Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1266/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.1266
Ședința publică din data de 12 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Stoicescu Maria
JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta, domiciliată în P,-, Județ împotriva sentinței nr. 335 din data de 2.06.2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P,-, Județ
Recursul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 2 lei, potrivit chitanței nr.- și timbru judiciar de 0,15 lei, ce au fost anulate de către instanță și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta- reclamantă I, reprezentată de avocat, lipsă fiind intimata pârâtă Administrația Finanțelor Publice.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că prin serviciul registratură s-a depus la dosar întâmpinarea formulată de pârâtă, după care:
Având cuvântul pentru recurenta-reclamantă I, avocat, depune la dosar delegația, după care, arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Având cuvântul pentru recurenta-reclamantă I, avocat, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și ulterior precizată. Arată că instanța de fond a interpretat într-o manieră eronată legislația în vigoare, soluția dată în fiind în contradicție atât cu normele interne cât și cu cele europene.
Arată că în ceea ce privesc cheltuielile de judecată se va adresa pe cale separată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, sub nr-, reclamanta Iac hemat in judecata Administrația Finanțelor Publice P, solicitând constatarea dreptului sau de a i se restitui taxa de prima înmatriculare plătita in mod nedatorat, precum si obligarea paratei sa-i restituie contravaloarea taxei de prima înmatriculare in cuantum de 563 lei, suma actualizata cu dobânda legală, începând cu data plătii taxei si pana la data restituirii efective a acesteia.
In motivarea cererii, reclamanta a arătat că a achiziționat din România un autoturism marca Ford Focus, având norma de poluare E4, iar pentru a-l înmatricula in tara a fost obligata să plătească taxa de prima înmatriculare precizata, taxa achitata la Trezoreria Mun. P prin chitanța sr. nr.-/20.06.2007.
S-a mai arătat ca reclamanta a solicitat paratei restituirea sumei respective, insa prin adresa nr.8228/18.02.2009 parata a refuzat, iar ulterior reclamanta a formulat plângere la organul superior al acesteia, P, insa acesta a comunicat, prin adresa nr. J/15256/26.03.2009, faptul ca se menține punctul de vedere exprimat inițial de
Reclamanta a mai învederat ca taxa de prima înmatriculare este perceputa ilegal in raport de disp. art.90 par.1 din Tratatul E, care se aplica cu prioritate fata de normele interne din codul fiscal, ca aceasta constituie o taxa cu efect echivalent in sensul dispozițiilor art.23 si 25 din Tratat, precum si ca instanța de judecata trebuie sa aplice direct normele comunitare.
In dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Paf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea
acțiunii, ca neîntemeiata, arătând ca taxa se calculează după formula prev. de art.214 ind.1 al.3 din Codul fiscal si se achita la organele fiscale teritoriale, care nu emit in acest sens nici un act administrativ fiscal care sa materializeze aceasta taxa, ca nu sunt incidente in cauza disp. art.90 din Tratatul Comunităților Europene, întrucât taxa urmează a fi plătita de către toți proprietarii de autoturisme sau autovehicule, indiferent de proveniența acestora, la momentul primei înmatriculări in România, ca, de principiu, Comisia Europeana nu este împotriva perceperii acestei taxe, aflându-se in prezent cu România in negocieri cu privire la modalitățile de stabilire a acesteia, precum si ca procedura de restituire a diferenței dintre taxa de prima înmatriculare si taxa de poluare se restituie, conform art.11 din OUG 50/2008 si de art.6 din Anexa la HG 686/2008.
Prin sentința nr.335/2.06.2009, Tribunalul Prahova, a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamanta a achiziționat in anul 2007 un autoturism marca Ford Focus din România, norma de poluare E4, an de fabricație 2007, pentru înmatricularea căruia a achitat la Trezoreria Mun. P, prin chitanța prin sr. nr.-/20.06.2007 suma de 563 lei cu titlu de taxa de prima înmatriculare.
Deși reclamanta nu a precizat expres acest lucru,tribunalul apreciază, raportat la anul fabricării autovehiculului menționat in copia cărții de identitate a acestuia (2007), ca autovehiculul achiziționat era nou, nemaifiind înmatriculat anterior in țară sau străinatate.De altfel, reclamanta nu a făcut nici o proba si nici o
susținere din care sa rezulte existenta unei înmatriculări anterioare a acestui autovehicul.
Tribunalul a reținut că la momentul achitării taxei de prima înmatriculare contestată (iunie 2007), aceasta era reglementată de disp. art. 214/1 - 214/3 codul fiscal, precum si de pct. 31/1 - 31/2 din Normele Metodologice de aplicare a codului fiscal, aprobate prin HG 444/2004.
Tribunalul a constatat că dispozițiile menționate au impus obligativitatea plătii uneitaxe speciale pentru autoturismele și autovehiculele comerciale cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv, cu excepția celor special echipate pentru persoanele cu handicap și a celor aparținând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și membrilor acestora, precum și altor organizații și persoane străine cu statut diplomatic, care își desfășoară activitatea în România, taxa care se plătește cu ocazia primei înmatriculări in România a acestora.
Tribunalul nu a reținut susținerea reclamantului, privind faptul ca taxa de prima înmatriculare constituie o taxa cu efect echivalent, conform dispozițiilor art.23 si 25 din Tratat.
Aceasta, întrucât a statuat in decizia din 22.06.2005 ( cauza Maciej împotriva Poloniei ), ca "o acciză precum cea institută în Polonia prin legea din 23 ianuarie 2004 privind accizele, care nu se aplică autoturismelor în temeiul faptului că trec frontiera, nu constituie o taxă vamală la importși nici o taxă cu efect echivalent în sensul articolului 25 CE".Trebuie precizat faptul ca in cauza menționata se punea aceeași problema a plații unei taxe (accize) pentru un autoturism achiziționat din Germania si importat apoi in Polonia.
Raportat la aceasta situatei de fapt, Curtea a apreciat ca taxa respectiva nu este percepută în temeiul trecerii frontierei statului membru care a instituit‑o, întrucât aceasta este aplicată tuturor autoturismelor înainte de prima lor înmatriculare în Polonia ș i că, pentru garantarea acestui obiectiv, există mai multe fapte generatoare ale taxei. Astfel, această taxa se na ș te în special fie la vânzarea autovehiculului, fie, în cazul unei achizi ții intracomunitare, la dobândirea dreptului de a dispune de un autoturism în calitate de proprietar ș i cel mai târziu, la înmatricularea sa pe teritoriul na țional.
Or, considerentele expuse anterior sunt pe deplin aplicabile si in prezenta cauza, taxa de prima înmatriculare neputând fi catalogata ca o măsura cu caracter echivalent sau taxa vamala la import.
S-a mai reținut de instanța de fond că în cauză nu sunt aplicabile considerentele reclamantei privind importul din Comunitatea Europeana, întrucât aceasta nu a importat autovehiculul, ci l-a achiziționat din România.
S-a mai constatat că nu există vreo discriminare intre autovehiculul nou achiziționat de reclamanta din România ( producție străină) și orice alt autovehicul nou de producție autohtonă, întrucât in ambele situații se percepe taxă de prima înmatriculare.
Tribunalul a mai reținut că in hotărârea menționata anterior Curtea a statuat ca " potrivit unei jurispruden țe consacrate, există o încălcare a articolului 90 primul paragraf CE atunci când impozitul aplicat produsului de import și cel aplicat
produsului na țional similar sunt calculate diferitși după metode diferite, care conduc, fie chiarși în cazuri limitate, la un impozit mai mare aplicat produsului de import".
Or, in prezenta cauza nu se poate retine vreo încălcare a dispozițiilor art. 90 din Tratat, câtă vreme in cazul ambelor categorii similare de autovehicule (cele noi de proveniența străină și cele noi autohtone) se datorează taxă de primă înmatriculare, iar modalitatea de calcul prevăzută de art.214 ind.1 al.3 din Codul fiscal nu are in vedere proveniența autovehiculului, ci alte criteri ( capacitatea cilindrica, norma de poluare, anul de fabricație.). In plus, tribunalul a constatat că reclamanta nu a administrat nici o proba prin care sa dovedească existenta vreunei discrepante intre cuantumul taxei aplicabila in cadrul celor doua categorii de vehicule pentru a se putea considera ca exista vreo nesocotire a prevederilor Tratatului.
Tribunalul a înlăturat susținerea reclamantei - privind faptul ca " in temeiul art.214 ind.1 c fiscal nu se percepe nici un fel de taxa pentru autoturismele produse in tara si înmatriculate aici" -, întrucât, așa cum rezulta din dispozițiile codului fiscal menționate anterior ( in vigoare la momentul plătii taxei), pentru autovehiculele produse în România și înmatriculate prima dată în țară se percepe taxa de primă înmatriculare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta I, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întemeiat fiind pe disp. art. 3041pr.civilă.
În motivarea recurentului, recurenta învederează că a solicitat restituirea taxei de primă înmatriculare întrucât, diferența de aplicare a taxei introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autoturismele aduse în România din Comunitatea Europeană, în scopul înmatriculării lor în România, în timp ce pentru autovehiculele produse în România, această taxă nu se percepe.
Recurenta precizează că este adevărat că a achiziționat autoturismul marca Ford Focus din România, însă, firma la care l-a cumpărat, l-a importat dintr-un alt stat membru al UE, reveninându-i în calitate de proprietar obligația achiziționării taxei de primă înmatriculare.
De asemenea, este de notorietate faptul că unul dintre principalele motive ale declanșării procedurii de infrigement de către UE, s-a datorat discriminării dintre regimul fiscal aplicat autoturismelor din import și cel aplicat autoturismelor autohtone, întrucât prin introducerea taxei de primă înmatriculare - respectiv art. 214(1) și (3) din Codul fiscal, s-a încercat protejarea producției interne de autoturisme și orientarea pieței către aceste produse. În cazul României, taxa de primă înmatriculare se aplică tocmai în temeiul faptului că autoturismele trec frontiera, arată recurenta.
Un alt motiv de recurs este acela că, respectiva chitanță nu are caracterul unui act administrativ -fiscal, iar al treilea motiv se referă la împrejurarea că instanța a ignorat că la momentul înmatriculării unui autovehicul importat - nou sau second-hand - se achită, conform art.7 din Ordinul MAI nr. 1501/2006 o dublă taxă de înmatriculare.
În acest mod sunt încălcate disp. Art. 90 paragraful I din Tratatul Comunităților Europene.
Un ultim motiv este acela că Uniunea Europeană a declarat ilegale disp. Art. 214(1)(3) Cod fiscal, acestea au fost abrogate, însă instanța de fond le menține,
deoarece acestea sunt legale pentru anumite categorii de autovehicule, aducându-i astfel un prejudiciu important.
În final, recurenta precizează că potrivit OUG 218/2008 autoturismul său este exceptat de la obligația taxei de poluare.
Intimata P, a depus întâmpinare, solicitând în esență respingerea recursului.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, motivele de recurs și dispozițiile legale în vigoare, urmează să respingă recursul ca nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Cum bine a motivat prima instanță, recurenta a achiziționat în anul 2007 un autoturism marca Ford Focus din România, iar aceasta era neînmatriculat.
În aceste condiții, fiind înmatriculat pentru prima dată în anul 2007 în România, în mod legal i s-a perceput taxa de primă înmatriculare, aceasta fiind reglementată atunci de disp. Art. 214(1)-214(3) Cod fiscal și de Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal.
Se reține, de asemenea că în cauză nu există o încălcare a art. 90 din CE, cât timp în cazul autoturismelor noi de proveniență străină și a celor noi autohtone, se datorează taxa de primă înmatriculare.
Potrivit adresei de la fila 9 dosar a P, reclamanta poate solicita numai restituirea sumei reprezentând diferența de taxă plătită, dintre taxa de poluare și taxa de primă înmatriculare, cu condiția ca această diferență să existe, potrivit OUG 50/2008.
Așa fiind, motivele de recurs formulate de reclamantă sunt nefondate, dat fiind că atât dispozițiile comunitare cât și cele interne, prevăd o taxă de primă înmatriculare, cu ocazia primei înmatriculări pentru prima oară a unui autoturism, cum este cazul de față.
Văzând și disp. Art. 312(1) Cod pr. civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta, domiciliată în P,-, Județ împotriva sentinței nr. 335 din data de 2.06.2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P,-, Județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 12 octombrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
- - - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red.DR
Tehnored./DL
4 ex./23.10.2009
f-- Tribunalul Prahova
Președinte:Stoicescu MariaJudecători:Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Tudose Ana
