Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1473/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIAL ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 1473
Ședința publică din data de 29 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 2: Valentin Niță Maria Pohoață
: - -
GREFIER: - -
&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamanta- GENERAL TRANS SAcu sediul în Târgoviște,-, județul împotriva sentinței nr.346 din 22 mai 2009 pronunțată de Tribunalului Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatele pârâteDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE DșiADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE Târgoviște- cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr. 166, județul
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 24 lei potrivit chitanței nr. -/02.07.2009 și timbru judiciar de 1 leu.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimatele pârâte DGFP și Târgoviște reprezentate de consilier juridic - potrivit delegației depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind recurenta reclamantă - Trans SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este timbrat, iar prin serviciul registratură din cadrul instanței intimata Târgoviște a depus întâmpinare, după care,
Reprezentanta intimatelor pârâte consilier juridic -, arătând că nu mai are alte cereri de formulat solicită cuvântul în combaterea recursului. În acest sens, potrivit susținerilor din întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea recursului ca nefondat și pe cale de consecință menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, reclamanta - Trans SA, în contradictoriu cu pârâtele Direcția generală a Finanțelor Publice D și Administrația Finanțelor Publice Târgoviște a solicitat anularea deciziei nr. 57/27.12.2007 emisă de DGFP D, anularea deciziei nr. 32170/30.10.2007 emisă de Târgoviște, anularea actelor administrativ fiscale prin care i s-au reținut obligații restante la bugetul de stat în sumă totală de 41.592 lei, comunicată prin adresa nr. 31735/22.10.2007, restituirea sumelor menționate, ca nefiind datorate.
În motivarea cererii, reclamanta arată că la 6.XI.2007 a primit prin poștă adresa nr. 31735/22.10.2007 emisă de Târgoviște, prin care era înștiințată că are obligații restante în sumă de 41.592 lei; mai arată reclamanta că a atacat această decizie, ca și decizia nr. 32170/2007 referitoare la suma de 6480 lei, emisă de Târgoviște, iar pârâta DGFP D prin decizia nr. 57/2007 a desființat decizia
nr. 32170/2007 și a dispus ca Târgoviște să reverifice modalitatea de stingere a obligațiilor fiscale, nedispunând cu privire la actele administrativ fiscale referitoare la suma de 41592 lei; consideră că această modalitate de soluționare a contestației nu este corectă, întrucât societatea nu are restanțe către bugetul de stat, așa cum rezultă și din certificatul de atestare fiscală eliberat de pârâtă.
Prin întâmpinare, pârâta Administrația Finanțelor Publice Târgoviște solicită respingerea cererii.
La termenul din 25 septembrie 2008, la prezenta cauză a fost atașat dosarul nr-, având același obiect și părți, conform art. 163 Cod procedură civilă.
După acordarea mai multor termene, dispuse ca urmare soluționării cererii de abținere formulată de experții numiți pentru efectuarea expertizei, lucrarea a fost întocmită de expert și depusă la dosar pentru termenul din 20 februarie 2009.
Având în vedere că reclamanta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, la cererea instanței expertul a răspuns acestora, întocmind supliment la raport, depus la instanță pentru termenul din 24 aprilie 2009.
Nici cu acest răspuns la obiecțiuni reclamanta nu s-a declarat de acord, solicitând - cu ocazia dezbaterilor în fond, încuviințarea efectuării expertizei contabile, de către un alt expert, cerere respinsă de instanță, ca neîntemeiată, având în vedere că lucrarea de expertiză efectuată în cauză aduce clarificări împrejurărilor nașterii obligațiilor existente între părți.
Prin sentința nr. 346/22.05.2009 Tribunalul Dâmbovițaa respins cererea formulată de reclamanta - Trans SA in contradictoriu cu pârâtele Direcția ăa F inanțelor Publice D și Administrația Finanțelor Publice Târgoviște.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut că prin cererea introductivă, reclamanta a solicitat anularea a 2 decizii: nr. 57/2007 emisă de DGFP D, motivat de faptul că prin această decizie, deși s-a desființat decizia nr. 32170/30.10.2007 emisă de Târgoviște pentru suma de 6480 lei nu s-a pronunțat și asupra sumelor imputate conform adresei 31735/22.10.2007 emisă tot de Târgoviște.
Însă, pârâta a omis să precizeze că urmarea emiterii deciziei 57/2007 de către DGFP D, pârâta Târgoviște a dispus darea la scădere a sumei de 12.521 lei, în care intra și suma de 6480 lei, alături de alte restanțe ale reclamantei, anterioare deciziei 31170/30.10.2007, așa cum reiese din referatul întocmit de pârâta Târgoviște, fila 28 dosar și din explicația dată de expert în lucrarea întocmită, filele 96 - 97 dosar.
Cât privește cererea reclamantei de anularea deciziei 31735/22.10.2007, în realitate, aceasta este, adresa prin care reclamanta era notificată asupra altor sume restante, ca plată la buget, așa cum reiese din copia acesteia, fila 10 dosar, întâmpinarea pârâtei Târgoviște, dar și din analiza efectuată de expertul contabil, filele 96 - 99 dosar.
Din analiza, pertinent efectuată și amplu documentată, de către expertul contabil, filele 107 - 109 dosar, rezultă că debitul în valoare de 41.592 lei, comunicat reclamantei prin notificarea 31735/22.10.2007 privește debite neachitate, care provin din perioada 2004 - 2007 și au avut la bază declarațiile fiscale ale însăși reclamantei, decizii privind obligații de plată necontestate, prezentate în anexa 3 raportului de expertiză, astfel că nu se poate reține întemeiată susținerea reclamantei că nu cunoaște aceste debite sau că ele ar fi fost impuse arbitrar.
Împotriva sentinței pronunțată a formulat reclamanta - Trans SA criticând sentința pentru nelegalitate si netemeinicie, precizând că instanța de fond si-a motivat sentința pe baza expertizei întocmita în cauza, care nu ține cont de decizia nr. 2879/7.10.2005 a Curții de Apel P, definitiva si irevocabilă si nici de sentința nr. 168/4.12.2006 a Tribunalului Dâmbovița.
Recurenta a arătat ca suma de 41.592 lei calculata de intimata Târgoviște si reținută și de expert este eronata deoarece la data de 6.12.2006 Tribunalul Dâmbovițaa respins cererea de reorganizare si faliment formulata împotriva recurentei, având în vedere că debitul datorat de societate față de intimata era de 7.000 lei, sub pragul minim de 10.000 lei prevăzut de lege.
In anii 2005- 2007 societatea nu a desfășurat activitate, dar expertul susține că debitul de 41.592 lei provine din declarațiile societății din anii 2004-2007, ceea ce arată ca expertiza este făcută în favoarea intimatei.
Recurenta critică în continuare expertiza si solicita instanței să facă o analiza comparativa a motivării prezentei sentințe recurate cu expertiza contabila care este contradictorie si.
Solicita admiterea recursului, casarea sentinței și numirea unui alt expert neutru din alt județ.
Intimata Administrația Finanțelor Publice Târgoviște a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea retine următoarele:
Recurenta critică sentința pronunțată motivat de faptul că a fost folosită drept singur argument pentru respingerea acțiunii formulate.
Critica este nefondata.
Prin Decizia nr. 57/27.12.2007 intimata DGFP Dad esființat decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr. 32170/30.10.2007 emisă pentru suma de 6480 lei, reprezentând accesorii calculate pentru plata cu întârziere a obligațiilor fiscale datorate bugetului general consolidat si a dispus reverificarea modalității de stingere a obligațiilor fiscale, urmând să se emită un nou act administrativ fiscal ținând seama de cele reținute în decizie.
Prin decizia 32170/30.10.2007 referitoare la obligațiile de plata accesorii se stabiliseră în sarcina recurentului - reclamant obligații în suma totala de 6480 lei.
De asemenea prin adresa 31735/22.10.2007 recurenta a fost înștiințată că are de plătit suma totala de 41.592 lei reprezentând impozit profit, TVA, alte impozite precum si dobânzi si penalități de orice fel.
Având în vedere ca decizia 32170/30.10.2007 a fost anulata în întregime de către intimata DGFP D critica recurentei referitoare la modul de soluționare a acesteia este nefondata.
In ce privește adresa 31735/22.10.2007:
Expertul, odată cu convocarea parților, a primit de la recurent mai multe înscrisuri, pe care le evidențiază în cuprinsul procesului verbal încheiat la data de 6.02.2009 si despre care face vorbire în cuprinsul raportului de expertiza.
Analiza efectuata de expert este amplu documentata, explicând proveniența fiecărei sume din care se compune obligația bugetara contestată, iar expertul a răspuns și obiecțiunilor formulate.
Susținerea recurentului că asupra acelorași obligații s-a pronunțat Curtea de Apel P prin sentința 2879/7.10.2005, rămasă definitiva si irevocabila ca urmare a respingerii recursului de către Înalta Curte de Casație si Justiție (prin decizia 1064/29.03.2006) va fi respinsa ca nefondată, având în vedere ca din cuprinsul sentinței au fost analizate obligațiile fiscale rezultate din decizia 2035/17.12.2001.
De altfel expertul face precizarea ca din analiza documentelor existente la dosarul cauzei a rezultat că cele doua hotărâri judecătorești emise de Curtea de Apel P sub nr. 2879/2005 si cea emisa de Tribunalul Dâmbovița sub nr. 168/4.12.2006 se refera la debite stabilite la data de 30.06. 2001 si care au fost contestate și soluționate de Curtea de Apel prin sentința 2879/2005.
După analiza întregii evoluții a obligațiilor fiscale datorate de recurenta s-a constatat ca aceasta datora debitul de 41.592 lei transmis prin notificare, deoarece se refera la debite neachitate, valoarea cea mai mare fiind reprezentata de accesorii calculate in perioada in care societatea nu a achitat din debite.
Faptul ca recurentul este nemulțumit de concluziile raportului de expertiza nu înseamnă că acesta este partinic si ca nu reflectă realitatea rezultata din documentele contabil- fiscale.
Pentru aceste considerente recursul se va respinge ca nefondat în temeiul art. 312 Cod pr.civ. menținându-se ca legala si temeinica sentința pronunțată de instanța de fond, în cauza nefiind incidente disp. art. 304 Cod pr.civ
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta- GENERAL TRANS SAcu sediul în Târgoviște,-, județul împotriva sentinței nr.346 din 22 mai 2009 pronunțată de Tribunalului Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatele pârâteDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE DșiADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE Târgoviște- cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr. 166, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact. I/ 5 e/ 17.11.2009
Dosar fond - al Tribunalului Dâmbovița
Judec. fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Valentin Niță Maria Pohoață
