Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 2980/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2980/2008
Ședința publică din 11 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Delia Marusciac
JUDECĂTOR 2: Lucia Brehar
JUDECĂTOR 3: Liviu Ungur
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice M prin Administrația Finanțelor Publice BMî mpotriva sentinței civile nr.2096/08.09.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, privind și pe intimatul-reclamant, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de primă înmatriculare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat în reprezentarea intereselor intimatului-reclamant, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că la data de 4 2008 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare.
Curtea, din oficiu, invocă excepția lipsei calității procesuale a recurentei Direcția Generală a Finanțelor Publice M, raportat la faptul că această persoană juridică nu a fost citată ca parte la instanța de fond.
Reprezentanta intimatului-reclamant solicită admiterea excepției invocate, sub acest aspect recursul fiind inadmisibil, iar pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial și transport.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2096 din 8 septembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureșs -a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice BM.
Pârâta a fost obligată să restituie reclamantului suma de 3877 lei reprezentând taxă de primă înmatriculare achitată cu chitanța seria - nr.- din 22 aprilie 2008 cu dobânda legală începând cu 26.06.2008 și până la data plății.
Respinge celelalte capete de cerere.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantului 1008,30 lei cheltuieli parțiale de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a achitat in contul Trezoreriei mun. B suma de 3.877 RON cu titlu de taxă de primă înmatriculare auto, aspect dovedit cu ordinul de plată nr. -/22.04.2008.
Potrivit art. 2141- 2143din Codul Fiscal și pct.311- 312din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, taxa specială pentru autoturisme si autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculării in România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme si autovehicule noi cât si pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state.
Conform art. 90 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene "nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare."
Așadar, rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală intre produsele importate și cele similare autohtone. Ori, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse in țară si înmatriculate aici.
Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a Codului fiscal. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.
Potrivit art.148 din Constituția României, "ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2), iar Parlamentul, Președintele României, Guvernul si autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării si din prevederile alineatului 2 (alin.4)."
Deoarece în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse si înmatriculate ori reînmatriculate în țara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, instanța consideră că există diferență de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor menționate din Tratatul CEE care se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, altfel încălcându-se principiul libertății circulației mărfurilor.
Constatând că prevederile OUG nr.50/2008 invocate de pârâtă, au abrogat art.21411 - 21413 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal fără să facă referire la judecarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare, având ca obiect restituirea taxelor achitate sub imperiul legii vechi, tribunalul consideră că taxa de poluare reglementată prin această ordonanță se percepe doar începând cu 01.07.2008 și nu substituie taxa de primă înmatriculare neexistând norme exprese în acest sens.
Față de cele arătate, tribunalul a considerat că suma plătită de reclamantă nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, ca atare taxa trebuie restituită, împrejurarea că reclamanta a achitat voluntar această taxă nefiind relevantă, atâta vreme cât reclamanta nu avea alternativă pentru înmatricularea autoturismului in România.
În privința cererii de obligare pârâtei la plata dobânzii legale aferente sumei achitate de reclamantă instanța a apreciat că aceasta este datorată începând cu înregistrarea acțiunii și până la restituirea sumei, ca atare a respins capetele de cerere privind folosul nerealizat, respectiv calcularea dobânzii de la data la care reclamantul a plătit suma.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept expuse, acțiunea a fost admisă în parte conform dispozitivului.
Văzând și dispozițiile art. 274 alin.3 Cod pr. civilă, a obligat pârâtă să plătească reclamantei cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu parțial de avocat ținând cont de munca îndeplinită de aceasta.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M prin ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B- solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii în parte a acțiunii și restituirea diferenței de calcul conform noilor legi.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că taxa de primă înmatriculare a fost legal încasată de la reclamant, în condițiile existenței unei legislații naționale ce a înlocuit începând cu data de 1 ianuarie 2007, data aderării tării noastre la Comunitatea Europeană, legislația referitoare la accizarea produselor din import.
Neluarea măsurilor de instituire a unei taxe speciale ar fi avut drept consecință transformarea în deșeuri a autoturismelor second-hand la scurt timp de la introducerea lor în tară.
Tratatul de aderare a României la Comunitatea Europeană permite tării noastre să aleagă forma și mijlocele prin care dispozițiile legilor cadru devin obligatorii în fiecare stat membru.
În susținerea pretențiilor intimata a arătat că dispozițiile art. 90, paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene nu sunt incidente în cauză, întrucât taxa urmează să fie plătită de către toți proprietarii de autovehicule, la momentul primei înmatriculări în România, și, prin urmare, art. 90 are în vedere introducerea unor limitări ale drepturilor statelor de a introduce pentru produse comunitare impozite mai mari decât pentru produsele interne.
Se susține că nici Comisia Europeană nu exclude plata taxei, ci aceasta a ridicat obiecții doar cu privire la modul de calcul a taxei.
Recurenta mai arată că acțiunea este prematur formulată, excepție asupra căreia instanța de fond nu s-a pronunțat, motivat de faptul că s-a declanșat "procedura de infringement", Uniunea Europeană prin organele sale abilitate, respectiv Comisia Europeană, declarând formal împotriva României procedura de " infringement ", respectiv procedura privind constatarea încălcării de către România, ca stat membru al a normelor comunitare în vigoare, în speță ale art. 90 din Tratatul Cu privire la conținutul acestei proceduri pârâta a arătat că discuțiile sunt axate exclusiv în sensul modificării formulei de clacul și nu eliminării efective a taxei.
În finalul motivării recursului s-a arătat că odată cu intrarea în vigoare a nr.OUG 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, precum și a nr.HG 686/2008 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a acesteia, acțiunea reclamantei nu este admisibilă, în condițiile în care aceste acte normative reglementează modalitatea în care taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1.01.2007 - 30.06.2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor acestor noi acte normative se restituie de bună voie de către organul fiscal competent din subordinea ANAF.
Intimatul prin întâmpinarea înregistrată la data de 4 2008 ( 9) a solicitat respingerea recursului declarat în cauză ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Analizând recursul, Curtea reține următoarele:
La judecata în primă instanță, prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Maramureș, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B-M, căreia i s-a adresat și plângerea prealabilă, instituție care i-a comunicat reclamantului motivele respingerii solicitărilor sale.
De asemenea, sentința atacată cu prezentul recurs s-a pronunțat în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B-
În aceste condiții, promovarea căii de atac de către o persoană care nu a avut calitatea de parte la judecata în primă instanță este inadmisibilă, această excepție fiind invocată de curte din oficiu, potrivit art. 137 și 162 Cod procedură civilă.
Față de excepția invocată Curtea reține că, în materie civilă hotărârile judecătorești își produc efectele numai între părțile care au luat parte la judecarea pricinii. În consecință, cadrul procesual, din punctul de vedere al părților, stabilit la judecata înaintea instanțelor de fond, nu poate fi nici mărit, dar nici micșorat, cu ocazia judecării recursului.
Așadar, numai părțile de la judecata în fond au dreptul de a exercita calea de atac a recursului.
Recurenta aflându-se în culpă procesuală, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, va fi obligată să-i achite intimatului suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată în recurs ocazionate cu plata onorariului avocațial (12).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M prin ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B împotriva sentinței civile nr. 2096/08.09.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalul Maramureș, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurentă să-i achite intimatului suma de 1.500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./15.12.2008
Jud.fond.-
Președinte:Delia MarusciacJudecători:Delia Marusciac, Lucia Brehar, Liviu Ungur
