Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 3079/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE CIVILĂ NR. 3079/2009
Ședința publică din data de 30 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 3: Augusta Chichișan
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 302 din 23.06.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N, în contradictoriu cu intimații MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B N și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă prima înmatriculare.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 21,5 lei și timbru judiciar in valoare de 0,6 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 25 septembrie 2009, s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
În data de 05 noiembrie 2009 s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatei DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B
În data de 19 noiembrie 2009 s-a depus la dosar din partea recurentei, un înscris la care a anexat dovezile ce atestă achitarea diferenței taxei judiciare de timbru pentru recursul promovat în cuantum de 17,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar și taxele judiciare pentru fondul cauzei în cuantum de 39 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
În data de 27 noiembrie 2009 s-a depus la dosar note de ședință din partea recurentei.
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2. pr. civ, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 302 din data de 23 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul BISTRIȚAN în dosarul nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor Publice și s-a respins acțiunea, ulterior precizată, formulată de reclamanta, față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâtului.
S-a respins excepția privind necesitatea declanșării procedurii de trimitere prejudicială în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 90, paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene și excepția inadmisibilității acțiunii reclamantei, ridicată de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului B-N, atât în nume propriu, cât și pentru pârâții Administrația Finanțelor Publice a municipiului B și Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind neîntemeiate.
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea, ulterior precizată, formulată de reclamanta, împotriva pârâților Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului B-N, și Administrația Finanțelor Publice a municipiului
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată în dosar nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții: 1). Ministerul Economiei și Finanțelor; 2). Direcția Generală a Finanțelor Publice B-N, și, 3). Administrația Finanțelor Publice B, solicitând instanței, ca prin sentința ce o va pronunța, să dispună anularea actelor administrative fiscale care au stat la baza calculării și achitării taxei de primă înmatriculare și să oblige pârâtele să-i restituie suma de 1.794 lei, reprezentând taxa de înmatriculare, precum și dobânda legală la data achitării sumei menționate mai sus, 19.12.2007 și până la returnarea efectivă.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a cumpărat un autoturism cu norma de poluare euro 4, cu an de fabricație 2007, din România și la momentul înmatriculării a fost obligată la plata sumei de 1.794 lei cu titlu "taxă de primă înmatriculare", taxă pe care a și achitat-o, însă o consideră nelegală, abuzivă și percepută nejustificat, deoarece încalcă dispozițiile art. 90 paragraful 1 al Tratatului uniunii Europene.
Pe parcursul procesului reclamanta și-a precizat acțiunea, în sensul că, pe lângă petitele din acțiunea introductivă, a mai solicitat și anularea deciziei nr. 13183/8.07.2008 emisă de pârâta de rândul 2 Direcția Generală a Finanțelor Publice B-N prin care i s-a respins cererea de restituire a taxei de primă înmatriculare, ca fiind temeinică și legală.
În motivarea precizării de acțiune, reclamanta a arătat actele administrative fiscale atacate din cererea introductivă care implică și decizia pârâtelor de a-i calcula și colecta taxa de primă înmatriculare, sunt emise înainte de apariția nr.OUG 50/2008 și prin urmare această ordonanță nu este aplicabilă în speța de față.
De asemenea, instanța a sesizat Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 din nr.OUG 50/2008, excepție ridicată de către reclamantă, însă, prin decizia nr. 499 din 7 aprilie 2009 Curții Constituționale, excepția a fost respinsă ca neîntemeiată, decizia privind și alte dosare în are a fost ridicată aceeași excepție.
În privința excepțiilor ridicate prin întâmpinarea formulată de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B-N, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanta solicită anularea unor acte emise de pârâtele de rândul 2-3 și solicită restituirea taxei de primă înmatriculare percepute de către acestea, în condițiile în care nu a avut nici un raport juridic cu pârâtul Ministerului Economiei și Finanțelor, cu mențiunea că urmare reorganizării Guvernului atribuțiile în materia fiscală au fost preluate de ministerul Finanțelor publice. Așa fiind, excepția lipsei calității procesuale pasive privește Ministerul Finanțelor Publice, iar excepția este întemeiată, admițându-se ca atare.
Nu există nici un dubiu cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, iar judecătorul național este dator să o facă, astfel că excepția privind necesitatea declanșării procedurii de trimitere prejudicială în interpretarea dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, este neîntemeiată.
Atâta timp cât prin actele atacate de reclamantă s-a instituit obligația de plată a taxei, s-a perceput și mai apoi s-a refuzat restituirea taxei, acestea sunt acte prin care s-au stabilit obligații fiscale, în sensul art. 41 din nr.OG 92/2003, ce pot fi contestate conform art. 205 și următoarele din Legea nr. 571/2003 și atacate în justiție prin acțiune în contencios administrativ, astfel că, excepția inadmisibilității apare ca neîntemeiată.
Pe fond acțiunea, ulterior precizată, formulată de reclamantă este neîntemeiată și s-a respins pentru următoarele considerente:
Reclamanta a cumpărat cu factura din 18.12.2007 de la Rombat automobile un autoturism marca Volkswagen și din Fișa de înmatriculare auto, rezultă că automobilul este unul nou, deoarece la poziția 10 - Număr anterior de înmatriculare al vehiculului - nu este nici o mențiune.
Fiind vorba de un autoturism nou și care nu a mai fost înmatriculat, reclamantei i s-a perceput în mod legal taxa specială de primă înmatriculare, prevăzută de art. 2141-2143din Legea nr. 571/2003 (prevederi legale în vigoare la data achitării taxei în sumă de 1794 lei). Taxa prevăzută de art. 2141-2143din Legea nr. 571/2003 s-a perceput și pentru autoturismele fabricate în România, la prima lor înmatriculare.
Așa fiind, sunt neîntemeiate susținerile reclamantei conform cărora taxa de primă înmatriculare ar fi discriminatorie, în sensul că este percepută doar pentru autoturismele nou importate.
mpotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamanta, solicitând modificarea ei, în sensul admiterii acțiunii și a dispunerii restituirii taxei de primă înmatriculare, percepută în mod nelegal, prin încălcarea prev. art. 90 din Tratat.
În susținerea recursului, s-au reiterat afirmațiile referitoare la supremația și directa aplicare a normelor comunitare, relevându-se că Statul Român a fost nevoit să reconsidere filozofia taxei auto, datorită faptului că organismele comunitare au apreciat că prev. art. 241 indice 1 și 2 Cod fiscal sunt contrare angajamentelor asumate, în calitate de stat membru UE.
În final, se face referire la faptul că prev. nr.OUG 50/2008 nu sunt incidente în cauză.
Examinând recursul, Curtea reține că sentința tribunalului este legală și temeinică, fiind pertinente susținerile conform cărora acțiunea reclamantei este în mod vădit netemeinică și nelegală și, deci, trebuia respinsă ca atare.
În cauza de față tribunalul a reținut aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 90 din Tratat.
Este unanim admis, atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a CJCE, că art. 90 din Tratat produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența, atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat, să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Art. 90 din Tratatul reprezintă unul din temeiurile de bază ale consacrării liberei circulații a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare, instituind regula în conformitate cu care toate statele membre comunitare trebuie să se abțină a institui, respectiv sunt obligate să înlăture orice măsură de natură administrativă, fiscală sau vamală, care ar fi de natură a afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor și serviciilor în cadrul Uniunii Europene.
Norma indicată s-a referit la interzicerea măsurilor protecționiste instituite de un stat membru cu privire la anumite produse naționale, prin care s-ar putea crea o situație de discriminare negativă sau un statut de vădit dezavantaj economic pentru produsele similare concurente provenite din alte state membre comunitare.
Cu alte cuvinte, instituirea criteriului " primei înmatriculări în România " conferă taxei speciale un caracter anticomunitar, care să depindă de proveniența geografică sau națională a autoturismelor, doar în situația în care este vorba despre o măsură protecționistă sau de discriminare negativă a autovehiculelor second hand provenite din alte state membre, aflate la prima înmatriculare în România, în comparație cu autovehiculele folosite provenite din România, aflate în aceeași situație de primă înmatriculare în România. Doar într-o astfel de ipoteză se poate afirma cu succes încălcarea art. 90 din Tratatul
Aplicând cauzei aceste linii directoare, rezultă că, pentru a dovedi temeinicia acțiunii sale, întemeiate în drept pe prev. art. 90 din Tratatul CE, reclamanta ar fi trebuit să depună la dosarul cauzei dovada provenienței comunitare a autoturismului în litigiu, respectiv a faptului că suma în litigiu a fost achitată la înmatricularea pentru prima dată în România a vehiculului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii.
Or, analizând actele depuse în probațiune, Curtea constată că o astfel de dovadă nu a fost făcută.
Pentru a statua astfel, s-a luat în considerare faptul că, din conținutul înscrisurilor depuse la dosarul de fond la filele 63 și 84 rezultă că autovehiculul în litigiu, este unul nou, achiziționat din România, împrejurare reținută de către instanță din perspectiva faptului că în Fișa de înmatriculare auto, la poziția 10 - Număr anterior de înmatriculare al vehiculului - nu este nici o mențiune.
Or, în aceste condiții, impunerea taxei de primă înmatriculare nu poate avea, în mod obiectiv, caracter protecționist și nu poate influența alegerea consumatorilor, deoarece cuantumul perceput ar fi fost același, indiferent de locul de unde ar fi fost achiziționat vehiculul.
Pentru toate aceste considerente, nefiind incidente în cauză prev. art. 90 din Tratat, Curtea constată că taxa de primă înmatriculare a fost în mod legal percepută, reclamanta având la dispoziție calea procedurală reglementată de OUG nr. 50/2008, pentru a obține, parțial, restituirea cuantumului achitat cu acest titlu.
Pe cale de consecință, în baza prev. art. art. 312 alin. 1.pr.civ. Curtea va respinge recursul declarat de reclamantă, cu consecința menținerii sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 302/C din 23.06.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
- -
red.MB
5 ex./16.02.2009
jud.fond:
Președinte:Mihaela SărăcuțJudecători:Mihaela Sărăcuț, Mirela Budiu, Augusta Chichișan