Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 381/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act control -
R O ÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV
ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 381
Ședința publică din 26 februarie 2009
PREȘEDINTE: Artene Doina
JUDECĂTOR 2: Galan Marius
JUDECĂTOR 3: Mitrea Muntean
Grefier
Pe rol, pronunțarea asupra recursului formulat de reclamanta - SRL - prin administrator din municipiul S,-, județul S, împotriva sentinței nr. 2992 din 2 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 19 februarie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea ședinței de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată la data de 24 iulie 2007, reclamanta - SRL S, în contradictoriu cu pârâta DGFP Sas olicitat să se dispună anularea Deciziei nr. 6 din 29 ianuarie 2007 emisă de DGFP S privind soluționarea contestației formulată împotriva obligațiilor fiscale suplimentare stabilite de activitatea de control fiscal prin raportul de inspecție fiscală nr. 77774 din 8 decembrie 2006, concretizată prin Decizia de impunere nr. 7774 din 7 noiembrie 2006 din 5.03.2004, decizie prin care i s-a respins contestația administrativă.
Prin sentința nr. 2922 din 2 octombrie 2008, Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a respins - ca nefondată - contestația formulată de reclamantă, reținând - în esență - în motivarea soluției că, urmare a constatărilor la fața locului ale organelor de inspecție fiscală s-a apreciat că, valoarea consumului de materiale pentru situația lucrări clienți a fost de 295.320 lei (cu toate că agentul economic a omis descărcarea materialelor din gestiune cu această sumă), iar pentru obiectivul atelier de tâmplărie nu s-a făcut dovada că ar fi înglobate materiale în sumă de 393.875 lei.
S-a mai motivat că, pentru operațiunile efectuate, respectiv descărcarea gestiunii cu materii prime și materiale la altă dată decât cea a facturării lucrărilor către clienți respectiv pe stadii de predare și recepție a lucrărilor executate către beneficiari nu s-au respectat prevederile art. 6 din Legea 82/1991 - republicată.
de cele reținute mai sus, s-a motivat că raportul de expertiză contabilă nu a putut stabili dacă materialele descărcate în devizele de lucrări se regăsesc în lucrările de construcție efectuate.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs reclamanta și a arătat că raportul de expertiză existent la dosar este relevant sub aspectul apărărilor formulate în acțiunea directă, iar organele de inspecție fiscală nu au procedat la o verificare faptică în vederea stabilirii - fără echivoc - a pretinselor diferențe între materialele expuse în devizul de lucrări și cele înglobate efectiv în atelierul de tâmplărie.
Recursul este întemeiat.
Din conținutul raportului de inspecție fiscală care a stat la baza emiterii Deciziei de impunere supusă analizei, rezultă că pentru verificarea TVA (pct. III 2 din Raportul de inspecție - 59 dosar fond)procedura de control utilizatăa fost "controlul prin sondaj, asupra documentelor primare privind TVA deductibilă mai mare de 100 RON și asupra facturilor emise și înregistrate în evidența contabilă pentru perioada 1 octombrie 2004 - 31 august 2006, jurnalele TVA de cumpărări și vânzări, balanțele de verificare și deconturile de TVA din aceeași perioadă".
Urmare a acestor verificări, organele de control au constatat o diferență de materiale în sumă de 380.416 lei cu TVA aferent în sumă de 72.279 lei, prin compararea inventarului materialelor aflate în stoc la 31 octombrie 2005 cu devizul privind lucrările de modernizare efectuate la obiectivul "modernizare atelier tâmplărie" precum și cu devizele de lucrări de construcții executate în perioada verificată pentru care nu s-a descărcat gestiunea cu materialele înglobate în lucrare, considerându-se, astfel, că au fost încălcate prevederile pct. 41 din HG 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii 571/2003 privind Codul fiscal și în consecință, stabilindu-se o taxă pe valoarea adăugată suplimentară în sumă de 72.279 lei, cu termen scadent la 25 noiembrie 2005.
În notele de concluzii scrise depuse la dosar (106) intimata S în contextul explicitării constatărilor și măsurilor luate prin actul administrativ fiscal contestat, a arătat că, "în vederea stabilirii realității celor înscrise în documente, echipa de inspecție a efectuat o cercetare la fața locului la acest obiectiv ( atelierul de tâmplărie ), ocazie cu care au fost consemnate discrepanțe între consumul de materiale înscris în documente, devizul de lucrări și cele constatate în teren".
Din lecturarea cap. II și respectiv III a Codului d e procedură fiscală care reglementează printre altele modul de emitere, conținutul și motivarea actului administrativ fiscal precum și administrarea și aprecierea probelor în determinarea stării de fapt fiscale, organul fiscal în condițiile legii poate efectua o cercetare la fața locului, ocazie cu care are obligație de a întocmi un proces verbal în acest sens.
Din verificarea lucrărilor dosarului, nu se regăsește documentul, respectiv procesul verbal întocmit de organul fiscal cu ocazia verificărilor efectuate la fața locului și din care să rezulte elementele și explicitările clare ale consumului "considerat a fi corect" de către echipa de inspecție fiscală, respectiv, ce anume s-a considerat ca fiind lipsă în gestiune: materialele care nu se regăsesc în devizele de lucrări și se regăsesc în liste de inventar sau materiale care nu se regăsesc în liste de inventar și se regăsesc în devizele de lucrări consumate ca materii prime și materiale; care este soldul final sau stocul final la care se raportează lipsa și care sunt materialele specificate cu denumire, cantitate și preț unitar care sunt considerate lipsă în gestiune.
Lipsa acestor date și elemente explicite din actul administrativ fiscal contestat și care au stat la baza formării convingerii organului fiscal asupra încălcărilor unor obligații fiscale de către societatea recurentă face ca instanța să fie în situația pe de o parte de imposibilitate de a verifica legalitatea și temeinicia aserțiunilor intimatei și respectiv de a da câștig de cauză recurentei care și-a probat pe deplin apărările în sensul că așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză de expert contabil (31 dosar fond) - pentru obiectivul "atelier tâmplărie" consumul de materiale este justificat din punct de vedere tehnic iar pentru consumurile aferente lucrărilor de construcție executate către terți există situații de lucrări acceptate de beneficiari, ceea ce implică o confirmare a existenței acestor materiale.
Așa fiind, în conformitate cu art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă Curtea va admite recursul, va modifica sentința Tribunalului Suceava și în consecință va admite contestația și va anula decizia de impunere și raportul de inspecție fiscală contestate.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamanta - SRL - prin administrator din municipiul S,-, județul
Modifică sentința nr. 2992 din 2 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-.
Admite contestația.
Anulează Decizia nr. 6/2007 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice
Admite contestația.
Anulează Decizia de impunere nr- și Raportul de inspecție fiscală nr. 77774/2006.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 februarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
2ex/25.03.2009.
jud. fond.
Președinte:Artene DoinaJudecători:Artene Doina, Galan Marius, Mitrea Muntean