Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 24/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.24/CA/2008-
Ședința publică din 24 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Boța Marilena JUDECĂTOR 2: Rițiu Roxana
- - - JUDECĂTOR 3: Blaga Gabriela
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului în contencios administrativ declarat de reclamantulPREFECTUL JUDEȚULUI S M,S M, 25 Octombrie, nr.1, jud.S M în contradictoriu cu intimatul pârâtCONSILIUL LOCAL AL COMUNEI M,cu sediul în M, jud.S M, împotriva sentinței nr.228/CA din 13 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă pentru intimatul pârât Consiliul Local al comunei M - consilier local, lipsă fiind recurentul reclamant Prefectul Județului S M și intervenienta Primăria comunei
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxelor de timbru, precum și faptul că, cauza este la al treilea termen de judecată în recurs, după care:
Reprezentantul intimatului pârât arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimatului pârât solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA D APEL
deliberând:
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.228/CA din 13 iunie 2007, Tribunalul Satu Marear espins acțiunea în contencios administrativ înaintată de reclamantul PREFECTUL JUDEȚULUI SMî mpotriva pârâtului CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI M pentru anulare parțială a Hotărârii Consiliului Local nr. 7 din 22.02.2007, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art. 38 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001 "în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. 2 lit. b (nn - atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului ), consiliul local: a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de închidere a exercițiului bugetar".
Prin Hotărârea nr. 7/22.02.2007 a cărei legalitate parțială s-a contestat prin prezenta acțiune în contencios administrativ, CONSILIUL LOCAL al comunei M, a aprobat bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2007, însă cu modificări față de proiectul inițiat de primar, în sensul că, la pct. II din buget pct. 1-Autorități executive s-au aprobat 350 mii lei în loc de 420 mii lei cât a fost propus de către primarul comunei.
Este adevărat că, potrivit art. 37 alin. 1 și 3 din OG nr. 6/2007, respectiv art. 26 din OG nr. 10/2007 invocate de către reclamant, salariile funcționarilor publici nu pot face sub sancțiunea nulității obiectul vreunei limitări și că drepturile salariale stabilite personalului bugetar corespunzător structurii organizatorice și numărului maxim de posturi aprobate în același cuantum, corespunzător funcțiilor deținute anterior, însă, instanța a constatat că, prin Hotărârea nr. 7/22.02.2007, CONSILIUL LOCAL M, nu a încălcat aceste dispoziții legale.
Astfel, s-a constatat că proiectul de hotărâre propus de primarul comunei a fost avizat favorabil, dar cu modificări de către comisiile de specialitate care au apreciat că aceste "cheltuieli de personal sunt exagerate și nelegale față de dispozițiile legale care reglementează drepturile salariale ale persoanelor din sectorul bugetar și în special din cadrul autorităților publice locale".
De asemenea, instanța a constatat că, prin Hotărârea nr. 7/22.02.2007, pârâtul a aprobat "cheltuielile de personal într-un cuantum mai M decât cel din anul precedent care a fost de 272 mii lei + 25.988 lei = 297.988 lei".
În condițiile în care autoritatea locală deliberativă, analizând propunerea primarului cuprinsă în proiectul de buget la capitolul "cheltuieli de personal", a apreciat că aceste cheltuieli nu se justifică datorită caracterului nelegal al cuantumului indemnizațiilor, sporurilor și premiilor stabilite prin dispoziția primarului și în condițiile în care, autoritatea locală deliberativă a încuviințat "cheltuielile de personal" în limitele legii și cu respectarea drepturilor salariale anterior câștigate de cei îndreptățiți la plata acestora, instanța a apreciat că hotărârea adoptată de pârât în aceste condiții este temeinică și legală, neexistând nici un motiv pentru a se constata nelegalitatea acesteia.
În ce privește art. 3 din hotărârea consiliului local a cărei nelegalitate s-a solicitat a se constata prin prezenta, prin care s-a aprobat "deblocarea din fondul de rulment și utilizarea pentru investiții a unor sume de bani", instanța a constatat că, la baza emiterii acesteia a stat art. 3 din Hotărârea Consiliului Local nr. 52/2006, hotărâre necontestată de nici o parte interesată și care probabil a fost adoptată de Primarul comunei
Astfel, chiar dacă la baza emiterii art. 3 din HCL nr. 7/22.02.2007 nu a stat o propunere directă din partea primarului comunei, instanța a constatat existența acestei propuneri și adoptarea acestui act administrativ în conformitate cu o altă hotărâre de consiliu prin care s-a aprobat această modalitate de deblocare a fondurilor de rulment.
Constatând că, pârâtul CONSILIUL LOCAL al comunei Mau tilizat excedentul bugetar în conformitate cu art. 58 alin. 1 din Legea nr. 273/2006, nefiind în situația de a rambursa eventuale împrumuturi, de a plăti dobânzi, comisioane, speze și alte costuri aferente acestora, instanța a apreciat că și prevederea art. 3 din HCL nr. 7/22.02.2007 este legală și temeinică, fiind adoptată în conformitate cu nevoile generale ale colectivității pe care o reprezintă.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen, scutit de taxă de timbru, reclamanta Instituția Prefectului Județului S M, solicitând instanței admiterea acestuia și modificarea în parte a sentinței, în sensul anulării parțiale a Hotărârii nr.7/2007 a Consiliului Local al comunei M, în privința punctului 1 - Autorități executive al art.1 partea a II-a cheltuieli.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătat că, hotărârea primei instanțe este netemeinică și nelegală, deoarece aceasta din urmă a nesocotit reglementările cuprinse în art.37 alin.1 din OG nr.6/2007, în art.26 din nr.10/2007 și în art.56 din Codul Muncii, care au caracter imperativ.
Recurenta a mai precizat că, într-adevăr două dintre rapoartele de avizare ale comisiei de specialitate, respectiv al comisiei buget finanțe și al celei administrativ juridice au fost avizate cu modificări, însă potrivit literaturii de specialitate avizele consultative sunt opinii pe care organul ce emite actul este obligat, potrivit legii să le solicite, dar nu este obligat să țină seama de conținutul acestora.
De asemenea, recurenta a precizat faptul că, pârâta a aprobat cheltuieli de personal într-un cuantum mai M decât cel din anul precedent, este justificat de drepturile pecuniare cuvenite personalului din cadrul Primăriei M, prevăzute de actele normative în vigoare, precum și autoritatea deliberativă, respectiv Consiliul Local M nu poate aprecia caracterul nelegal al cuantumului drepturilor pecuniare stabilite prin dispoziția primarului pentru că, potrivit art.6 alin.2 din Legea nr.215/2001 în relațiile dintre consiliul local și primar nu există raporturi de subordonare, iar organul competent să verifice legalitatea și cuantumul acestora este curtea de conturi.
În drept au fost invocate prevederile art.304/1 Cod procedură civilă, art.304 pct.7,9 Cod procedură civilă, art.312 alin.2, 3 Cod procedură civilă, art.26 și 26/1 din Legea nr.340/2004 modificată, Legea nr.554/2004 modificată, Legea nr.215/2001 modificată.
Intimatul Consiliul Local al comunei M, deși legal citat, nu s-a prezentat la dezbaterea cauzei și nu a formulat întâmpinare.
Prin cererea de intervenție în interesul recurentei Instituția Prefectului S M, intervenienta Primăria Comunei Mas olicitat admiterea recursului așa cum acesta a fost formulat.
Intervenienta a motivat că în proiectul de buget propus de către primarul comunei s-a ținut seama de prevederile legale în vigoare care stabilesc salariile, respectiv indemnizațiile, creșterile salariale, sporurile, premiile și alte drepturi salariale cuvenite personalului, că drepturile salariale s-au calculat corespunzător structurii organizatorice și numărului maxim de posturi aprobate în același cuantum, corespunzător funcțiilor deținute anterior și organigramei aprobate de către Consiliul Local M în anul 2004 și Hotărârea nr.46/2004 și înființării unor posturi noi prin HCL nr.17/2006.
S-a arătat de către intervenientă și că, salarizarea funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul administrației publice, precum și plata drepturilor bănești sunt garantate prin art.37 din OG nr.6/2007, art.26 din OG nr.10/2007, art.155, 156 și 158 din Codul Muncii.
În drept au fost invocate prevederile art.49 - 51, 52, 53, 54 Cod procedură civilă.
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, instanța reține următoarele:
Conform art.63 alin.4 din Legea nr.215/2001, primarul întocmește proiectul bugetului local, iar potrivit art.36 alin.4 lit."a" din același act normativ, consiliul local aprobă la propunerea primarului bugetul local.
În speță, Consiliul Local Maa probat bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2007 cu modificări față de proiectul inițiat de primar.
Chiar, dacă se susține prin motivele de recurs că, prin aprobarea bugetului în forma în care el a fost modificat de consiliul local, s-ar încălca dispozițiile legale care stabilesc drepturile pecuniare ce se cuvin angajaților primărie, această afirmație nu va putea fi primită.
Într-adevăr, reglementările la care s-a făcut referire în recurs, respectiv art.37 alin.1 din OG nr.6/2000, art.26 din OG nr.10/2007 și art.106 din Codul Muncii, au caracter imperativ, însă instanța nu va putea aprecia că ele au fost nesocotite cu ocazia aprobării bugetului modificat, atâta timp cât, recurenta reclamantă prin mijloacele legale de probă nu a dovedit în concret acest lucru.
În concluzie, corect a reținut și prima instanță că, textele legale amintite nu au fost încălcate.
Faptul că, în anul precedent cheltuielile de personal au fost într-un cuantum mai M decât cele stabilite pentru anul 2007, nu este un argument suficient de natură să justifice încălcarea actelor normative de salarizare în domeniu.
Se mai impune a se preciza că, într-adevăr avizele de specialitate au caracter consultativ, însă nu i se poate imputa pârâtei că a ținut seama de conținutul acestora, din moment ce are această posibilitate.
De asemenea, adoptând hotărârea în forma în care a făcut-o Consiliul Local M, nu a verificat legalitatea veniturilor și cheltuielilor din bugetul pe anul 2007, astfel cum eronat susține recurenta.
Apreciind, în raport cu cele expuse că nu este incident nici unul dintre motivele de recurs prevăzute de art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă, invocate de recurentă, în baza art.312 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
Pentru aceleași argumente și văzând și prevederile art.49 alin.1 și 51 Cod procedură civilă va fi respinsă și cererea de intervenție în interesul recurentei formulată de intervenienta Primăria comunei
Instanța va lua act de faptul că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI S M, împotriva sentinței nr.228 din 13 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 24 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. dec. -
- în concept - 31.01.2008
- jud. fond -
- dact. - 2 ex.
- 31.01.2008
Președinte:Boța MarilenaJudecători:Boța Marilena, Rițiu Roxana, Blaga Gabriela
