Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 61/2010. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA Nr. 61/

Ședința publică de la 26 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Ioniche

JUDECĂTOR 2: Lorența Butnaru

JUDECĂTOR 3: Clara Elena

Grefier -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul MUNICIPIUL SF. G PRIN PRIMAR, precum și de intervenienții - și, împotriva sentinței civile nr.658/3.07.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, având ca obiect "anulare act emis de autorități publice locale".

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față, au avut loc în ședința publică din data de 12 ianuarie 2010, când părțile prezente au pus concluzii potrivit încheierii de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 19 ianuarie 2010, apoi având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 26 ianuarie 2010.

CURTEA,

Asupra recursului de față constată:

La data de 9.06.2008 reclamantul din Sf.G a chemat în judecată pe calea contenciosului administrativ pe pârâta Primăria Municipiului Sf.G solicitând anularea autorizației de construire nr.425 din 12.11.2007 privind neregularitatea modului de efectuarea a lucrărilor și forma finală a construcției obiectivului Centrul de diagnostic și tratament din Sf.G,-.

Acțiunea reclamantului a format obiectul dosarului nr- a Tribunalului Covasna.

În cadrul acestui litigiu la data de 2 iulie 2008 ca urmare a sesizării de către Inspectoratul Teritorial în Construcții C, Instituția Prefecturii Județului a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantului, fila 27-32 dosar fond, prin care a solicitat instanței anularea autorizației de construire nr.425/2007 emisă de Primarul Municipiului Sf. pentru nerespectarea prevederilor legale de către beneficiarul construcției și pentru că prin acte de constatare ale organelor abilitate s-a constatat că nu au fost respectate prevederile legale la emiterea autorizației de construire sus menționate, certificat de urbanism nr.492/18.07.2007 fiind nelegal emis, a atras și nelegalitatea emiterii autorizației de construire.

Ca urmare a probelor administrate în cauză (vol.I și II din dosarul nr- al Tribunalului Covasna instanța de fond a pronunțat sentința civilă nr.658/3.07.2009 prin care instanța a dispus următoarele:

S-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.

S-a admis acțiunea în contencios administrativ completată ulterior introdusă de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Municipiul G prin Primar.

S-a admis cererea de intervenție în interesul reclamantului formulată de Prefectul jud.

A fost anulată autorizația de construire nr. 425/12.11.2007 emisă de Primăria municipiului G prin Primar.

S-a respins cererea de intervenție formulată de intervenienții și în interesul pârâtului Municipiul

Au fost obligați pârâtul și intervenienții și să plătească în solidar reclamantului suma de 1.315 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut în fapt și în drept următoarele:

Deliberând cu prioritate asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului evocate de intervenienții și, aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată întrucât actul administrativ emis cu încălcarea legii aduce atingere dreptului reclamantului prin faptul că, datorită înălțimii construcției pentru care s-a emis autorizație de construire în litigiu, îi lipsește locuința sa de lumina naturală. De asemenea, edificiul în construcție este amplasat la o distanță de 3 de fațada imobilului în care locuiește reclamantul având geamurile laterale orientate spre acesta.

În ceea ce priește fondul cauzei, prima instanță a constatat că Autorizația de construire nr. 425/2007 emisă de Primarul mun. G încalcă prevederile legale cuprinse în următoarele acte normative: Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții republicată, HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, Ordinul nr. 1430/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului () pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, HG nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu.

Autorizația de construire nr. 425/12.11.2007 a fost emisă pe baza documentației Proiectului de autorizare a executării lucrărilor de construcții () nr. 448/2007 elaborat de SC SRL G pentru obiectivul Centrul de diagnostic și tratament, construcție de sănătate cu circa 600 de consultații.

Pe un teren de 743 mp situat într-o zonă cu locuințe individuale de înălțime mică se va ridica o construcție în regim etaje, cu o suprafață de 393,24 mp, cu o înălțime de 19 având destinația de Centrul de diagnostic și tratament, construcție de sănătate cu circa 600 de consultații.

Construcția ce se va executa va avea o înălțime disproporționat de mare față de clădirile din jur, iar în ceea ce-l privește pe reclamantul, îi va afecta grav folosința proprietății și confortul zilnic prin umbrirea casei și a spațiului, violarea intimității prin ferestrele cu vedere spre curtea sa, precum și prin disconfortul ce se va crea prin funcționarea acestei unități sanitare: circulația mașinilor, a pacienților, funcționarea aparaturii medicale etc.

În planul urbanistic general () aprobat de Consiliul Local G prin hotărâre, zona pentru care a fost emisă autorizația se încadrează în categoria.8: zonă rezidențială cu locuințe mici - P, subzona u: subzona cu locuințe existente într-un țesut compact, tradițional ardelenesc sau tradițional pavilionar în care se vor face completări la fondul construit numai cu locuințe de tip. Față de specificul zonei, au fost încălcate și prevederile legale privind procentul de ocupare a terenului (). Expertul a încercat să eludeze prevederile legale în materie, respectiv HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism calificând zona în "zonă predominant rezidențială" unde este 40%, când în realitate această zonă este rezidențială cu locuințe mici - P,. Totodată, HG nr. 525/1996 conține prevederi speciale cu privire la construcțiile de sănătate, respectiv 20%.

În cursul derulării procesului, pârâtul, recunoscându-și tacit culpa, a procedat la aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal pentru "Centrul de diagnostic și tratament" aprobat prin Hotărârea Consiliului Local G nr. 215/2008. S-a eliberat certificatul de urbanism nr. 557/2008 și autorizația de construcție nr. 457/2008. Cu toate acestea, din punct de vedere al aspectelor evocate în acțiunea introductivă și considerentele de mai sus prezentate, proiectul nu a fost modificat în mod semnificativ.

În cauză a fost încuviințată expertiza judiciară întocmită de expert tehnic judiciar ing. care nu are nici o relevanță juridică în cauză având în vedere dispozițiile legale care au fost încălcate odată cu eliberarea autorizației de construcție în litigiu,și încercarea expertului de a eluda la rândul său dispozițiile legale în materie, neputând fi primită de către instanța de judecată.

Constatând că în cauză sunt incidente disp. art. 1 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în temeiul art. 17-18 din lege a admis acțiunea de față, precum și cererea de intervenție formulată de Prefectul jud. C în interesul reclamantului, urmând a anula autorizația de construcție nr. 425 din 12.11.2007 emisă de Primăria mun. G prin Primar.

Față de considerentele de mai sus a fost respinsă ca nefondată cererea intervenienților și.

Întrucât pârâtul Municipiul G reprezentat de primar și intervenienții și au căzut în pretenții, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă suportă cheltuielile de judecată (onorariu expert judiciar) conform dispozitivului prezentei sentințe.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtul Municipiul Sf.G prin primar și intervenientul și - criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței civile nr.658/3.07.2009 a Tribunalului Covasna ca fiind nelegală și netemeinică și menținerea autorizației de construire nr.425/12.XI.2007 ca fiind legală și temeinică.

În dezvoltarea criticilor de recurs se arată următoarele de către Municipiul Sf.G prin primar, invocă prevederile art.275 și 261 alin.5 Cod procedură civilă.

Sentința atacată este nelegală deoarece Municipiul Sf.G, prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei a învederat instanței, că nu se opune anulării AC nr.425/13.11.2007 având în vedere că investitorul, beneficiarul construcției, în timpul execuției lucrărilor a constatat că nu are posibilitatea obiectivă, de a respecta prevederile Autorizației și prin modificarea preconizată în proiectul tehnic se va modifica regimul de înălțime a construcției astfel este imperios necesar solicitarea unei noi autorizații de construire.

Având în vedere că la data introducerii acțiunii de către, deja s-a elaborat un PZ care aproximativ la primul termen de judecată a fost aprobată de către Consiliul Local al municipiului Sf.G, după care urma eliberarea unei noi Autorizații de construire și având în vedere că noua Autorizație anulează în mod tacit/implicit autorizația contestată astfel, recurentul pârât nu s-a opus admiterii acțiunii. În schimb instanța de fond nu numai că nu a luat în considerare motivele neopunerii invocate dar în considerentul hotărârii se stabilește că "pârâtul municipiul Sf. au căzut în pretenții, în temeiul art.274 Cod procedură civilă urmează a suporta cheltuielile de judecată".

Având în vedere art.275 Cod procedură civilă care prevede că pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, consideră că instanța de fond a încălcat prevederile art.275 Cod procedură civilă și în acest sens solicită modificarea sentinței atacate.

Recurenta a prezentat pe scurt situația și împrejurările care au fost cu privire la obiectivul construcției în discuție (fila 3 recurs).

La punctul 3 recurenta a criticat sentința atacată, invocând faptul că instanța nu s-a prezentat asupra unor probe esențiale astfel: cu ocazia cercetării la fața locului s-a consemnat că ferestrele laterale orientate spre vecini vor fi executate din geamuri termopane și fixe totuși instanța nu se pronunță la acest aspect doar enunță că geamurile sunt orientate către reclamant. Privind susținerea că locuința vecinului este lipsită de lumină naturală menționează că s-a depus la dosarul cauzei o diagramă solară, documentația asupra căreia nu s-a pronunțat instanța. Instanța de fond constată vag că AC nr.425/2007 încalcă prevederile legale cuprinse în Legea 50/1991, HG 525/1996 și Ordinul 1430/2005 fără să facă precizarea, care dispoziții legale din acestea acte normative enumerate au fost încălcate.

Admițând proba cu expertiza judiciară instanța de fond respinge expertiza, ba chiar mai mult enunță că "expertul a încercat să eludeze prevederile legale în materie".

În drept a invocat prevederile art.304 pct.7, pct.9 și art.304 indice 1 Cod procedură civilă.

II. În recursul declarat de intervenienții și -, aceștia au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii, rejudecând cauza să se respingă acțiunea formulată de reclamant ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată, în subsidiar admiterea recursului în sensul casării hotărârii atacate și respingerea acțiunii reclamantului ca fiind rămasă fără obiect cu cheltuieli de judecată.

În dezvoltarea criticilor de recurs aceștia arată că: în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului pe două considerente, actul administrativ îi aduce atingere reclamantului prin faptul că datorită înălțimii construcției îi lipsește locuința sa de lumina naturală, edificiul este la 3 m amplasat față de imobilul reclamantului având geamuri laterale orientate spre acesta.

În esență recurenții intervenienți au criticat respingerea excepției de instanța de fond pentru următoarele motive: înălțimea construcției nu afectează cu nimic lumina naturală pe proprietatea vecină, fapt dovedit cu prisosință prin, depusă la dosar, și chiar dacă ar afecta, acest fapt nu poate da dreptul de a acționa în instanță, întrucât edificarea de noi construcții poate afecta, în condițiile legii, anumite elemente de fapt existente; distanța între proprietăți este cu mult mai mare decât limita legală, așa cum s-a dovedit inechivoc pe timpul procesului și cum constată chiar instanța; a considera că, într-o astfel de situație, o persoană are calitate procesuală, înseamnă a încuraja abuzul procesual, pentru ca orice persoană poate formula o acțiune împotriva unui proprietar vecin, chiar dacă distanța legală prevăzută de Codul civil este respectată; iar în ceea ce privește ferestrele, în primul rând, acestea pot fi amplasate, dată fiind distanța constatat ca atare și de către instanță, și, în al doilea rând, reiese expres din proiectul construcției că acestea urmau a fi.

Pe fondul cauzei se critică sentința deoarece judecătorul arată faptul că s-au încălcat o serie întreagă de acte normative, fiind enumerate mai multe legi și hotărâri de guvern, fără a motiva de ce consideră că au fost încălcate acestea, arătând, în schimb, că expertul judiciar desemnat în cauză a "încercat să eludeze dispozițiile legale în materie", cu alte cuvinte, judecătorul se erijează și în expert.

Susține că, în cauză, concluziile expertului sunt mai mult decât clare și susținute de prevederi legale și de constatări de fapt nemijlocite, pentru că expertul a fost la fața locului.

În schimb, judecătorul fondului nu a fost la fața locului niciodată, însă ignoră constatările ex propriis sensibus ale expertului și, mai grav, însăși constatările judecătorilor care au făcut acest lucru și au văzut, la fața locului, situația de fapt.

Referitor la problemele autorizației de construire invocate de instanța de fond în hotărârea atacată, arată următoarele: zona în discuție are mai multe construcții cu 3 și chiar 4 niveluri, nefiind adevărat că sunt doar locuințe și construcția ce se va executa va avea o înălțime disproporționat de mare față de clădirile din jur, așa cum reține, fără nici un temei, instanța; disconfortul invocat de reclamant și reținut întocmai de instanță nu există, fiind dovedit faptul că, prin modul în care a fost proiectată construcția, aceasta nu creează nici un fel de disconfort; emiterea unei noi autorizații de construire nu înseamnă recunoașterea culpei, ci înseamnă, în concret, că beneficiarii autorizației de construire au reglementat singura problemă care ar fi putut exista cu privire la construcție: depășirea cotei de fundare, din motivele arătate în cauză. Aceasta nu poate atrage însă anularea autorizației de construire.

O altă critică adusă sentinței atacate este cea de la pct.B recurs (fila 8) în sensul că potrivit actelor de la dosar instanța trebuia să respingă acțiunea reclamantului ca fiind rămasă fără obiect.

În acest sens intervenienții au susținut că în condițiile în care, în cauză, a fost eliberată o nouă autorizație de construire, este evident că vechea autorizație de construire nu își mai producea efectele. Prin urmare, vechea autorizație nu mai putea fi anulată, pentru că această autorizație nu mai există, prin efectul emiterii noii autorizații de construire; nu se poate anula, cu alte cuvinte, ceva ce nu există.

A considera altfel, ar însemna că ambele autorizații își produc efectele, deși au fost emise pentru același imobil, continuând raționamentul, rezultă că anularea vechii autorizații de construire ar putea atrage desființarea construcției, însă. numai pentru nivelurile construite până la acest moment. construite după acest moment, nu pot fi desființate, pentru că au fost construite în baza noii autorizații de construire, neatacate.

Susține că din moment ce judecătorul a constatat că, în cauză, s-a emis o nouă autorizație de construire, instanța trebuia, în mod logic și firesc, să respingă acțiunea ca fiind rămasă fără obiect, în condițiile în care reclamantul nu a înțeles să-și modifice cererea, în sensul de a cere anularea noii autorizații de construire, sau să atace noua autorizație pe cale separată.

Ambele recursuri au fost declarate în termenul legal și timbrate conform legii.

Față de recursul formulat de cei doi intervenienți, intervenientul Prefectul județului a formulat întâmpinare (fila 18-19 dosar recurs) solicitând respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțate de Tribunalul Covasna ca legală și temeinică pe fond, iar cu privire la aspectul invocat de recurenții intervenienți în sensul că trebuia respinsă acțiunea reclamantului ca fiind rămasă fără obiect, susține că acest lucru nu se poate deoarece proiectul nu a fost modificat în mod semnificativ.

Astfel invervenientul Prefectul județului C susține că emiterea unei noi autorizații de construire pe perioada derulării procesului în situația în care motivele de nelegalitate ale primei autorizații vizau calitățile tehnice ale imobilului, calități ce au fost menținute prin noua autorizație, reprezintă o fraudare a legii și poate face obiectul unui alt proces. În prezenta cauză o respingere a acțiunii ca rămasă fără obiect ar fi însemnat o gravă încălcare a principiilor de drept. Chiar și dacă ne raportăm doar la acordarea cheltuielilor de judecată pentru reclamant tot ar fi un motiv suficient pentru ca respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect să nu poate fi primită deoarece în această din urmă situație cheltuielile de judecată nu puteau fi obținute de aceasta. De altfel, reclamantul a promovat în instanță o cerere pentru anularea celei de-a doua autorizații de construire, cerere ce face obiectul dosarului nr- de pe rolul Tribunalului Covasna.

Recurentul a anexat la întâmpinarea înscrisuri la fila 20-22 dosar recurs.

Față de recursul declarat de Municipiul Sf.G prin primar și de intervenienții și, reclamantul a formulat întâmpinare fila 26-29 dosar, solicitând respingerea celor două recursuri, atât în ce privește soluția excepției lipsei calității procesuale active a acestuia, cât și pe fondul cauzei, susține menținerea sentinței Tribunalului Covasna ca legală și temeinică dezvoltând pe larg susținerile sale în întâmpinare.

Reclamantul și-a completat acțiunea la fila 50 dosar volum

În cauză s-a formulat o cerere de intervenție în interesul pârâtului Municipiul Sf.G prin primar de către intervenienții și, prin care au susținut respingerea acțiunii reclamantului și a cererii de intervenție a Prefectului Județului C și menținerea autorizației de construire nr.425/12.XI.2007 emisă de pârât ca fiind legale și conform cu prevederile, certificatul urbanistic.

În recurs s-au depus înscrisuri filele 43-122 copie autorizație nr.457/16.12.2008, alta decât cea contestată în cauză (cu nr.457/12.11.2007, copie proiect centru diagnostic și tratament - municipiul Sf.G nr.448/2007, Memoriu general de prezentare a proiectului sus menționat, Memoriu tehnic de arhitect legat de vecinătăți, Evaluarea lucrării de construcții montaj, instalații și rețele exterioare, studiu geotehnic - amplasament centru de diagnostic și tratament, plan de situație, documentație tehnică topografică, studiu de impact, copie de pe hotărârea nr.215/29.09.2008 a Consiliului Local Sf.G (fila 78) de aprobare a PUZ - Centru de Diagnostic și Tratament-, jud.C, copie Hotărârea Consiliului Județean C nr.143/25.09.2008 pentru aprobarea avizelor unice emise de Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism de pe lângă Consiliul Județean C, Aviz 62/2008 a Consiliului Județean C -, certificat de urbanism nr.726/21.2008 (fila 81), corespondența dintre SC SRL - constructor cu autoritățile publice locale pentru obținerea avizelor necesare efectuării construcției fila 83, copie fișă tehnică, avize, schițe topo plan de situație, fila 42 - 122 dosar recurs, acte depuse la termenul din 24.XI.2009 de recurenții intervenienți și și comunicate și celorlalte părți.

În recurs reclamantul a formulat concluzii scrise fila 130-133 în sensul respingerii celor două recursuri.

La rândul său avocat pentru intervenienții recurenți a depus dovada cheltuielilor de judecată în valoare de 2.500 lei.

Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, sentința civilă atacată nr.658/3.07.2009 a Tribunalului Covasna, prin prisma criticilor formulate de recurentul pârât Municipiul Sf.G prin primar și de către intervenienții și, constată recursurile ca fondate în parte pentru următoarele considerente:

Referitor la primul aspect criticat acela al respingerii excepției lipsei calității procesuale active de către instanța de fond prin hotărârea dată, instanța de recurs constată față de probele de la dosar, obiectul acțiunii formulate de reclamant și raportat la dispozițiile art.1 și art.8 din Legea nr.554/2004 că acesta are calitate procesuală activă, aspect corect reținut de instanța de fond.

Astfel se reține că soluția pe excepția dată de Tribunalul Covasna este corectă și legală, sens în care prima critică de recurs se va respinge ca neîntemeiată și nelegală.

Cât privește chestiunile de fond - acelea privind soluția cererii de anulare a autorizației de construire nr.425/12.11.2007 instanța de recurs constată că în mod corect a fost sesizată instanța de reclamant cerând anularea autorizației.

În mod corect și legal a formulat cerere de intervenție Prefectul Județului C, pentru stabilirea nelegalității autorizației de construcție emisă de Primarul Municipiului Sf.

Însă dat fiind faptul că pe parcursul soluționării litigiului această autorizație a fost practic anulată de emitent fiind emisă o nouă autorizație de construcție nr.457/16.12.2008, a cărui anulare face obiectul altui dosar, nr- a Tribunalului Covasna, și față de actele depuse la dosar de recurenți ca anexe ale noii autorizații de construcție (filele 43-122), instanța de recurs apreciază că în mod corect au susținut recurenții intervenienți că acțiunea reclamantului a rămas practic fără obiect la data pronunțării sentinței nr. 658/3.07.2009 de către Tribunalul Covasna.

Astfel se reține că nu se mai impune verificarea și analizarea legalității de către instanța de judecată a emiterii autorizației de construcție nr.425/12.11.2007, câtă vreme această autorizație nu mai este în ființă și nu-și mai produce efectele juridice.

Faptul că noua autorizație și certificatul de urbanism, precum și proiectul sunt sau nu esențial modificate față de cele inițiale ce au stat la baza primei autorizații de construire este o chestiune ce face obiectul dosarului nr- în curs de soluționare și vor fi analizate de instanță în acel dosar, așa încât aceste aspecte nu vor fi analizate în cauza de față.

În concluzie, față de întreg probatoriu de la dosar, instanța urmează a admite în parte cele 2 recursuri în sensul că va modifica în parte sentința civilă atacată astfel se va respinge acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Sf.G prin primar ca rămasă fără obiect, privind cererea reclamantului de anularea autorizației de construire nr.425/12.11.2007 emisă de pârât.

Întrucât reclamantul a solicitat anularea autorizației de construire, nu și a tuturor actelor ce au stat la baza acesteia, inclusiv proiectul pentru executarea obiectivului Centru de Diagnostic și Tratament Municipiul Sf.G, iar în timpul litigiului nu și-a precizat acțiunea în sensul că solicită și anularea celei de-a doua autorizații și a actelor premergătoare și a proiectului, acte ce au stat la baza emiterii ei, desigur că instanța de recurs reține ca rămasă fără obiect acțiunea reclamantului în dosarul de față.

Mai mult, la cea de-a doua autorizație există o altă Hotărâre a Consiliului Loca 215/29.09.2008 (fila 78 dosar recurs) de aprobare a PUZ-ului, modificat față de PUZ-ul existent la 12. 2007, data emiterii autorizației nr.425/2007, atacată în cauză, deci sunt acte diferite cu efecte diferite de la date diferite, chiar dacă privesc același obiectiv ca și construcție.

Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive se vor menține dispozițiile instanței de fond.

Se va respinge cererea intervenientului în interesul pârâtului formulată de intervenienții și pentru aceste considerente ale respingerii acțiunii.

Având în vedere cele sus expuse, se va admite în parte recursurile în sensul celor cuprinse în dispozitivul prezentei decizii.

Ca atare conform art.312 alin.1 Cod procedură civilă, văzând că în parte sunt întemeiate criticile de recurs, și sunt fondate în parte cele două recursuri, se vor admite în parte.

Instanța de recurs nu poate reține susținerile intervenientului Prefectul județului C pe motivul că se impune anularea Autorizației de construire și nu respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect, deoarece motivele de nelegalitate de la prima autorizație de construire se mențin și la a doua autorizație și că proiectul nu a fost modificat în mod semnificativ deoarece la data pronunțării era o nouă autorizație ce va fi analizată sub aspectul legalității de instanța legal sesizată în alt dosar.

Referitor la cheltuielile de judecată solicitate în recurs de recurenții intervenienți, instanța le va admite în parte în recurs în sensul că va obliga reclamantul și intervenietul Prefectul județului C la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată parțiale în recurs. Respinge restul cheltuielilor de recurs ca nejustificate.

Recursul lor fiind admis în parte, pe chestiuni ce nu implică analizarea fondului, acțiunea reclamantului fiind respinsă ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite în parte recursurile formulate de pârâtul Municipiul Sf G prin Primar, cu sediul în Sf.G, str.1 - 2. jud.C și de și -, ambii cu domiciliul ales în B,-, -5,.D,.2 jud.B, în calitate de intervenienți în interesul pârâtului, împotriva sentinței civile nr 658/3.07.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna -Secția civilă în dosarul nr - pe care o modifică în parte, în sensul că,

Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată și completată de reclamantul, cu domiciliul în Sf.G,-, jud.C, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Sf G prin Primar, având ca obiect anularea autorizației de construire nr 425/12.11.2007 emisă de Primarul Municipiului Sf. G, ca rămasă fără obiect.

Respinge cererea de intervenție în interesul reclamantului formulată de Prefectul Județului

Fără cheltuieli de judecată la fond.

Menține dispozițiile sentinței civile atacate privind soluționarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului și respingerea cererii de intervenție în interesul pârâtului formulată de și.

Obligă intimații reclamantul și intervenientul în favoarea reclamantului Prefectul Județului C la plata către recurenții și - a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în recurs și respinge restul cheltuielilor de judecată solicitate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 26.01.2010.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

-

Red: MI/27.01.2010

Dact: MD/9.02.2010 - 10 ex.

Jud.fond:

26 Ianuarie 2010

Dosar nr-

Din 24 februarie 2010

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Către

TRIBUNALUL COVASNA

- Secția civilă -

Vă înaintăm alăturat copia deciziei nr.61/din26.01.2010pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV în dosarul ce poartă numărul de mai sus, prin care s-a admis recursul formulat împotriva sentinței civile nr.658din 3.07.2009pronunțată de Tribunalul Covasna - secția civilă, pentru a fi avută în vedere la evidența practicii de casare.

Președinte, Grefier,

-

Președinte:Maria Ioniche
Judecători:Maria Ioniche, Lorența Butnaru, Clara Elena

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 61/2010. Curtea de Apel Brasov