Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 643/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR.643
Ședința publică din data de 7 mai 2008
PREȘEDINTE: Dinu Florentina
JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
- - - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamanta cu. ales la. de av. - - T, -. - - I,. 46,. 2, Cod poștal -, Județ împotriva sentinței nr. 209 din 1.02.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI cu sediul în G, 13, Cod poștal -, Județ D, SC PUBLICE G PRIN LICHIDATOR cu sediul în T,. 5A,. 6,. 24, Cod poștal -, Județ
Recurs timbrat cu taxa judiciară de timbru de 2 lei conform chitanței nr. -/2008 și timbru judiciar de 0,15 lei, anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta reclamantă reprezentată de avocat din Baroul Dâmbovița, lipsind intimații pârâți Consiliul local al orașului G și SC Publice G prin lichidator.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-a depus al dosar cerere de amânare din partea intimatului pârât Consiliul local al orașului G, motivând că reprezentantul societății nu se poate prezenta în instanță, având un deces în familie.
Avocat arată că se opune la cererea de amânare formulată de intimatul pârât întrucât cererea nu este dovedita cu certificatul de deces.
Curtea în temeiul art. 156.civ.Cod Penal, respinge cererea de amânare formulată de intimatul pârât Consiliul Local al orașului G, nefiind dovedită.
Avocat pentru recurentă arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat în cauză. Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat pentru recurenta reclamantă având cuvântul arată că soluția instanței de fond este rezultatul unei interpretări greșite a legii și a contractului de concesiune nr. 4792/24.04.2003. Prin HCL 45/26.06.2007 - Consiliul local Gaa probat rezilierea contractului de concesiune încheiat între Primăria G și SC Publice SA G, cele două părți contractante fiind terți față de Consiliul Local, astfel că aprobarea rezilierii nu echivalează cu rezilierea propriu-zisă a acestuia în temeiul art. 18 din Contract. Cauza rezilierii are legătură și cu faptul că concedentul a refuzat să plătească facturile emise de SC Publice SA Nici 5/29.01.2007 prin care s-a dizolvat SC Publice SA G, nu mai subzistă deoarece aceasta hotărâre a fost desființată prin sentința 176/24.04.2003 de Tribunalul Dâmbovița - rămasă irevocabilă.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond anularea HCL nr. 45/26.06.2007. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, Curtea reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 12.07.2007 sub nr-, pe rolul Tribunalului Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, reclamanta, în calitate de consilier local al Orașului G, a chemat în judecată Consiliul Local al orașului G, solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea Hotărârii Consiliului Local G nr. 45/26.07.2007 și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin hotărârea sus menționată s-a aprobat rezilierea contractului de concesiune nr. 4792/24.09.2003 încheiat între Primăria G și SC Publice SA G, având ca obiect concesionarea activității de administrare, exploatare și întreținere precum și pregătirea investițiilor din infrastructura edilitar - urbană a orașului G, hotărârea fiind adoptată în condiții de nelegalitate, potrivit următoarelor considerente;
a) conform art. 37 din Legea nr. 515/2001, persoanele împuternicite să reprezinte interesele unității administrativ teritoriale în societățile comerciale sunt desemnate prin Hotărârea Consiliului Local, în condițiile legii. După data de 21 iulie 2006, Consiliul Local G nu a adoptat nici o hotărâre prin care să desemneze reprezentații săi în adunarea generală a SC Publice SA, situație pe care reclamanta a apreciat-o nelegală în raport cu hotărârea a cărei anulare o cere.
b) aceiași reclamantă apreciază că în lipsa unei hotărâri a Consiliului Local nu există o procedură instituită privind modul de adoptate a hotărârilor AGA, condițiile de cvorum și majoritate necesare adoptării legale a acestora.
c) Legea nr. 31/1990 constituie dreptul comun în materia societăților comerciale iar Hotărârea adoptată de Consiliul local G la 26.06.2007 a fost luată cu încălcarea normelor imperative prevăzute în Legea nr. 31/1990, respectiv a dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990.
De asemenea, reclamanta a criticat hotărârea a cărei anulare s-a solicitat, întrucât potrivit art. 942 Cod civil, contractul este acordul de voință între două sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge un raport juridic, iar prin contractul de concesiune nr. 4792/24-.04.2003 încheiat între Primăria G și SC Publice SA G, cele două părți s-au legat juridic în scopul producerii anumitor efecte concretizate în nașterea de obligații civile, astfel că rezilierea contractului sus menționat nu putea fi dispusă unilateral de pârâtă.
După analizarea actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a pronunțat sentința nr. 209/1 februarie 2008, prin care a respins acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâților Consiliul Local al orașului G, SC Publice G prin lichidator - Cabinet de Insolvență și Primăria Or.
Pentru a pronunța această hotărâre, asupra nelegalității invocate la pct. a), prin care se invocă nerespectarea dispozițiilor art. 37 din Legea nr. 215/2001, Tribunalul Dâmbovițaa constatat că acțiunea vizează anularea unei hotărâri a Consiliului Local G și nu a adunării generale a SC Publice SA, unde s-ar fi putut invoca o eventuală nerespectare a acestor dispoziții, în situația în care pârâta nu și-ar fi desemnat reprezentanți în cadrul adunării generale a SC Publice SA
De asemenea, cu privire la critica de la pct.b), tribunalul a apreciat că și aceasta este irelevantă întrucât se referă la adoptarea hotărârilor AGA ale SC Publice SA G și nu la modul în care a fost adoptată hotărârea Consiliului Local G, a cărei anulare s-a cerut.
Asupra criticii de la pct. c), tribunalul a reținut că dispozițiile art. 117 din Legea nr. 31/1990 s-a referit la convocarea adunării generale a societăților comerciale, la termenul de convocare, publicitate, locul și data ținerii adunării generale. Normele aplicabile desfășurării ședințelor Consiliului Local și ale adoptării hotărârii acesteia sunt stabilite prin dispozițiile art. 40 din Legea nr. 286/2006, precum și ale art. 36-39 din Legea nr. 215/2001 rep. privind administrația publică locală, norme ce nu au fost contestate de reclamantă. Potrivit dispozițiilor art. 40 alin. 3, convocarea consiliului local se face în scris prin intermediul secretarului unității administrativ teritoriale cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cel puțin 3 zile înainte de ședințele extraordinare, ședințele consiliului local desfășurându-se în mod legal, în prezența majorității consilierilor locali în funcție.
S-a mai reținut faptul că reclamanta nu a invocat o eventuală nerespectare a normelor mai sus menționate, tribunalul constatând că, în raport de actele depuse la dosar de pârâtă ( filele 27, 40-69), hotărârea adoptată de Consiliul Local G la 26.07.2007 nefiind luată cu încălcarea legii.
Împotriva sentinței nr. 209 din 01 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, a formulat recurs reclamanta, care a criticat hotărârea pronunțată ca fiind ca netemeinică și nelegală prin aceea că este rezultatul unei interpretări greșite a legii și/sau contractului de concesiune nr. 4792/24.04.2003.
A arătat recurenta faptul că rezilierea contractului de concesiune a fost aprobată de Consiliul Local G fiind încheiat însă între doi terți față de Consiliul Local, iar aprobarea rezilierii contractului nu echivalează cu rezilierea propriu-zisă a acestuia în temeiul art. 18 din contract.
Recurenta reclamantă a menționat că rezilierea s-a făcut cu încălcarea legii prin Hotărârea Consiliului Local nr. 45/26.06.2007, întrucât pe de o parte contractanții sunt Primăria G și SC Publice SA G - numai între aceste părți s-a născut un raport comercial - Primăria G fiind concedent, Publice SA - concesionar, iar art. 18 lit. b din contract stipulează posibilitatea încetării acestuia în condițiile prevăzute, prin renunțarea unilaterală de către concedent ".
De asemenea, a mai precizat recurenta faptul că nici fundamentarea hotărârii pe hotărârea nr. 5/29.01.2007, prin care s-a dizolvat SC Publice SA - nu subzistă la data pronunțării sentinței recurate, deoarece această hotărâre de dizolvare a fost desființată de instanță prin sentința nr. 176/25.02.2008 a Tribunalului Dâmbovița - irevocabilă - prin care s-a declarat nulitatea acestei hotărâri.
Totodată, a mai susținut recurenta că Hotărârea Consiliului Local nr. 45/26.06.2007 este nelegală și în privința abilitării de a fi adusă la îndeplinire prin serviciul buget finanțe urbanism și amenajarea teritoriului din cadrul Primăriei G, întrucât acest serviciu nu a fost parte în contractul de concesiune nr. 4792/24.04.2003, acest serviciu făcând parte din aparatul de specialitate al primarului și nu al Consiliului Local. Mai mult a menționat că aplicarea dispozițiilor art. 18 lit. b din contract era posibilă doar dacă, interesul național sau local impunea măsura rezilierii contractului de concesiunea, atâta timp cât în paralel activitatea concesionată a fost transferată nejustificat unui serviciu de specialitate al Primăriei, după ce inițial același tip de serviciu al primăriei fusese externalizat prin înființarea SC Publice SA
Pentru aceste considerente s-a solicitat admiterea recursului, desființarea hotărârii și pe fond anularea Hotărârii Consiliului Local nr. 45/26.06.2007.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a actelor normative ce au incidență în cauză, precum și sub toate aspectele conform art. 3041Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele: Contractul de concesiune nr. 4792/24.04.2003 a fost încheiat între Primăria orașului G - reprezentată de primar, în calitate de concedent și SC Publice SA în calitate de concesionar, având ca obiect activitatea de administrare, exploatare, reparații și întreținere, precum și activitatea de pregătire și realizare a investițiilor din infrastructura edilitar-urbană a orașului G, care în baza Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, precum și al OG nr. 71/2002, fac parte din domeniul public și privat al orașului G (filele 7-14, dosar fond).
Prin Hotărârea Consiliului Local G nr. 45/26.06.2007 s-a aprobat rezilierea contractului de concesiune nr. 4792/24.04.2003 (fila 5, dosar fond).
Potrivit dispozițiilor art. 36 alin.2 lit. c și d din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, Consiliul local exercită atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului, precum și atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni. Alineatul cinci al aceluiași articol prevede că, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin.2 lit. c, consiliul local hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, orașului sau municipiului, după caz, precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 73 din același act normativ consiliile locale pot înființa și organiza instituții și servicii publice de interes local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale și în limita mijloacelor financiare de care dispun. Din dispozițiile legale menționate mai sus rezultă, fără putință de tăgadă, faptul că atribuția de concesionare aparține consiliului local, care poate înființa și organiza instituții și servicii publice de interes local.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 61 alin. (2),primarul asigurărespectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului,a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, ale prefectului, precum și a hotărârilor consiliului județean, în condițiile legii.
În aceste condiții, în mod corect contractul de concesiune a fost încheiat de primar ca reprezentant al autorității administrativ locale, în executarea unei hotărâri a consiliului local, astfel cum, în mod corect, urmare a unei hotărâri de aprobare consiliului local, primarul prin serviciile aflate în subordinea sa, urma să procedeze la rezilierea contractului de concesiune în condițiile legii.
Primul motiv de recurs privind faptul că Consiliul Local G este terț față de contractul de concesiune, este nefondat, având în vedere faptul că atribuția de concesionare aparține consiliului local. Mai mult decât atât, în executarea HCL de aprobare a rezilierii, primarul prin serviciile sale, urma să ia măsurile ce se impun pentru aducerea la îndeplinire a hotărârii, măsuri ce presupuneau, eventual, renunțarea unilaterală în condițiile clauzelor contractuale sau inițierea unui litigiu în instanță, în cazul existenței unei neînțelegeri.
Și cel de al doilea motiv de recurs, privind desființarea hotărârii nr. 5/29.01.2007 ce ar fi constituit fundamentul HCL, este nefondat întrucât consiliul local poate înființa și organiza instituții și servicii publice de interes local potrivit specificului și nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale și în limita mijloacelor financiare de care dispun. Or, consiliul local avea posibilitatea să adopte o astfel de hotărâre ca urmare a faptului că nevoile locale impun o altă formă de organizare a acestor servicii sau ca urmare a lipsei mijloacelor financiare.
Nefondată este și susținerea nelegalității abilitării unui serviciu din cadrul Primăriei de a aduce la îndeplinire această hotărâre de consiliu local, în condițiile în care primarul asigură punerea în aplicare hotărârilor consiliului local, iar potrivit art. 61 alin.3 din Legea 215/2001, pentru punerea în aplicare a activităților date în competența sa prin actele normative prevăzute la alin.2 ( între care hotărârile consiliului local), primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.
Ultimul motiv de recurs privind rezilierea contractului este, de asemenea nefondat, întrucât excede cadrului procesual de analiză a hotărârii de consiliu local, referindu-se la incidența clauzei contractuale, deci la rezilierea propriu-zisă, ceea ce nu face obiectul prezentului litigiu. Mai mult decât atât, am arătat mai sus care ar putea fi interesul local în desființarea acestui contrat de concesiune, respectiv faptul că nevoile locale impun o altă formă de organizare a acestor servicii sau lipsa mijloacelor financiare de a susține în continuare societatea comercială.
Pentru aceste considerente și în temeiul art. 3041și 312.pr. civ., Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta cu domiciliul ales la Cabinetele Asociate de Avocați - - T, -. - - I,. 46,. 2, Cod poștal -, Județ D împotriva sentinței nr. 209 din 1.02.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI cu sediul în G, 13, Cod poștal -, Județ D, SC PUBLICE G PRIN LICHIDATOR cu sediul în T,. 5A,. 6,. 24, Cod poștal -, Județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 7 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
- - - - - - -
GREFIER,
red. DF
Tehnored. CMF
2.ex/3.06.2008
f- Tribunalul Dâmbovița
/
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Dinu FlorentinaJudecători:Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
