Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 129/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 129/2010
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 2: Monica Diaconescu
JUDECĂTOR 3: Radu Rareș
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamantul G împotriva sentinței civile nr.2510/10.07.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, privind și pe intimata-pârâtă CAMERA DEPUTAȚILOR, având ca obiect comunicare informații de interes public (Legea Nr.544/2001).
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2.pr.civ.
Se mai menționează faptul că la data de 13 ianuarie 2010 s-a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care se invocă excepția nulității recursului.
Raportat la susținerile intimatei, Curtea reține că motivele de recurs au fost comunicate, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare de la fila 8. Se mai reține, raportat la dispozițiile art. 3021pr.civ. împrejurarea că recursul vizează o hotărâre judecătorească ce nu poate fi atacată cu apel, potrivit art. 22 alin 3 din Legea nr. 544/2001, fiind incidente prevederile art. 3041pr.civ. conform cărora în astfel de situații, instanța poate examina cauza sub toate aspectele.
Având în vedere și faptul că prin scriptul aflat la fila 3 din dosar recurentul aduce anumite critici sentinței atacate, Curtea respinge excepția nulității recursului invocată de intimată și reține cauza în pronunțare pe fond.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2510/10.07.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, s-a espins cererea formulată de reclamantul - G în contradictoriu cu Camera Deputaților, cu sediul în Palatul Parlamentului -
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin petiția cu nr. 030/7 din 30.03.2009, reclamantul a solicitat Președintelui Camerei Deputaților să-i răspundă la următoarele întrebări:
1.) - de ce până în prezent, la 2 (două) luni de la sentința, hotărârea CEDO (27.01.2009 anexată în extras) prin care "România a fost condamnată pentru că a încălcat dreptul la un mediu sănătos, protejat care este garantat ca parte a dreptului la viața privată și de familie", nu a luat măsura()în funcția ce o deține, de punere în aplicare pe întreg teritoriul României - inclusiv în B M, a prevederilor sentinței care are caracter obligatoriu - definitiv - irevocabil, pentru Statul - Autoritățile române? Care sunt motivele (motivul)?,
2.) - de ce susține, apără, acționează (punând în pericol viața și sănătatea a sute de mii de români - maramureșeni, moți și nu numai) și în prezent pentru punerea în funcțiune a SRL B M și al Montana (care funcționează exact la fel ca și tehnologie cu fosta SC - SA, bazată pe cianură în circuit închis și mediu deschis în localități) când există o sentință definitivă și irevocabilă dată împotriva României, tocmai într-un caz precedent, când folosirea cianurii, a adus grave prejudicii mediului și sănătății oamenilor? Ale cui interese le apără, protejează? În nici un caz ale cetățenilor, locuitorilor din zonă. Al românilor? Nu.
3.) - pentru ce motive susține cu vehemență funcționarea SC SA (care prelucrează numai materie primă din străinătate, pentru străinătate, nouă rămânându-ne numai produsele toxice, otrăvitoare) În continuare în B M, în condițiile în care rezultatele plumbemiei (anexată în extras) făcute la băimăreni indică valori cu mult peste limita de siguranță admisă de către (de circa 2,3,5 - 10 ori mai mari)?.
Ulterior, prin cererea nr. 08 din 8.05.2009, reclamantul a solicitat pârâtului să-i comunice care sunt motivele (motivul) pentru care, într-o perioadă de criză financiar - economică extrem de gravă prin care trece România în prezent, în funcția de înalt demnitar pe care o deține, refuză categoric să renunțe imediat, necondiționat la cheltuirea banilor publici (sute de mii, miliarde, reci de milioane de euro), proveniți exclusiv din bugetul de stat, de la cei peste 20 milioane de cetățeni români - contribuabili, pentru acțiuni, activități care au un caracter exclusiv de campanie electorală, atât pentru el cât și pentru formațiunea politică pe care o conduce, o reprezintă? (acțiuni, activități, cheltuieli, etc. ).
Potrivit dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public iar autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.
Conform normelor legale cuprinse în art. 7 din aceeași lege, autoritățile și instituțiile publice au obligația de a răspunde în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mul 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor de documentare și de urgența solicitării.
În conformitate cu prevederile art. 2 lit. "b" din actul normativ menționat, prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități sau instituții publice, indiferent de scopul ori de forma sau de modul de exprimare a informației, ori întrebările adresate de reclamant exced activității desfășurate de pârât și atribuțiilor constituționale ale acestuia.
Este de necontestat împrejurarea că reclamantul a expediat instituției publice pârâte precum și altor autorități publice, mai mult petiții, unele cu conținut asemănător, la care a primit o serie de răspunsuri, cum este și cazul petițiilor ce formează obiectului litigiului pendinte.
Astfel, prin adresele nr. 54C/- și 54C/- din 6.05.2009, Parlamentul României - Camera deputaților Departamentul Secretariatului Tehnic Centrul de Informare a Cetățeanului - Registratură, i-a comunicat reclamantului că soluționarea problemelor ridicate de acesta cade în competența altor autorități publice cărora au fost înaintate petițiile sale și care urmează să-i răspundă chestiunilor invocate ( 10 - 13).
Faptul că este nemulțumit de răspunsul comunicat, nu îl îndreptățește pe acesta să uzeze de plângerea reglementată de art. 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, în speță nefiind vorba despre un refuz expres sau tacit pe de o parte, iar pe de altă parte, informațiile solicitate exced competențelor constituționale ale pârâtei.
Din perspectiva celor de mai sus și luând în considerare faptul că petitul referitor la daunele morale nu precizează care este izvorul acestora, respectiv fapta cauzatoare de prejudiciu, legătura de cauzalitate dintre faptă și pagubă în sensul art. 998 Cod civil, precum și caracterul accesoriu al petitului, tribunalul a constatat că acesta urmează soarta petitului principal.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept expuse anterior, plângerea este neîntemeiată și a fost respinsă ca atare în temeiul art. 22 din Legea nr. 544/2001, potrivit dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul G solicitând admiterea acestuia, în temeiul prevăzut de lege, în contextul respectării imperative ale prevederilor art.22 alin.5 din Legea nr.544/2001.
În memoriul cuprinzând motivele de recurs ( 2), după ce recurentul trece în revistă aceleași aspecte reiterate în fața instanței de fond, arată explicit că sentința atacată îi încalcă grav dreptul fundamental ca și cetățean european, român, afectând în mod grav dreptul la viață al recurentului la un mediu sănătos, nepoluat, pe care autoritățile abilitate ale Statului Român refuză să-l asigure cetățenilor români.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 13 ianuarie 2010, pârâta Camera Deputaților a solicitat respingerea recursului formulat de reclamant, cu motivarea că instanța de fond a decis în sensul respingerii plângerii formulate de petent în temeiul Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, considerând-o ca fiind neîntemeiată.
Analizând susținerea recurentului, se constată faptul că acesta nu precizează în cererea sa care sunt motivele concrete pentru care înțelege să declare recurs, așa cum în mod imperativ dispozițiile art.303 alin.3 din pr.civ.: "Cererea de recurs va cuprinde arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor".
Nedepunerea motivelor de recurs de către reclamant în termenul legal și imperativ prevăzut de art.301 pr.civ. nu poate atrage sancțiunea decăderii, recursul urmând a fi respins ca fiind nul în temeiul art.306 alin.1 pr.civ.
Concluzionează în a afirma faptul că poziția Camerei Deputaților cu privire la cererea recurentului nu poate fi exprimată decât după comunicarea motivelor de recurs.
Examinând sentința prin prisma criticilor din recurs cât și a apărărilor formulate în cauză ținând seama și de dispozițiile legale pertinente, incidente în materie, Curtea reține următoarele:
1.Așa cum rezultă din practicaua prezentei decizii, Curtea s-a pronunțat asupra excepției de nulitate a recursului prin prisma dispozițiilor art. 306 alin. 1 coroborat cu art. 3021alin. 1 lit. c) și art. 303 alin. 1-2.pr.civ. reținându-se că memoriul expediat și colaționat la dosar cuprinde o anumită critică a sentinței pe care Curtea o poate încadra conform art. 306 alin.3 pr.civ. în motivul de recurs prevăzut la art. 304 pct. 9.pr.civ. și art. 3041.pr.civ.
2. De asemenea, Curtea reține că nici excepția de nulitate trasă din depunerea motivelor de recurs peste termenul prev. la art. 301 alin. 1-2.pr.civ. nu este fondată. Astfel memoriul cuprinzând motivele de recurs a fost înregistrat la Curtea de APEL CLUJ la data de 17 august 2008 (data poștei aplicată pe plicul de expediție, recomandat) și față de data comunicării sentinței atacate - 13 august 2008 - se observă că termenul de 15 zile nu sa scurs.
3. Pe fondul cauzei, Curtea a reținut următoarele:
Reclamantul se plânge de vătămarea drepturilor sale fundamentale în calitatea sa de cetățean și de dreptul la un mediu sănătos.
Trebuie notat încă de la început că prezentul litigiu se înscrie în matricea unui contencios de tip special axat în bună măsură pe aplicarea dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Mai precis, jurisdicția judiciară de fond și mai apoi cea de recurs, trebuie să verifice conform art. 22 alin. 1 din Legea nr. 544/2001dacă și în ce măsură sunt afectate drepturile persoanei recunoscute de această lege.
Principalul drept recunoscut de Legea nr. 544/2001 este accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, definite astfel prin lege, și care, conform art. 1 din această lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane si autoritățile publice, in conformitate cu Constituția României si cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul României.
Curtea reține că în mod corect a statuat Tribunalul că prin maniera în care a procedat autoritatea pârâtă reclamantul nu a fost vătămat în dreptul său recunoscut de Legea nr. 544/2001. S-a evidențiat pregnant că acestuia i s-a răspuns la cererile sale prin care a tins să obțină anumite informații de interes public.
Calitatea răspunsului, conținutul răspunsului la cererile adresate autorității publice nu pot conduce neapărat la vătămarea dreptului privind liberul acces la informațiile de interes public câtă vreme informațiile solicitate nu pot fi furnizate de autoritatea publică sesizată.
Din corespondența purtată de autoritatea publică cu reclamantul, atașată la dosarul instanței de fond, corect evaluată de instanța de fond, a reieșit că petițiile acestuia au fost înregistrate la Camera Deputaților, și că, nefiind de competența acestei autorități, au fost transmise spre competentă soluționare Ministerului Afacerilor Externe, respectiv Ministerului Mediului.
Prin urmare, Curtea nu poate întrevedea care ar fi legătura între pretinsa vătămare în dreptul său recunoscut de Legea nr. 554/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, nedovedită în cauză, și afirmata vătămare a drepturilor ce derivă din calitatea de cetățean și respectiv a dreptului la un mediu sănătos. Oricum protecția acestor din urmă drepturi nu este în sine realizată de dispozițiile de ansamblu ale Legii nr. 544/2001 ci de alte acte normative, care exced cadrului factual, legal și procesual al dosarului de față.
Cum în cauză nu s-a dovedit existența vreunei vătămări ce să fie cauzată prin premisă de vreo faptă ilicită săvârșită de autoritatea publică intimată, nici cererea cu privire la despăgubiri pentru prejudiciul moral pretins de reclamant nu poate fi admisă iar analiza sub acest aspect realizată de instanța de fond este corectă.
Față de cele ce preced, Curtea constată că recursul reclamantului este nefondat, sentința criticată de acesta fiind găsită legală și temeinică, în temeiul art. 22 alin. 3 și 4 din Legea nr. 554/2001 coroborate cu prevederile art. 29 și art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de G împotriva sentinței civile nr. 2510/10.07.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - - - ---
Red./Dact.SM.
5 ex./05.02.2010
Jud.fond:
Președinte:Liviu UngurJudecători:Liviu Ungur, Monica Diaconescu, Radu Rareș
