Comunicare informații de interes public (legea nr.544/2001). Decizia 735/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 735/2008
Ședința publică din data de 20 martie 2008
PREȘEDINTE: Delia Marusciac
JUDECĂTORI: Delia Marusciac, Liviu Ungur Lucia Brehar
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de către reclamantul împotriva sentinței civile nr. 3805 din data de 12 decembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu pârâtul, având ca obiect comunicare informații de interes public ( Legea nr. 544/2001).
La apelul nominal se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că pricina este la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, la data de 14 martie 2008 s-a înregistrat întâmpinare din partea pârâtului- intimat prin care se solicită respingerea recursului și menținerea ca leagă și temeinică a sentinței recurate.
Curtea, față de obiectul cauzei și înscrisurile existente la dosar, apreciază că sunt suficiente probe la dosar pentru justa soluționare a cauzei și o reține spre pronunțare.
CURTEA:
Asupra recursului de față reține,
Prin sentința civilă nr. 3.805 din data de 12.12.2007 pronunțată de către Tribunalul Maramureș în dosarul cu nr. de mai sus, s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul -G, împotriva pârâtului - MEDIULUI ȘI DEZVOLTĂRII DURABILE, având ca obiect informații publice.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în urma unei cereri formulate de către reclamant la adresa pârâtului, acestuia i s-a răspuns în termenul prevăzut de lege prin actul nr. 94.049/13.11.2007. S-a mai reținut, cu trimitere la conținutul răspunsului că, a fost justificată și măsura prin care pârâtul a negociat perioada de tranziție și conformare cu prevederile Directivei nr. 96/61/CE.
Totodată, instanța de fond a reținut că nu este de competența sa să cenzureze conținutul răspunsului comunicat de pârât reclamantului, iar în ceea ce privește părerea exprimată de un ministru în legătură cu aprecierea dacă o colectivitate locală este sau nu cobai, această informație nu intră în categoria informațiilor publice ci ține de convingerile personale ale pârâtului, pe care acesta este liber să le împărtășească sau să nu le împărtășească altora, însă nu fac obiectul Legii nr. 544/2001.
Împotriva acestei sentințe reclamantul a declarat recurs, în termenul legal, reiterând în dezvoltarea motivelor de recurs, considerentele și justificările pentru care a formulat solicitarea de comunicare de date și informații de interes public - personal, care se referă la activități care au un impact letal asupra vieții și stării de sănătate a reclamantului, în calitatea sa de băimărean și încă asupra a 2.000 de cetățeni care locuiesc în zonă, ca urmare a uriașei poluări existente în B M și în împrejurimi, socotind că această faptă se încadrează în disp. Legii nr. 157/2005, incriminată ca infracțiune.
Se arată în continuare că la cele două întrebări puse direct ministrului, nu s-a răspuns exact, în sensul că a exclus faptul că 200.000 băimăreni consideră să fie considerați cobai de experiențe și că aceeași atitudine a manifestat-o persoana care deține funcția de ministrul al mediului când a pus accentul pe faptul că nu are calitatea de a fi obligat la plata de daune morale, nefiind în culpă.
În continuare, recurentul își exprimă nemulțumirea față de maniera și conduita ministrului referitor la problema pusă în discuție, imputându-i acestuia că acceptă și susțineri, voit, în mod nelegal, împotriva intereselor băimărenilor "un genocid prin poluare letală - permanentă, a sute de mii de cetățeni până în anul 2010.
În aceste condiții, recurentul consideră că sentința atacată este nelegală și netemeinică, fiind în contradicție și cu Carta Fundamentală a Europeni, solicitând astfel să fie obligat reclamantul să-i comunice pârâtului răspunsuri concrete la întrebările cu privire la datele și informațiile solicitate și să fie obligat la plata unor daune morale financiare de 1.000.000 euro.
A anexat memoriului extrase din demersurile pe care le-a făcut la minister, fotocopii din articolele din presă și o copie de pe actul nr. 263 din 11.01.2008 emis de Agenția pentru Protecția Mediului M, care conține date privind calitatea aerului din B M în săptămâna cuprinsă între 01.01.2008 - 08.01.2008.
Prin întâmpinare, pârâtul-intimat a solicitat respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
În esență, acesta învederează că a dat răspuns complet solicitării reclamantului, iar instanța de fond a procedat în mod corect atunci când a valorizat conținutul răspunsului.
Examinând recursul, Curtea constată următoarele:
Recursul ca și cale extraordinară de atac prevăzută atât în dreptul comun cât și în materia contenciosului-administrativ, presupune o critică punctuală a hotărârii judecătorești atacate, respectiv indicarea exactă a unor motive de nelegalitate din cele limitativ prevăzute la art. 304 pct. 1 - 9.pr.civ.
Din această perspectivă, Curtea observă că reclamantul nu a indicat în memoriul său de recurs nici unul dintre aceste motive.
Nici din conținutul dezvoltării recursului nu se poate întrevedea cu exactitate care ar fi critica concretă adusă de reclamant hotărârii judecătorești pe care acesta a atacat- Dimpotrivă, Curtea observă că reclamantul s-a rezumat să reitereze starea de fapt dedusă judecății în fața primei instanțe și să arate formal că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică.
Cum în această situație împotriva hotărârii judecătorești pronunțate de instanța de fond nu se poate utiliza altă cale decât recursul, având în vedere disp. art. 22 din Legea nr. 544/2001 și ținând seama de disp. art. 3041.pr.civ. Curtea va proceda la soluționarea cauzei în limitele cererii judecată de prim instanță, analizând astfel cauza sub toate aspectele:
Curtea reține că în mod corect și legal instanța de fond a dat eficiență disp. Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Astfel, la solicitarea reclamantului adresată pârâtului, acesta din urmă a răspuns prin adresa nr. 94049 din 13.11.2007 ( 13), comunicând astfel informațiile de interes public solicitate de reclamant.
Având în vedere regimul juridic al noțiunii de informație de interes public, solicitarea privind explicații în legătură cu o anumită părere sau apreciere făcută de un membru al executivului, nu intră în sfera de reglementare a Legii nr. 544/2001.
sau opiniile cu privire la un fenomen sau altul se încadrează în disp. art. 10 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care garantează libertatea de expresie și care permite astfel ca anumite convingeri personale să fie transmise sau împărtășite și altor persoane sau publicului, în general, câtă vreme ele nu afectează și nu intră în contradicție cu limitele exercitării acestei libertăți, așa cum sunt enumerate în art. 10 paragraful 2 din aceeași convenție.
Pe de altă parte, Curtea constată în mod întemeiat că reclamantului i s-a furnizat și justificarea pentru care s-a negociat perioada de tranziție și conformare cu prev. Directivei nr. 96/61/CE privind prevenirea și controlul integrat al poluării, în maniera în care a fost consacrată în tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană.
Curtea notează că, în baza disp. art. 22 din Legea nr. 544/2001, reclamantul are acces la instanța de contencios-administrativ care are competență doar de a verifica în ce măsură dreptul de acces al acestuia la informațiile de interes public a fost lezat, iar în caz afirmativ să dispună ca măsură de reparație obligarea autorității să furnizeze informațiile de interes public solicitate.
Curtea constată că tribunalul, în mod corect, a reținut că în ceea ce privește cererea reclamantului, acestuia i s-a comunicat un răspuns care cuprinde informațiile de interes public solicitate și că astfel, reclamantul nu ar putea să susțină că este vătămat în dreptul său de acces la informațiile de interes public, așa cum este recunoscut prin Legea nr. 544/2001.
Cât privește solicitarea reclamantului ca pârâtul să fie obligat la plata de daune morale în sumă de 1.000.000 euro, trebuie reținut că reparația patrimonială poate fi acordată de către instanță doar în ipoteza în care demersul judiciar al reclamantului este găsit întemeiat, respectiv se statuează că dreptul la informațiile de acces public a fost vătămat din culpa pârâtului, care prin această conduită ar fi cauzat reclamantului un prejudiciu moral/material.
Având în vedere considerentele pentru care Curtea a apreciat că sentința primei instanțe care validează conduita pârâtului este legală și temeinică, este evident că nici cererea privind acordarea de despăgubiri morale în valoare de 1.000.000 euro nu este găsită a fi întemeiată.
Așa fiind, în temeiul art. 22 alin. final din Legea nr. 544/2001 corelat cu art. 28 alin. 1 și art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 și art. 312.pr.civ. Curtea va respinge recursul reclamantului ca nefondat, cu consecința menținerii în întregime a sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul - împotriva sentinței civile nr. 3.805 din 12 decembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red./dact./2 ex./25.03.2008.
Jud.fond:,.
Președinte:Delia MarusciacJudecători:Delia Marusciac, Liviu Ungur Lucia Brehar