Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1218/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- Decizia nr. 1218/2009
Ședința publică de la 03 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vera Stănișor judecător
JUDECĂTOR 2: Mona Gabriela Ciopraga
JUDECĂTOR 3: Morina
Grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursurile declarate de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE P N și de reclamanta TRANS împotriva sentinței civile nr. 109/CF din 11 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile au fost lipsă la prima ca și la a doua strigare a cauzei.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care;
Instanța constată că pentru termenul de astăzi, recurenta- reclamantă a fost legal citată cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru de 19,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, obligație pe care nu și-a îndeplinit- Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, instanța rămâne în pronunțare pe excepția netimbrării recursului formulat de recurenta-reclamantă și pe fondul cauzei cu privire la recursul declarat de pârâta P
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față, în materia contenciosului administrativ, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 109/F/11.06.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta Trans în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului P N și în consecință a fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 46.353,91 lei reprezentând taxa specială de primă înmatriculare, precum și dobânda prevăzută de art. 124 alin. 2 din nr.OG 92/2003 aferentă acestei sume, calculată cu începere de la expirarea termenului de 45 zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri și până la data plății efective.
Totodată, s-a respins cererea de anulare actelor cu numerele 23414 din 03.03.2009 și 23414 din 04.03.2009.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Societatea reclamantă a achiziționat un număr de patru autovehicule second-hand pentru a căror primă înmatriculare a plătit sumele de 10.591,91 lei, 10.897 lei, 13.657 lei și 11.208 lei. Autovehiculele au ca ani de fabricație: 1998 pentru autovehiculul -, 1999 pentru autovehiculul -, 1998 pentru autovehiculul - și 1996 pentru autovehiculul înmatriculat cu numărul -. Sumele de bani reprezentând taxa de primă înmatriculare au fost plătite la 6.03.2008, 31.05.2007 și 27.06.2007 la data respectivă fiind în vigoare prevederile art. 214 alin. 1 din Legea nr. 571/2003.
S-a apreciat că acțiunea reclamantei este întemeiată în parte, pentru motivele care urmează:
Taxa specială de înmatriculare cunoscută sub denumirea de taxă de primă înmatriculare este prevăzută de art.2141, 2142li 2143din Legea nr.571/2003. Cu începere de la 01.07.2008, odată cu intrarea în vigoare a OUG nr.50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule prevederile art.2141, 2142și 2143din Codul Fiscal urmează a fi abrogate. Textele de lege mai sus arătate au fost introduse în Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal prin Legea nr.343/2006 modificată prin OUG nr.110/2006.
Prin aceste texte de lege a fost instituită obligația de plată a obligației fiscale denumită " taxă de primă înmatriculare" care potrivit art.2142alin 2 se plătește " cu ocazia primei înmatriculări în România".
În cauză au incidență în mod direct și dispozițiile dreptului comun direct aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene.
Astfel are incidență art.90 paragraful 2 din Tratatul Constituției al Uniunii Europene potrivit cărora "nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Un efect indirect al taxei instituite prin art.2141- 2143din Codul Fiscal este regimul fiscal discriminatoriu între autovehiculele second-hand provenite din România și autovehiculele second-hand provenite din alte state membre ale Uniunii Europene. Dacă autoturismele second-hand înmatriculate deja în România sunt exceptate potrivit art.2142din Legea nr.571/2003 de la plata taxei de primă înmatriculare, nu de același regim fiscal se bucură și autoturismele second-hand înmatriculate în alte state.
Indiferent de scopul declarat de legiuitorul român(în speță Guvernul sau Parlamentul României) atâta timp cât regimul fiscal este diferit prin regimul fiscal impus de dreptul intern se încalcă dispozițiile art.90 paragraful 1 din Tratat.
Deși prevederile art.2141- 2143din Codul Fiscal nu au fost declarate nici neconstituționale și nici discriminatorii, potrivit art.148 alin 2 și 4 din Constituția României, prevederile art.90 paragraful 1 din Tratatul de Constituire a Uniunii Europene are prioritate față de dispozițiile contrare cum sunt cele ale art.2141- 2143din Codul Fiscal și potrivit art.148 alin 4 autorității judecătorești îi revine obligația de a da eficiență normelor de drept comunitar.
Pentru motivele astfel arătate temeiul juridic invocat de autoritatea fiscală, are natura unei taxe cu efect echivalent și discriminatoriu fiind în contradicție cu dreptul comunitar direct aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene.
În ce privește cererea de anulare a actelor cu numerele 23414 din 3.03.2009 și 23414 din 4.03.2009 se constată că aceste acte nu sunt acte administrative în sensul art.2 lit.c din Legea nr.554/2004 și nu sunt susceptibile de anulare, fiind niște simple adrese.
Cu privire la cererea de actualizare a taxei plătite cu dobânda fiscală prevăzută de art.124 din OG nr.92/2003 instanța reține că într-adevăr creanța este de natură fiscală. Temeiul restituirii îl constituie art.117(1) lit. f din OG nr.92/2003, astfel încât dobânda fiscală urmează a se calcula cu începere de la expirarea termenului de 45 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât reclamanta Trans, cât și pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului P
Verificând recursurile din punct de vedere formal, curtea a constatat că recursul reclamantei este netimbrat și a invocat din oficiu excepția de netimbrare a cererii de recurs a reclamantei.
Constatând că recurenta-reclamantă nu și-a îndeplinit obligația de a achita taxa judiciară de timbru de 19,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, așa cum i s-a pus în vedere prin citație, curtea, având în vedere dispozițiile art. 20 al. (1), (2) și (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, urmează să anuleze ca netimbrat recursul reclamantei.
În ce privește recursul pârâtei Administrația Finanțelor Publice a municipiului P N, această parte a susținut că cererea de restituire a taxei de primă înmatriculare nu putea fi admisă, întrucât taxa a fost încasată legal, în temeiul art. 2141- 2143din Codul fiscal, texte în vigoare, care nu au fost declarate neconstituționale.
De asemenea, recurenta-pârâtă solicită a fi avute în vedere dispozițiile OUG50/2008, care prevăd că se restituie doar suma rezultată ca diferență între suma achitată cu titlu de taxă specială și suma reprezentând taxa de poluare.
Analizând sentința recurată, sub aspectul criticilor formulate, cât și din oficiu, curtea constată recursul pârâtei întemeiat în parte, după cum urmează:
Instanța de fond a admis acțiunea reclamantei și a dispus restituirea taxelor de primă înmatriculare percepute în temeiul unor dispoziții legale ce contravin normelor comunitare, ce se aplică cu prioritate într-o asemenea situație.
Soluția este corectă și argumentele instanței de fond sunt însușite de curte.
Însă, instanța de fond avea obligația, ca pe lângă interpretarea legislației interne în raport cu normele comunitare, să verifice și celelalte aspecte de fapt care susțin cererea reclamantei.
Ne referim aici la dovezile de achitare a taxei de primă înmatriculare și la actele de proveniență ale autovehiculelor, din care să rezulte caracterul second-hand și proveniența din Uniunea Europeană.
Ori, sub acest aspect, prima instanță nu a observat că probatoriul reclamantei era incomplet, în sensul că lipseau dovada de achitare a taxei pentru autovehiculul achiziționat la data de 11.06.2008 și actele de proveniență pentru autovehiculul având cartea de identitate -.
Deși în recurs s-a pus în vedere reclamantei obligația de a depune la dosar aceste dovezi, societatea nu a depus actele expres solicitate, ci aceleași acte care se aflau și la dosarul de fond ( privind celelalte autovehicule ).
În lipsa acestor dovezi, curtea constată că cererea de restituire a taxei de primă înmatriculare este întemeiată doar în parte, pentru sumele pentru care s-a făcut atât dovada achitării taxei, cât și dovada că autovehiculele respective sunt second-hand și provin din Uniunea Europeană.
Ca urmare, în raport de dispozițiile art. 312 alin. 1 (1) coroborat cu art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, curtea va admite recursul pârâtei și va modifica sentința recurată, în sensul că va modifica suma de restituit, ca fiind de 32.696,91 lei în loc de 46.353,91 lei.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul declarat de reclamanta Trans, ca netimbrat.
Admite recursul formulat de pârâtaAdministrația Finanțelor Publice Pcu sediul în P N,- bis, județul N împotriva sentinței civile nr. 109/CF din 11 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantăTrans. cu sediul în comuna, sat, județul
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Obligă pârâta să restituie reclamantei suma de 32.696,91 lei în loc de 46.353,91 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 3 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. sent.
Red.r
Tehnored.
5 ex./22.12.2009
Președinte:Vera StănișorJudecători:Vera Stănișor, Mona Gabriela Ciopraga, Morina
