Contestație act administrativ fiscal. Decizia 1268/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1268
Ședința publică de la 10 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mona Gabriela Ciopraga
JUDECĂTOR 2: Morina Napa
JUDECĂTOR 3: Vera
Grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurenta - pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 126/CF din 4 august 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La primul și al doilea apel nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Față de împrejurarea că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă și nemaifiind chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului contencios administrativ fiscal de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 126/CF/4 august 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul - a fost respinsă excepția prematurității și a lipsei procedurii prealabile, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice R, fiind obligată pârâta să restituie reclamantului suma de 3667 lei, reprezentând taxa de primă înmatriculare, cu dobânda până la data plății și suma de 39,3 lei, cheltuieli de judecată. Totodată a fost respinsă acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice N pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice N nu are calitate procesuală pasivă în cauză, nefiind titulara obligației în raport cu care reclamantul își poate realiza pretenția dedusă judecății.
Suma achitată de reclamant cu titlu de taxă de primă înmatriculare a fost încasată de Administrația Finanțelor Publice R, autoritate cu personalitate juridică, obligată în raportul juridic dedus judecății.
Cum în sarcina Direcției Generale a Finanțelor Publice N nu pot fi stabilite obligații de plată, instanța a respins acțiunea în contradictoriu cu această pârâtă pentru lipsa calității procesuale pasive.
În cursul anului 2007 reclamantul a cumpărat din Germania un autoturism marca VOLKSWAGEN GOLF V pentru a cărui înmatriculare a achitat taxa în sumă de 3667 lei, achitată cu chitanța seria - nr.- din 22.10.2007.
Obligația plății acestei taxe a fost instituită prin art.2141și următoarele din codul fiscal, text de lege în vigoare la data achitării obligației fiscale.
Potrivit dispozițiilor art.2142din Codul fiscal, taxele speciale se plătesc cu ocazia primei înmatriculări în România, nivelul taxei speciale fiind reglementat expres de art.2141Cod fiscal.
Instanța constată că dispozițiile din Codul fiscal care au reglementat până la 1.07.2008(dată la care a intrat în vigoare OUG nr.56 pentru instituirea taxei de poluare) sunt contrare dispozițiilor prevăzute în această materie de dreptul comunitar. Astfel, potrivit art.90 parag.1 din Tratatul de constituire a Comunității Europene, nici un stat membru nu aplică impozit intern direct sau indirect asupra produselor altor state membre, de orice natură ar fi, mai mare ca cel ce vizează direct sau indirect produsele interne similare.
Cum prin instituirea taxei de primă înmatriculare pentru autovehiculele care se înmatriculează pentru prima dată în România( art.214 ond.1 alin.1 din Codul Fiscal) se realizează așa cum a arătat și reclamantul - un regim fiscal discriminatoriu față de autovehiculele înmatriculate deja în România și cum măsura legislativă națională este incompatibilă cu prevederile comunitare, instanța constată că acțiunea este întemeiată.
În consecință, urmează au fost înlăturate susținerile făcute de pârâta Administrația Finanțelor Publice R în apărare, potrivit cărora taxa specială s-a calculat în baza unor dispoziții legale în vigoare. Prin încălcarea principiilor institute de normele comunitare la care România a aderat, dispozițiile interne care privesc obligația plății taxei speciale de înmatriculare rămân fără efect juridic, instanța națională fiind obligată de a asigura realizarea efectului deplin al normelor comunitare.
Față de considerentele reținute, și având în vedere că prin jurisprudența Curții de Justiție Europeană s-a statuat că dreptul comunitar are prioritate de aplicare în fața dreptului național, instanța a admis acțiunea formulată de reclamant și a dispus obligarea pârâtei la restituirea către reclamant a sumei de 3667 lei, conform dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termen legal, pârâta Administrația Finanțelor Publice R, scutit de plata taxei de timbru, în temeiul dispozițiilor art. 17 din Legea 146/1997.
În motivarea recursului, pârâta Administrația Finanțelor Publice R a susținut nelegalitatea respingerii excepției prematurității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 7 din Legea 554/2004. Cu privire la fondul cauzei s- arătat că potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 5 din Constituția României și ale art. 214 alin. 1 Cod fiscal taxa specială este datorată, reglementarea acesteia nefiind declarată neconstituțională sau discriminatorie. Pe de altă parte, această reglementare nu încalcă Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, taxa auto aplicându-se tuturor autoturismelor, produse în România sau în alte state, la prima înmatriculare a acestora în România.
Legal citate, intimatele nu au fost prezente sau reprezentate în fața instanței și nu au formulat cereri în cauză.
Examinând recursul promovat, pentru motivele arătate, în condițiile art. 304, 3041Cod procedură civilă, instanța îl apreciază ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Reglementarea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule a fost realizată prin introducerea articolelor 2141- 2143în Codul fiscal, în baza Legii 343/2006, începând cu data de 01.01.2007. Astfel, cu ocazia primei înmatriculări în România se plătește taxa specială potrivit regulilor prevăzute de art. 2141, cu situațiile de excepție indicate de art. 2143Cod fiscal.
În baza acestor dispoziții, astfel cum au fost modificate de OUG110/2006, reclamantul a plătit la data de 22 octombrie 2007 suma de 3667 lei, reprezentând taxa specială, pentru înmatricularea autoturismului provenit din Germania.
Deși a solicitat restituirea taxei plătite, pârâta Administrația Finanțelor Publice R, prin adresa 32469/24.03.2009 refuzat restituirea, susținând caracterul legal al obligației de plată a taxei și intrarea în vigoare a nr.OUG 50/2008 care reglementează procedura de restituire a diferenței dintre suma achitată în perioada 1.01.2007-30.06.2008.
În acest context, invocarea de către recurenta - pârâtă a excepției prematurității pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea 554/2004 nu este susținută de probatoriul cauzei, în condițiile în care acțiunea a fost promovată împotriva refuzului de restituire taxei solicitate, ipoteză reglementată de art. 1, 11 lit. b din Legea 554/2004 cu modificările ulterioare.
Cu privire la fondul cauzei, instanța apreciază că reglementarea obligației de plată a taxei speciale prin dispozițiile arătate, în vigoare până la data de 01 iulie 2008, este contrară dispozițiilor art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, stabilind pentru autoturismele second-hand provenite din state membre ale Uniunii Europene un regim juridic fiscal distinct față de cel aplicabil produselor naționale similare în situația înmatriculării în România.
Astfel, pentru autoturismele provenite dintr-un alt stat membru este datorată la reînmatriculare în România taxa specială arătată, spre deosebire de autovehiculele naționale care nu sunt supuse acestui regim.
Efectul direct al incidenței dispozițiilor Codului fiscal este încălcarea principiului libertății circulației mărfurilor, prin dezavantajarea, directă sau indirectă, autovehiculelor din celelalte state membre în competiția cu produsele naționale similare. Pe de altă parte, relevanță din perspectiva respectării principiului libertății circulației mărfurilor prezintă și cuantumul ridicat al taxei speciale care reprezintă un alt impediment al libertății de circulație a mărfurilor, având în vedere de faptul că în situația neplății acesteia, nu este posibilă operațiunea tehnică de înmatriculare a autovehiculelor în România cu consecința reglementării unei forme de protecție a produselor naționale.
Constatând incompatibilitatea dispozițiilor naționale cu cele comunitare în această materie, având în vedere dispozițiile art. 148 al. 2, 4 din Constituția României, ale art. 2 din Legea 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, instanța, în aplicarea dispozițiilor art. 90 din Tratat, apreciază ca întemeiată cererea de restituire formulată de reclamant.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va fi respins, ca nefondat, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta - pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE R CU SEDIUL ÎN R, R nr. 1, județul împotriva sentinței civile nr. 126/CF din 4 august 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații domiciliat în comuna,-, județul N, și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N cu sediul în P N,- bis, județul, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Red și tehnored./24.12.2009
Ex.5
Președinte:Mona Gabriela CiopragaJudecători:Mona Gabriela Ciopraga, Morina Napa, Vera
