Contestație act administrativ fiscal. Decizia 185/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 185
Ședința publică de la 19 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Loredana Albescu
JUDECĂTOR 2: Lăcrămioara Moglan
JUDECĂTOR 3: Maria Violeta
Grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine au venit spre soluționare recursurile declarate de pârâții ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B împotriva sentinței civile nr. 509 din 21 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.
Procedură este legal îndeplinită.
S- a făcut referatul oral asupra cauzei, după care;
S-au verificat actele și lucrările dosarului, s-a constatat că s-a solicitat judecata în lipsă, cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Bacău reclamanta a cheamat în judecată pârâtele DGFP B din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea adresei nr. -/05.02.2009 și restituirea sumei de 6330 lei reprezentând taxa de primă înmatriculare, actualizată cu rata dobânzii legale calculate până la data plății.
În motivarea acțiunii s-a arătat că în luna septembrie 2008 a achiziționat un autoturism marca BMW din Uniunea Europeană, iar pentru a putea înmatricula mașina a fost obligată să plătească suma de 6330 lei, cu chitanța nr. -/12.12.2008, conform art. 2142Cod Fiscal, taxa impusă prin HG nr. 44/2004 privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 cu referire la art. 2141- 2142Cod Fiscal.
Ori, taxa de primă înmatriculare, este o taxă nelegală, care vine în contradicție cu normele europene aplicabile în materie, respectiv art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene care prevede că "Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Ca urmare, prevederile menționate din tratat, limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor, prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste. Astfel, art. 90 (1) interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele provenind de pe piața internă și care sunt de natură similară. Esențialul acestei taxe interzise este că perceperea ei este determinată de traversarea graniței de către autoturismul supus taxei, dintr-o țară comunitară, în România.
Cuantumul taxei speciale datorată bugetului de stat se calculează după formula prevăzută de art. 2141alin. 3, în funcție de capacitatea cilindrică, vechimea autoturismului și unii coeficienți de corelare ori de reducere a taxei, prevăzute în anexele speciale ale legii, esențialul fiind că taxa specială nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, acesta fiind stat comunitar de la 1 ianuarie 2007, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea acestora în țară.
Diferența de aplicare a taxei introduce un regim fiscal discriminatoriu, pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea europeană în scopul reînmatriculării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, taxa nu se mai percepe.
S-a mai arătat că între principiile dreptului comunitar, obligatorii pentru instanțele judecătorești române, cu referire la art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României, reclamanta menționează supremația dreptului comunitar, și anume art. 90 paragraful 1 din Tratat, iar prin modificarea Codului Fiscal și introducerea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, legiuitorul a încălcat în mod direct dispozițiile menționate ale Tratatului.
Ca urmare a efectului direct al art. 90 paragraful 1 din Tratat, pentru ordinea juridică internă a României, instanța este datoare să constate că art. 2141- 2143din Codul Fiscal sunt reglementări contrare și că nu pot fi menținute în continuare ca aplicabile în speța de față.
S-a mai precizat că anterior prezentei acțiuni s-a încercat rezolvarea conflictului pe cale amiabilă, notificând pârâta în acest sens, dar aceasta nu a dat curs solicitării sale.
În susținerea acțiunii au fost depuse înscrisuri.
Pârâta DGFP prin întâmpinare a invocat excepția prematurității introducerii cererii iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr. 509 din 21 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtele B și
S-a dispus anularea adresei nr. -/5.02.2009 emisă de pârâtă și a fost obligată pârâta să restituie reclamantei 6330 ron și dobânzile legale calculate de la data înscrierii până la data restituirii efective.
Instanța analizând probatoriile administrate a reținut următoarele:
Reclamanta a achitat la Trezoreria B cu chitanța nr. -/12.12.2008, suma de 6330 lei, lei reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule.
Reclamanta a solicitat DGFP B restituirea taxei achitate, dar aceasta prin adresa nr. -/05.02.2009 aceasta nu a dat curs solicitării sale.
Instanța a reținut faptul că dispozițiile art. 148 alin.2 din Constituția României statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. 4 al aceluiași articol menționează că între alte instituții, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin. 2 menționat.
Din analiza dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, rezultă că "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
În dreptul intern, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul Fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1.01.2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin OUG nr. 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate (cele cu handicap, misiuni diplomatice, etc.) cât și situații de scutire de la plata taxei, în cazul vehiculelor istorice etc.
Potrivit art. 2141- 2143din Codul Fiscal și pct. 311- 312din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi, cât și pentru cele rulate, aduse din import din statele comunitare, ori din alte state.
Având în vedere dispozițiile legale menționate, precum și susținerea părților, respectiv susținerea pârâtelor care au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv Codul Fiscal, cât și susținerea reclamantei care a susținut nelegalitatea taxei ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare, instanța a constatat că în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național, statul nostru asumându-și obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității dinainte de aderare (Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană).
Ca urmare a efectului direct al art. 90 (1) din Tratat, pentru ordinea juridică internă a României, instanța a constatat că dispozițiile art.2141- 2143din Codul Fiscal, sunt reglementări contrare și că deci nu pot fi menținute în continuare ca fiind aplicabile în speța de față.
A interpreta altfel, ar însemna că reclamanta nu ar putea contesta încălcarea dreptului comunitar prin reglementarea și perceperea în acest mod a taxei speciale pentru autoturisme, fapt ce ar echivala cu negarea dreptului său de a avea acces liber la justiție, contrar dispozițiilor art. 21 alin.1 din Constituția României.
Împotriva sentinței nr. 509/21.05.2009 a Tribunalului Bacău au declarat recurs B și B criticând-o pentru nelegalitate. Ambele recurente arată că hotărârea pronunțată este rezultatul aplicării greșite a legii.
Astfel, se arată că în cauza dedusă judecății s-a solicitat restituirea taxei de poluare fiind incidente dispozițiile OUG50/2008. Totodată, se face trimitere la dispozițiile art. 6, Hotărârea nr. 686/2008, la art. II din nr.OUG 7/2009, la.OUG 208/2008.
În baza art. 306 Cod procedură civilă, curtea a invocat ca motiv de ordine publică motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 coroborat cu art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă motiv pe care îl găsește ca fiind întemeiat pentru următoarele considerente:
Reclamanta a învestit Tribunalul Bacău cu o acțiune având ca obiect restituirea taxei de poluare, taxă achitată la data de 12 decembrie 2008, dată la care erau în vigoare și pe deplin aplicabile dispozițiile OUG nr. 50/2008 (intrată în vigoare la 1 iulie 2008).
Admițând acțiunea, instanța de fond nu a procedat la analiza compatibilității OUG 50/2008 cu dispozițiile art. 90, fundamentându-și acțiunea pe incompatibilitatea dispozițiilor art. 214 Cod fiscal cu art. 90. Așadar, instanța de fond a analizat dispozițiile ce reglementau taxa de înmatriculare (în vigoare până la 1 iulie 2008), prin considerente neprocedându-se la analiza taxei de poluare, taxă ce face obiectul acțiunii.
În acest context, curtea reține că hotărârea instanței de fond nu cuprinde analiza argumentelor părților, nefiind îndeplinită cerința prevăzută de art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă, cerință ce reprezintă o transpunere în dreptul procesual intern a garanției instituită de art. 6 CEDO din perspectiva "motivării hotărârii", motivarea hotărârii fiind o componentă a "procesului echitabil". Analizând altceva decât s-a cerut, curtea reține și incidența dispozițiilor art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă, însă, față de împrejurarea că se relevă atât motive ce atrag casarea cât și unele ce ar atrage modificarea, urmează a se da eficiență dispozițiilor art. 312 al. 3 teza finală în sensul casării, în întregime a hotărârii, analiza pentru prima dată a motivelor acțiunii în recurs fiind de natură a încălca dreptul de acces al părților la căile de atac.
- mult, prin faptul că instanța de fond a analizat taxa de înmatriculare deși reclamanta a achitat și a solicitat taxa de poluare se poate reține și o necercetare a fondului, în rejudecare instanța urmând a analiza acțiunea prin prisma dispozițiilor invocate în cererea de chemare în judecată, respectiv OUG nr. 50/2008 și OUG 208/2008. De altfel, deși chiar reclamanta a arătat în acțiune că dispozițiile art. 2141și următoarele Cod fiscal au fost în vigoare până la 1 iulie 2008, iar ea a achitat taxa de poluare în decembrie 2008, instanța de fond a făcut referire numai la art. 2141Cod fiscal.
Pentru cele ce preced, în temeiul art. 312 al. 3 Cod procedură civilă, curtea va admite recursurile, va casa sentința recurată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare.
Față de reținerea motivului invocat din oficiu, analiza motivelor de recurs apare de prisos, acestea urmând a fi avute în vedere la judecata pe fond a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de recurentele - pârâte ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în B,-, județul B și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în B,--3, județul B, împotriva sentinței civile nr. 509 din 21 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - reclamantă cu domiciliul în B, -, -. 10, Sc. B, Ap. 4, județul
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.
Red.- -
Tehnored.- - ex. 6
03 martie 2010
Președinte:Loredana AlbescuJudecători:Loredana Albescu, Lăcrămioara Moglan, Maria Violeta
