Contestație act administrativ fiscal. Decizia 211/2010. Curtea de Apel Bacau

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ Nr. 211

Ședința publică de la 25 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mona Gabriela Ciopraga

JUDECĂTOR 2: Morina Napa

JUDECĂTOR 3: Vera

Grefier șef secție comercială -

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Astăzi a venit pe rol judecarea recursului formulat de recurenta-pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, în nume propriu și în numele Activității de Inspecție Fiscală B, împotriva sentinței civile nr. 621 din 26.06.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare, s-a constatat lipsa părților, dosarul fiind lăsat pentru a doua strigare când a răspuns, pentru intimata-reclamantă B, consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:

Instanța constată că recursul formulat de pârâtă este scutit de plata taxelor de timbru potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997, din eroare dispunându-se prin rezoluție citarea recurentei cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru.

Prin întâmpinare, intimata-reclamantă a invocat nulitatea recursului având în vedere tardivitatea declarării acestuia, motiv pentru care instanța acordă cuvântul în susținerea excepției.

Consilier juridic arată că sentința nr. 621/2009 a fost comunicată la 30.09.2009 ambelor părți, iar pârâta a formulat recursul la 16.10.2009, așa cum rezultă de pe ștampila aplicată pe plic, după trecerea termenului legal. Solicită respingerea recursului, având în vedere dispozițiile art. 101 - 104 Cod procedură civilă și 301, 302 și 306 Cod procedură civilă.

Cu privire la excepția de tardivitate, instanța constată următoarele:

Hotărârea recurată a fost comunicată recurentei la 30.09.2009, termenul de 15 zile pentru declararea recursului, calculat potrivit art. 101 alin. 1 Cod procedură civilă, care a început să curgă la data de 30.09.2009 sfârșindu-se la data de 16 octombrie 2009, în calcul neluându-se ziua când a început și nici ziua când s-a sfârșit. Recursul a fost depus la oficiul poștal la 16.10.2009 și, prin urmare, a fost declarat în termen, astfel încât excepția tardivității este nefondată.

În ceea ce privește fondul recursului, consilier juridic arată că nu mai are cereri pentru acest termen, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul intimatei-reclamante solicită respingerea recursului ca nefondat, hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală, recurenta-pârâtă în mod eronat respingându-le de la rambursare suma reprezentând TVA. Solicită a fi avute în vedere susținerile din întâmpinare.

S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND

Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Bacău sub nr. 1128/110/27.02.2008 reclamanta a solicita anularea decizia de impunere nr. 164/28.09.2007 emisă de Administrația Finanțelor Publice B, anularea deciziei nr. 553/20.12.2007 prin care Direcția Generală a Finanțelor Publice Bas oluționat contestația administrativă și restituirea sumei de 21.261 lei taxa pe valoarea adăugată de rambursat.

În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că actele fiscale sunt nelegale pentru următoarele motive:

Suma de 6.547 lei deductibila care a fost respinsa la rambursare este compusa din următoarele sume:

1) 1.934 lei dedusa, suma respinsa prin decizia contestata, din următoarele facturi: - factura fiscala nr.-/25.05.2006 in valoare de 723 lei;

- factura fiscala nr.-/13.06.2006 in valoare de3 52 lei;

- factura fiscala nr.-/21.07.2006 in valoare de 1.159 lei

Cele 3 facturi fiscale sunt emise de către E-- M pentru contravaloarea energiei electrice consumate de către - T in calitatea sa de chiriaș al spațiului comercial aflat in proprietatea SC SRL B in perioada mai-iulie 2006, spațiu care ulterior a trecut in proprietatea sa. Contractul de utilități pentru energie folosita de către chiriașul - in perioada mai-iulie 2006 fost încă încheiat in numele proprietarului Facturile emise de către furnizorul de energie E-- M au fost refacturate de către reclamantă motivat de faptul ca unul din asociații societății a fost asociat si la, iar pana la perfectarea formalităților de înlocuire a titularului contractului de utilități (procedura care este îndeobște cunoscut, durează destul de mult) era imperios necesar ca facturile de energie sa fie achitate la termenele scadente. In caz contrar E-- M ar fi sistat furnizarea energiei electrice către chiriașul - ceea ce ar fi condus la producerea de mari prejudicii atât pentru chiriașul -, cat si pentru reclamantă, ceea ce implicit ar fi antrenat clauzele răspunderii contractuale a proprietarului din contractul de închiriere a spațiului pentru care s-a facturat energia, respectiv ar fi intervenit răspunderea/prejudicierea reclamantei.

Se face trimitere la Hotărârea Guvernului nr. 1861/2006, Titlul VI - taxa pe valoarea adăugata, punctul 19 alin. (3) si punctul 7 alin. (3), (4) si (5). Pe de alta parte, sub aspect financiar contabil, operațiunea economica s-a făcut corespunzător cerințelor legii contabilității, iar TVA fost înregistrata in contabilitate ca fiind colectata.

2) 4.429 lei reprezentând TVA dedus ca urmare a operațiunilor vamale de import, si neacceptat prin decizia contestata, este compusa din următoarele sume:

-145 lei corespunzător chitanței nr.-/17.11.2006 emisa de Vama B;

-1.517 lei corespunzător chitanței nr.-/17.11.2006 emisa de Vama B;

-145 lei corespunzător chitanței nr.-/20.11.2006 emisa de Vama B;

-2.622 lei corespunzător chitanței nr.-/22.12.2006 emisa de Vama

Pentru operațiunile vamale efectuate, contestatoarea a constituit depozite pentru plata TVA in vama, astfel:

- Sumele in valori de 145 lei si 1.517 lei sunt incluse in declarația vamala
nr.38082/17.11.2006;

- Suma de 2.662 lei si nu 2.622 lei, cum greșit a fost inserat in Raportul de
inspecție fiscala si apoi preluat in Decizia contestata, se regăsește in Declarația vamala
nr.42690/22.12.2006;

- Chitanța nr.-/17.11.2006 are valoarea de 2.006 lei si nu de 145
lei cum greșit s-a înscris atât in Raportul de inspecție fiscala cat si in Decizia contestata,
si corespund Declarației vamale nr.38082/17.11.2006.

În Legea 571/2003, în articolul 145 alin. (3) litera b) se precizează "Daca bunurile si serviciile achiziționate sunt destinate utilizării in folosul operațiunilor sale taxabile, orice persoana impozabila înregistrata ca plătitor de taxa pe valoarea adăugata are dreptul sa deducă: b) taxa pe valoarea adăugata achitata pentru bunurile importate" prevedere legala in care contestatoarea s-a încadrat respectând-o întocmai.

3) 1.271 lei reprezentant TVA dedusa, nu a fost recunoscuta pe motiv ca facturile in baza cărora s-au făcut operațiunile sunt in copie xerox si nu in original, fiind vorba de factura fiscala nr.-/28.11.2006 in valoare de 1.185 lei, emisa de E-- M si de factura fiscala nr.-/19.07.2005 emisa de Carex

Toate facturile emise de către E-- M sunt la fel, în sensul ca nici nu poarta pe ele vreo stampilă sau semnătură si nici nu sunt colorate, ceea ce face imposibilă distincția între o factura originala și o factura in copie. Cu toate acestea a depus diligentele necesare pe lângă E-- România, in sensul ca a solicitat prin adresa nr.113 din 01.02.2008 să se elibereze copie certificata prin semnătura si stampila facturii fiscale nr.-/28.11.2006. document obținut și atașat la acțiune.

In privința sumei de 86 lei aferenta facturii nr.-/19.07.2007 emisa de I, se lasă la aprecierea instanței aceasta situație.

4) 110 lei TVA dedusa din factura fiscala nr.-/02.03.2006, suma care nu a fost recunoscuta ca fiind TVA deductibila, pe motiv ca se refera la achiziționarea unui televizor, iar acest obiect in accepțiunea organelor fiscale nu se poate încadra in categoria achizițiilor necesare firmei astfel încât TVA-ul aferent sa fie dedus. Susține că achiziția acestui obiect de inventar s-a efectuat in vederea creării unui climat favorabil de lucru atât pentru salariați cât si pentru clienții societății.

II.Suma de14.714 lei reprezentând TVA colectata, reprezintă cealaltă componenta a valorii de 21.261 lei TVA respins la rambursare potrivit Raportului de inspecție fiscala nr.-/28.09.2007 si Deciziei nr. 553/20.12.2007, si este motivata ca fiind compusa din următoarele:

1) 4.332 lei TVA colectata, aferenta producției de ciuperci in suma de 22.800 lei, valoare ce se regăsește in soldul contului 345 din balanța de verificare, la data de 31.12.2006, dar faptic nu se regăsește in stoc si pentru care nu s-au emis facturi fiscale.

contului 345 in valoare de 22.800 lei se compune din sumele a doua cantități de ciuperci după cum urmează: 3900 lei din nota contabila nr. l din jurnalul 121, înregistrat la 31.12.2005 si 18900 lei din nota contabila nr.3, din jurnalul nr.61, înregistrat la 30.06.2006.

Cele doua cantități de ciuperci s-au depreciat din cauza depășirii termenului de garanție motiv pentru care nu au mai putut fi vândute. Nu au fost înregistrate in contabilitate, pe cheltuieli nedeductibile deoarece nu a fost întocmit un proces-verbal de depreciere conform legii. Conform procesului tehnologic si a modului de păstrare a ciupercilor, acestea nu se mai pot valorifica după maxim 8 zile de la recoltare. Organele fiscale in mod eronat au apreciat si încadrat acest produs perisabil in prevederile art.128 alin.(3) lit. e) din Legea nr.571/2003 in care se prevede "bunuri constatate lipsa in gestiune, cu excepția celor prevăzute la alin.(9) lit. a) si c)", iar la alin.(9) lit. c) se nominalizează "perisabilități, in limitele prevăzute de lege", după un an si J, când ciupercile se strică în maxim 10 zile de la recoltare. De asemeni organele fiscale au avut in vedere si prevederile art.137 alin. l lit. a) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, care dispun: "Baza de impozitare este compusa pentru livrări de bunuri si prestări de servicii din tot ceea ce constituie contrapartida obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestatorul din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț."

Din punct de vedere al eficienței tehnologice societatea a considerat ca aceasta lipsă se încadrează in pierderi tehnologice. Asupra acestora nu se calculează TVA. Aceste produse perisabile se încadrează in categoria pierderi tehnologice si nicidecum in categoria "lipsa din gestiune" pe considerentul ca ciupercile nu sunt o marfa care sa poată sta in raft ani de zile.

2) 3.861 lei TVA colectat aferenta producției de ciuperci in suma de 20.322 lei neînregistrata in evidenta contabila, rezultata ca diferența intre suma de 57.378 lei - producție realizata conform rapoartelor de producție prezentate de administratorul societății si suma de 37.055 lei producție înregistrata in evidenta contabilă (balanța de verificare de la 31.12.2006). Organele de inspecție fiscala considerând ca suma de 20.322 lei reprezintă livrare de mărfuri conform art. 128 alin.(3) lit. e) din Legea nr.571/2003. fiind baza de impozitare conform art. 137 alin.(l), lit. a) din Legea nr.571/2003. Organele de inspecție fiscala au făcut o interpretare eronata a raportului de producție in sensul ca suma de 57.378 lei reprezintă contravaloarea compostului pus in pământ si nu producția realizata, care este de 37.055 lei si care este înregistrata in evidenta contabila a societății. In sectorul agricol nu se păstrează regula potrivit căreia "intrarea este egala cu ieșirea" așa cum in contabilitate "activul este egal cu pasivul". Consideră ca încadrarea in prevederile art.128 alin.(3) lit. e) ca lipsa in gestiune si in art.137 alin.(l) lit. a) este o interpretare greșita si nu o interpretare legala in prevederile Legii nr.571/2003. De asemenea, s-a făcut o interpretare eronata si in ceea ce privește art.137 alin.(l) lit. a) din Codul fiscal in sensul ca baza de impozitare a TVA pentru livrările de bunuri este constituita din prețul de vânzare realizat de către cumpărător, ceea ce este greșit, recalcularea TVA dedus inițial la importurile de materie prima.

3) Suma de 4.708 lei TVA colectat aferenta livrărilor de in suma de 24.779 lei înscrise in avizele de expediție seria - nr.-/08.12.2006 si nr.-/14.12.2006 emise către Câmpulung S, pentru care nu s-au emis facturi fiscale pana la data inspecției fiscale, considerându-se ca s-au încălcat prevederile art.155, alin. 3) din Legea nr.571/2003, baza de impozitare conform art.137 alin 1) lit. a) din același act normativ, pentru care s-a aplicat cota de 19% prevăzuta la art.140 alin. 1) din Legea nr.571/2003. nu a mai dorit sa primească comanda de, fapt ce a determinat vânzarea de urgenta a acestora către o alta societate (fiind o marfa cu o depreciere rapida) conform facturilor nr.-/14.12.2006 si nr.-/15.12.2006, facturi la care a colectat TVA. Având in vedere starea de fapt expusa nu vede raționamentul conform căruia ar trebui sa mai plătească încă o data TVA. Potrivit art.155 alin.(3) din Legea nr.571/2003: "Pentru bunurile livrate cu aviz de însoțire, factura fiscala trebuie emisa in termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data livrării, fără a depăși finele lunii in care a avut loc livrarea".

Conform dispozițiilor legale, facturile au fost emise in termenul prevăzut de lege, in aceleași valori ca in cele doua avize de expediție, iar Legea nr.571/2003 nu interzice ca avizul sa fie întocmit către un client iar factura către un alt client. Aceeași cantitate a fost înregistrata in factura ca si in aviz, iar florile au fost aduse din import si nu sunt produse in, in tara.

4) Suma de 1.813 lei TVA colectat aferent bazei de impunere pentru suma de 9542 lei reprezentând compost lipsa - cantitatea de 20000 kg. din Declarația vamala nr. 34627/21.10.2006 achitata in vama, compost care nu este utilizat in procesul de producție așa cum rezulta din rapoartele de producție si nu se regăsește in sold la 31.12.2006. Suma de 9542 lei reprezintă livrări de mărfuri, conform art.128 alin.(3) lit. e) din Legea nr.571/2003, fiind baza de impozitare, conform art. 137 alin.(l) lit. a) asupra căreia s-a aplicat cota de 19% prevăzuta la art.140 alin. (l) din Legea nr. 571/2003.

Din eroare a fost înregistrat acest import direct pe stoc in loc sa fie trecut pe cheltuieli, insa in realitate importul a fost folosit la realizarea producției de ciuperci. Argumentația este susținuta si de faptul ca in conformitate cu procedeul tehnologic, aceasta materie prima nu se poate păstra in stoc, deoarece are o perioada de vegetație de 2 luni, perioada după care acest produs se degradează ireversibil devenind gunoi. De altfel a prezentat organelor de inspecție fiscala Raportul de producție pentru cantitatea de materie prima in cantitate de 20000 kg, raport care a fost refuzat de a fi luat in considerație, fără a se motiva refuzul, așa cum ar fi fost legal si corect.

Prin sentința civilă nr. 621/26.06.2009Tribunalul Bacăua admis acțiunea și, în consecință, a anulat decizia nr. 553/20.12.2007 a DGFP, decizia de impunere nr. 164/28.09.2007 și raportul de inspecție fiscală nr. -/28.09.2007 ale B pentru suma de 21.261 lei TVA respins la rambursare; a obligat pârâtele să ramburseze reclamantei această sumă.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

La cererea contribuabilei pentru restituire TVA s-a efectuat o inspecție fiscală concretizată prin raportul de inspecție fiscală nr. -/18.09.2007. Față de 31.553 lei solicitat la rambursare s-a respins suma de 21.261 lei compusă din 6547 lei TVA neadmis la deducere și 14.714 lei TVA colectat. Pentru suma totală de 21.261 lei s-a emis decizia de impunere nr. 164/28.09.2007, iar contestația administrativă a fost respinsă prin decizia nr. 553/20.12.2007.

Cu privire la suma de 1934 lei rezultată din facturile de energie electrică furnizată chiriașului se constată că pentru încasarea prețului s-au emis facturi în care este inserată și valoarea TVA - ului. inversă la care se referă organul de control la fila 4 din se referă la chirie și nu la furnizarea energiei electrice, astfel că suma trebuie rambursată.

Cu privire la suma de 4429 lei privind operațiunile vamale de import se constată că bunurile au fost importate, că sunt destinate operațiunilor taxabile astfel încât conform art. 145 din Legea nr. 571/2003, TVA - ul aferent este deductibil fiscal.

Cu privire la suma de 1271 lei din facturile fiscale emise de SC E-- SA și SC SRL, se constată că emitentele au eliberat copii certificate după acestea, confirmând originalul.

Cu privire la suma de 14.714 lei reprezentând TVA colectat se constată:

Pentru suma de 4.332 lei TVA se constată că prin două note de depreciere s-au înregistrat în contabilitatea reclamantei notele contabile 1/31.12.2005 și 3/30.06.2006 pentru depășirea termenului de garanție pentru ciuperci, care este de 10 zile de la recoltare.

Aceeași situație juridică se constată și cu privire la suma de 3861 lei, tot cu privire la același produs - ciuperci.

Cu privire la suma de 4708 lei TVA de colectat aferentă livrărilor de se constă că la data controlului, furnizorul nu emisese încă facturi, însă facturile au fost emise către terța cumpărătoare finală (facturile -/14.12.2006 și -/15.12.2006, la care s-a colectat TVA).

Cu privire la suma de 1813 lei TVA aferent compostului se constată că din eroare acesta a fost trecut pe stoc și nu pe cheltuieli pentru realizarea producției de ciuperci, conform raportului de producție depus la dosar. Din raportul de expertiză contabilă rezultă că toate procesele verbale de perisabilitate pentru ciuperci și au fost înregistrate în contabilitate la datele de 21.12.2006 pentru și 31.03.2007 pentru ciuperci, anterior din 28.09.2007.

În termen legal împotriva hotărârii tribunalului pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a formulat prezentulrecursîn motivarea căruia a susținut următoarele:

În motivarea recursului, pârâta a susținut următoarele:

Hotărârea recurată nu este motivată, cu excepția sumei de 4.429 lei, în drept, iar motivarea în fapt este sumară, lipsită de posibilitatea de a crea părților convingerea cu privire la temeinicia soluției și, în unele cazuri, instanța a reținut argumente care nu au legătura cu cauza, fiind rezultatul unei confuzii în ceea ce privește mențiunile din raportul de inspecție fiscală. Sub acest din urmă aspect, este de menționat suma de 1934 lei rezultată din facturile fiscale de energie electrică furnizată chiriașului în legătură cu care instanța a reținut că este vorba de chirie; de asemenea, cu privire la suma de 1271 lei instanța a reținut în mod eronat că Carex a eliberat o copie certificată a facturii în condițiile în care reclamanta nu a prezentat acest document și, mai mult, a lăsat soluția la aprecierea instanței.

Instanța nu s-a pronunțat asupra deductibilității TVA înscrisă în factura emisă de

Instanța nu a avut în vedere obiecțiunile formulate la raportul de expertiză, deși exista neconcordanță între susținerile expertului, ale reclamantei și a organului fiscal în privința întocmirii și înregistrării în contabilitate a proceselor-verbal de depreciere. Reclamanta a depus aceste procese-verbale, pentru prima dată, în instanță, în condițiile în care în contestația administrativă a precizat că cantitățile de ciuperci depreciate "nu au fost înregistrate în contabilitate pe cheltuieli nedeductibile deoarece nu a fost întocmit proces-verbal de depreciere conform legii". Nici în balanța de verificare din 31.12.2007, anexată la bilanțul aferent anului 2006, înregistrat la Administrația Finanțelor Publice B sub nr. 4006/12.04.2007, nu se regăsește valoarea de 21.274,03 lei a bunurilor depreciate nu este înregistrată la ieșirea din gestiune.

Referitor la suma de6547lei neadmisă la deducere, soluția tribunalului este greșită pentru următoarele considerente:

- nu au fost prezentate declarațiile vamale de import aferente importurilor pentru care reclamanta a invocat chitanțele fiscale nr. -/17.11.2006, nr. -/17.11.2006, nr. -/20.11.2006 și nr. -/22.12.2006 emise de organele vamale pentru constituirea depozitului vamale; totalul sumelor din aceste chitanțe este de 16.973 lei, iar a sumelor din declarațiile vamale prezentate de reclamantă este de 12.544 lei, diferența de 4.429 lei fiind înregistrată de reclamantă fără a avea documente justificative, contrar prevederilor art. 145 alin. 3 lit. b) și alin. 8 lit. b) din Codul fiscal;

- suma de 1.271 lei a fost considerată nedeductibilă deoarece este aferentă unor facturi fiscale prezentate în copie, emise de on M și de Carex I, încălcându-se prevederile art. 145 alin. 8 lit. a din Codul fiscal și pct. 51 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004;

- Suma de 110 lei - a cărei admitere nu a fost motivată de instanță - aferentă achiziționării unui televizor a fost respinsă în temeiul art. 145 alin. 3 lit. a) din Codul fiscal;

- suma de 1934 lei este aferentă unor facturi emise de on M, facturi în care, la rubrica "cumpărător", iar nu pe reclamantă, fiind încălcate dispozițiile art. 145 alin. 8 lit. a) și art. 155 alin. 8 lit. d) din Codul fiscal.

Referitor la suma de14.714 leireprezentând taxa pe valoarea adăugată colectată suplimentar sunt de precizat următoarele:

- suma de 4.332 lei - aferentă producției de ciuperci în valoare de 22.800 lei, din soldul existent la 31.12.2006, nu se regăsește faptic în stoc și nu s-au emis facturi fiscale - a fost considerată, în temeiul art. 128 alin. 3 lit. e) și art. 137 alin. 1 lit. a) din Codul fiscal, bază de impozitare la care s-a aplicat cota de 19% prevăzută de art. 140 alin. 1 din Codul fiscal;

- suma de 3.861 lei - aferentă producțiilor de ciuperci, în valoare de 20.322, care nu a fost înregistrată în evidența contabilă - a fost considerată livrare de mărfuri pentru care nu s-au întocmit facturi fiscale și bază de impunere la care s-a aplicat cota de impozitare de 19%;

- taxa pe valoarea adăugată în sumă de 1.813 lei aferentă cantității de compost lipsă din declarația vamală nr. 34627/21.10.2006 a fost stabilită avându-se în vedere că această cantitate de compost nu a fost utilizată în procesul de producție și nici nu s-a regăsit în sold la data de 31.12.2006; prin urmare a fost considerată livrare de bunuri pentru care nu s-au întocmit facturi fiscale;

- taxa pe valoarea adăugată în sumă de 4.708 lei aferentă livrărilor de, în sumă de 24.779 lei, către a fost stabilită întrucât pentru aceste livrări nu s-ai emis facturi fiscale, încălcându-se dispozițiile art. 155 alin. 3 din Codul fiscal.

Examinând hotărârea recurată în raport de motivele de recurs invocate, curtea de apel constată următoarele:

Inspecția fiscală finalizată prin raportul înregistrat sub nr. -/28.09.2007 a supus verificării taxa pe valoarea adăugată atât în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată deductibilă, cât și în privința taxei pe valoarea adăugată colectate de reclamantă. Obligațiile stabilite, în urma inspecției fiscale, prin decizia de impunere 164/28.09.2007, au fost în totalitate contestate de reclamantă, mai întâi, pe cale administrativă, iar apoi, prin acțiunea dedusă judecății Tribunalului Bacău. Atât organul fiscal, prin actele administrativ fiscale contestate și prin apărările formulate în fața instanței, cât și reclamanta, prin acțiunea în contencios administrativ, au motivat detaliat stabilirea, respectiv contestarea fiecărei obligații decurgând din aplicarea Codului fiscal și a normelor sale de aplicare la situațiile de fapt care le-au generat. Nesocotind dispozițiile art. 261 pct. 5 din Codul d e procedură civilă - care impun ca motivele de fapt și de drept care formează convingerea instanței, precum și cele pentru care sunt înlăturate cererile părților trebuie să se regăsească în cuprinsul hotărârii - tribunalul a pronunțat o hotărâre lipsită total de motivare în drept; motivarea în fapt este fie lapidară, pentru anumite operațiuni taxabile, fie străină de natura pricinii pentru altele (ca în cazul taxării inverse reținute în legătură cu taxa pe valoarea adăugată în sumă de 1.934 lei), fie inexistentă (ca în cazul taxei de 110 lei aferentă facturii fiscale nr. -/2.03.2006 emisă de furnizorul pentru televizor), nefiind expusă nici măcar situația rezultând din actele administrativ fiscale contestate. Mai mult, în îndeplinirea obligației impusă judecătorului prin art. 129 alin. 5 din Codul d e procedură civilă, instanța era datoare să ordone administrarea probei cu înscrisuri, fiind necesare soluționării cauzei contestația administrativă soluționată prin decizia nr. 553/2007 și anexele 1-9 la raportul de inspecție fiscală, înscrisuri care constituie parte a documentației care a stat la baza actelor administrativ fiscale contestate.

Încălcarea dispozițiilor art. 261 pct. 5 și art. 129 alin. 5 din Codul d e procedură civilă a pricinuit recurentei o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea, în condițiile art. 105 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, a hotărârii pronunțate. Prin urmare, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 5 din Codul d e procedură civilă, precum și pentru motivul prevăzut de pct. 7 al art. 304, se impune, în temeiul art. 312 alin. 3 teza ultimă din Codul d e procedură civilă, casarea în întregime a hotărârii atacate pentru a se asigura o judecată unitară a cauzei. Sub aspectul aplicării legii, instanța de trimitere este ținută a analiza dispozițiile legale în temeiul cărora a fost stabilită fiecare dintre sumele care compun obligațiile de plată suplimentare stabilite în sarcina reclamantei. Sub aspect probator, pe lângă înscrisurile care fac parte din documentația care a stat la baza actelor fiscale contestate (existente la dosar și cele care trebuie să fie depuse), se impun a fi reanalizate relevanța și realitatea proceselor-verbale de depreciere - prezentate de reclamantă, pentru prima dată, la termenul din 28.11.2008 - precum și puterea probatorie a expertizei contabile, având în vedere că însăși reclamanta, prin cererea de chemare în judecată (fila 4), a susținut că cele două cantități de ciuperci "nu au fost înregistrate în contabilitate, pe cheltuieli deductibile deoarece nu a fost întocmit un proces-verbal de depreciere conform legii" (potrivit susținerilor recurentei, aceeași afirmație a fost făcută și prin contestația administrativă, aspect care se impune a fi verificat de instanță după depunerea la dosar a acestei contestații). Totodată se impun a fi solicitate precizări și probe după cum urmează: referitor taxa pe valoarea adăugată în sumă de 1934 lei respinsă la rambursare este necesar ca reclamanta să facă dovezi în legătură cu înlocuirea titularului contractului de furnizare a energiei electrice; în legătura cu taxa pe valoarea adăugată, în sumă de 1.271 lei respinsă la rambursare, se impune ca reclamanta să depună la dosar factura fiscală nr. -/19.07.2005 emisă de Carex; în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată, în sumă de 4428 lei, respinsă la rambursare, sunt necesare declarațiile vamale aferente chitanțelor fiscale nr. -/17.11.2006, nr. -/17.11.2006, nr. -/20.11.2006 și nr. -/22.12.2006, precum și lămurirea neconcordanței dintre totalul sumelor înscrise în chitanțele fiscale (16.973 lei) și cea a sumelor înscrise în declarațiile vamale de import (12.544 lei); în ceea ce privește livrările de este necesar a fi depuse la dosar avizele de expediție seria - nr. -/8.12.2006 și nr. -/14.12.2006 emise de reclamantă către și a se solicita reclamantei să depună toate facturile fiscale pretins a fi emise către alte două societăți având în vedere că la dosar (filele 51 și 52) există doar două asemenea facturi care cuprind o taxă pe valoarea adăugată de doar 766,68 lei față de taxa de 4.708 lei stabilită de organele fiscale.

Tribunalul va judeca cauza din nou cu luarea în considerare a tuturor motivelor invocate de părți înaintea sa, astfel cum se prevede prin 315 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, iar sub aspect probator va putea ordona - pe lângă cele menționate anterior și care au regimul impus de art. 315 alin. 1 din Codul d e procedură civilă - și alte probe pe care le consideră necesare, în conformitate cu art. 129 alin. 5 din Codul d e procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de recurenta-pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, în nume propriu și în numele Activității de Inspecție Fiscală B, cu sediul în B,--3, județul B, împotriva sentinței civile nr. 621 din 26.06.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă L B, str. 22,. 24,. A,. 6, județul

Casează sentința civilă nr. 621 din 26.06.2009 a Tribunalului Bacău, căruia îi trimite cauza spre rejudecare.

Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2010.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red.

Red/tehnored

8.03.2010

Ex. 5

Președinte:Mona Gabriela Ciopraga
Judecători:Mona Gabriela Ciopraga, Morina Napa, Vera

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contestație act administrativ fiscal. Decizia 211/2010. Curtea de Apel Bacau