Contestație act administrativ fiscal. Decizia 296/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- DECIZIE Nr. 296/2009
Ședința publică de la data de 27 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Violeta Chiriac
JUDECĂTOR 2: Lăcrămioara Moglan
JUDECĂTOR 3: Claudia
Grefier -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Pe rol fiind recursul declarat de recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice P N, în contradictoriu cu intimata-reclamantă - împotriva sentinței civile nr. 96/CF din 17 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, atât la prima, cât și la a doua strigare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța dispune rectificarea încheierii de ședință aflată la fila 23 dosar, în sensul că ședința publică a avut loc la data de 20 februarie 2009 și nu 05 februarie 2009 cum greșit s-a trecut.
Nemaifiind alte cerere de formulat sau alte chestiuni prealabile și având în vedere că prin cererea de recurs s-a solicitat judecata în lipsă conform dispozițiilor art.242 pct.2 Cod procedură civilă, instanța constată cauza în stare de judecată, păstrând-o în pronunțare.
-deliberând-
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Neamț și înregistrată sub nr.2169/103/27.06.2008, reclamanta în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE P N, a solicitat anularea actelor administrative fiscale nr.41476/08.05.2008 și nr.61170/10.06.2008, emise de pârâtă precum și obligarea pârâtei la restituirea taxei speciale de primă înmatriculare în cuantum de 1795,61 lei actualizată cu dobânda legală.
Reclamanta și-a motivat acțiunea arătând că în cursul anului 2008, achiziționat un autoturism, pentru înmatricularea căruia a fost obligat să plătească în România taxa specială în sumă de 1795,61 lei; că a solicitat la data de 09.05.2008 și 10.05.2008, restituirea acestei taxe, dar cererile i-au fost respinse prin Decizia nr.61170/10.06.2008 și adresa nr.41476/09.05.2008.
Reclamanta consideră nelegale aceste acte față de prevederile art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene.
În dovedire a depus la dosar în copie: Decizia nr.61170/10.06.2008 și adresa nr.41476/09.05.2008.
Prin întâmpinarea depusă (fila 16) pârâta a solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul că taxa de primă înmatriculare nu încalcă Tratatul Uniunii Europene, neputându-se astfel invoca încălcarea prevederilor art.90, iar restituirea sumelor de la buget se face în condițiile art.117 din Codul d e Procedură Fiscală aprobat prin OG nr.92/2003 republicată, condiții care nu sunt îndeplinite de debitoare, la data cererii.
A mai arătat că această taxă se aplică tuturor autoturismelor, produse în România sau în alte state, la prima înmatriculare a acestora în România, astfel încât nu poate fi vorba de un regim fiscal discriminatoriu.
Prin sentința civilă nr. 96/CF din 17 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- s-a admis, în parte acțiunea formulată de contestatoarea - în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI P
A fost anulată Decizia nr. 61170 din 10 iunie 2008 emisă de intimată.
Obligă intimata să restituie contestatoarei suma de 1795,61 lei reprezentând taxă specială pentru autoturisme la prima înmatriculare, actualizată în raport de indicele de inflație până la data efectivă a plății.
A fost respins capătul de cerere privind anularea adresei nr. 41476 din 09 mai 2008.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut:
Reclamanta a achitat in contul Trezoreriei N suma de 1795,61 lei.
Prin cererea înregistrată la P N, sub nr.2169/27.06.2008 reclamanta a dovedit că a solicitat restituirea acestei taxe ca fiind contrară reglementărilor comunitare, iar prin adresa cu același număr din 09.05.2008 PNa respins cererea de restituire a taxei pe motiv că a fost încasată în temeiul art.2141- 2143din Codul fiscal.
Contestația formulată împotriva acestui răspuns a fost respinsă prin Decizia nr.61170 din 10.06.2008 (F-6), pe motiv că în mod corect organele fiscale au aplicat legislația specifică în România cu privire la perceperea și modul de calcul al acestei taxe.
Reclamanta a invocat în cauza incidența art.90 alin 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, care stipulează că "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Instanța constatat că în cauză, sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național.
Pârâta a înțeles să se apere invocând faptul că taxa specială de primă înmatriculare nu face parte din categoria impozitelor la care trimite textul art.90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană.
Conform jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Comunităților Europene, dispozițiile art.90 au în sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeană () un caracter complementar raportat la prevederile privind interzicerea taxelor vamale la import și export și a taxelor cu efect echivalent cuprinse în art.25. Finalitatea acestor dispoziții este de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență prin eliminarea oricărei forme de protecție ce ar putea rezulta din aplicarea de impozite interne discriminatorii în privința produselor provenind din alte state membre (hotărârile pronunțate de EJ. în cauzele Air Industries, C-393/04 și C-41/05, C-313/05).
De remarcat însă că noțiunea de impozit intern are accepțiune diferită de cea din dreptul intern, desemnând în jurisprudența EJ. (hotărârea Haar, C-90/94, C-387/01), un sistem general de taxe interne aplicabil în mod sistematic diferitelor categorii de produse, cu ajutorul unor criterii obiective, indiferent de originea produselor.
Este evident că taxa specială ce se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România în temeiul art.2141Cod fiscal se circumscrie acestor definiții.
După cum în mod corect a arătat pârâta, se recunoaște în mod constant in jurisprudența comunitară libertatea statelor membre de a stabili un sistem de taxare diferențiată pentru anumite produse, chiar similare în sensul art.90 al. 1, în funcție de criterii obiective. Asemenea diferențieri nu sunt însă compatibile cu dreptul comunitar decât dacă urmăresc obiective compatibile cu exigențele tratatului și ale dreptului derivat și dacă evită orice formă de discriminare, directă sau indirectă, în privința importurilor provenind din state membre, sau de protecție în favoarea produselor naționale concurente (hot Outokumpu, C-213/96, hot. Nadasdi și C-290/05).
Un sistem de impozite este compatibil cu art.90 dacă este conceput de manieră a exclude în orice ipoteză ca produsele importate să fie taxate la un nivel superior față de produsele naționale și dacă nu are, în nici-o situație, efecte discriminatorii (hot Comisia/Luxemburg, C-152/89, Comisia/, C-375/1995).
Așadar, este incidență încălcarea art.90 al. 1 atunci când impozitul aplicat produsului importat și cel aplicat produsului național similar sunt calculate în mod diferit, ducând, chiar dacă numai în anumite cazuri, la o impozitare superioară a produsului importat.
În cauza de față rezultă din interpretarea art.2142din Codul fiscal că taxa specială se aplică în cazul autoturismelor noi, autohtone și importate, precum și autoturismelor second-hand importate, fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele second-hand înmatriculate deja in România.
Se realizează astfel, în mod indirect, o discriminare între autoturismele second hand importate din statele comunitare și cele deja înmatriculate în România, împrejurare față de care instanța a apreciat că există incompatibilitate între normele interne incidente în speță și dispozițiile art.90.
Or, în această situație este aplicabil principiul supremației dreptului comunitar enunțat de Curtea de Justiție a Comunităților Europene în Cauza Costa/Enel, C-6/64 și confirmat în mod constant în jurisprudența ulterioară a instanței comunitare.
Astfel, s-a arătat în hotărârea dată în Cauza Simmenthal, C-106/77, că dreptul comunitar constituind parte integrantă, cu de prioritate, din ordinea juridică-aplicabilă pe teritoriul statelor membre, judecătorul național este ținut să aplice în limitele competenței sale dispozițiile dreptului comunitar, lăsând, în caz de nevoie, neaplicată, prin propria sa autoritate, orice dispoziție contrară din legislația națională, chiar posterioara, fără a fi necesară să ceară sau să aștepte eliminarea în prealabil a acesteia pe cale legislativă sau prin oricare alt procedeu constituțional.
Principiul supremației dreptului comunitar își găsește consacrarea la nivel constituțional, în dispozițiile art.148 al.2, conform cărora; "Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare", în al.4 din același act stipulându-se că "Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului (2)".
Împotriva sentinței 96/17 octombrie 2008 a formulat recurs PNa rătând că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea încălcând principiul constituțional stabilit de art. 1 al. 5 din Constituția României, având în vedere că art. 214 al. 1 din Legea 571/2003 nu a fost declarat neconstituțional sau discriminatoriu. Totodată se arată că taxa auto achitată de reclamant nu încalcă Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană atâta vreme cât taxa auto se aplică tuturor autoturismelor la prima înmatriculare a acestora în România, neputând fi vorba de un regim fiscal discriminatoriu.
Solicită recurenta a se face aplicarea dispozițiilor OUG50/2008 în vigoare de la 01 iulie 2008.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și din perspectiva dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, această instanță apreciază că este fondat urmând a-l admite pentru următoarele considerente:
Sub un prim aspect se reține că instanța de fond a soluționat cauza fără a solicita reclamantului depunerea înscrisurilor doveditoare ale dobândirii autoturismului pentru care a achitat taxa de înmatriculare.
Din înscrisurile depuse în recurs rezultă că autoturismul achiziționat de intimată este nou, fiind înmatriculat pentru prima dată în România, în ianuarie 2008. Pornind de la această situație de fapt, se reține incidența pct. 7 al art. 304 Cod procedură civilă având în vedere că argumentele invocate de instanța de fond au vizat o situație de fapt eronată, respectiv faptul că autoturismul ar fi fost second - hand.
Este adevărat că în ipoteza în care taxa de primă înmatriculare a fost achitată pentru un autoturism second - hand, instanța în temeiul art. 148 al 2 și art. 20 din Constituție avea posibilitatea de a înlătura aplicarea dispozițiilor art. 214 Cod fiscal și a da eficiență dispozițiilor art. 90 din Tratatul Comunității Europene.
De altfel, a stabilit în cauza Costa Enel și Simmenthal că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne.
În situația în care contribuabilii au achitat taxă de primă înmatriculare în temeiul art. 214 Cod fiscal, pentru autoturisme second - hand care au mai fost înmatriculate într-un stat membru instanțele au înlăturat aplicarea art. 214 Cod fiscal apreciindu-se că aceste dispoziții contravin art. 90 din E având în vedere că norma internă era de natură a institui un regim discriminatoriu favorizând autoturismele second - hand înmatriculate deja în România la a căror vânzare nu se mai percepea taxă de înmatriculare.
Pe de altă parte în cazul autoturismelor second - hand importate din alte țări membre ale, norma fiscală națională diminua consumul produselor statelor membre, ceea ce contravine art. 90
În cauza de față însă reclamanta a achiziționat un autoturism nou care nu a mai fost înmatriculat (așadar nu s-a mai perceput o altă taxă de înmatriculare) și pentru care a achitat taxa în temeiul art. 2141- 2143Cod fiscal, o taxă în cuantum de 1795 lei. Taxa achitată de intimata - reclamantă nu contravine Tratatului de Instituire Comunității Europene, text care la art. 90 prevede "nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare".
Pentru toate autoturismele noi, indiferent că erau produse naționale sau erau importate dintr-un stat membru se percepea la data nașterii raportului fiscal taxa pentru prima înmatriculare în România după formula prevăzută la art. 2141Cod fiscal. Așadar, dacă în cazul autoturismelor second - hand se poate reține că norma internă era de natură încălca art. 90 din Tratat nu același lucru se poate reține în cazul autoturismelor noi, așa încât nu poate fi vorba de un regim fiscal discriminatoriu și nici de o încălcare a principiului liberei circulații a mărfurilor.
Prin urmare, apărarea invocată de recurentă în sensul că nu se încalcă prevederile art. 90, este întemeiată, instanța, în baza art. 312 Cod procedură civilă urmând a admite recursul, a modifica sentința recurată în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
Admite recursul contencios administrativ declarat de recurenta-pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI P, în contradictoriu cu intimata - reclamantă împotriva sentinței civile nr. 96/CF din 17 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința recurată în sensul că respinge acțiunea, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 martie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Pt. Grefier, - GREFIER SECȚIE |
Red.
Red.
tehnored. 3 ex.
14 aprilie 2009
Președinte:Maria Violeta ChiriacJudecători:Maria Violeta Chiriac, Lăcrămioara Moglan, Claudia
