Contestație act administrativ fiscal. Decizia 298/2009. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- DECIZIE Nr. 298/2009
Ședința publică de la data de 27 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Violeta Chiriac
JUDECĂTOR 2: Lăcrămioara Moglan
JUDECĂTOR 3: Claudia
Grefier -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta-pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice N - în numele și pentru Administrația Finanțelor Publice a Orașului,în contradictoriu cu intimata-reclamantă împotriva sentinței civile nr. 112/CF din 31 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică, atât la prima, cât și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte chestiuni prealabile și având în vedere că prin cererea de recurs s-a solicitat judecata în lipsă conform art.242 pct.1 Cod procedură civilă, instanța constată cauza în stare de judecată și o păstrează în pronunțare.
-deliberând-
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr.3232/103/29.12.2008, reclamanta în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORAȘULUI, a solicitat anularea actelor administrative fiscale nr.6510/10.07.2008 și nr.7804/05.09.2008, emise de pârâtă precum și obligarea pârâtei la restituirea taxei speciale de primă înmatriculare în cuantum de 9.289 lei actualizată cu dobânda legală, cu cheltuieli de judecată.
Reclamanta și-a motivat acțiunea arătând că în cursul anului 2007, a achiziționat un autoturism, pentru înmatricularea căruia a fost obligat să plătească în România taxa specială în sumă de 6289; că a solicitat la data de 10.07.2008 și 05.09.2008, restituirea acestei taxe, dar cererile i-au fost respinse prin Decizia nr.7804/05.09.2008 și adresa nr. 6510/10.07.2008.
Reclamanta consideră nelegale aceste acte față de prevederile art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene.
În dovedire a depus la dosar în copie: Decizia nr.7804/05.09.2008 și adresa nr. 6510/10.07.2008.
Prin întâmpinarea depusă (filele 25-28) pârâta a solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul că taxa de primă înmatriculare nu încalcă Tratatul Uniunii Europene, neputându-se astfel invoca încălcarea prevederilor art.90, iar restituirea sumelor de la buget se face în condițiile art.117 din Codul d e Procedură Fiscală aprobat prin OG nr.92/2003 republicată, condiții care nu sunt îndeplinite de debitoare, la data cererii.
A mai arătat că această taxă se aplică tuturor autoturismelor, produse în România sau în alte state, la prima înmatriculare a acestora în România, astfel încât nu poate fi vorba de un regim fiscal discriminatoriu.
Prin sentința civilă nr. 112/CF/31 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORAȘULUI
A fost anulată Decizia nr. 7804 din 05 2008 emisă de pârâta A fost obligată pârâta P N să restituie reclamantei sumei de 9289 lei, reprezentând taxă specială pentru autoturisme la prima înmatriculare, cu dobânda legală până la data efectivă a plății.
A fost respins capătul de cerere privind anularea adresei nr. 6510 din 10 iulie 2008.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta a achitat în contul Trezoreriei N suma de 9.289 lei.
Prin cererea înregistrată la. P N, sub nr.6510/10 iulie 2008 reclamanta a dovedit că a solicitat restituirea acestei taxe ca fiind contrară reglementărilor comunitare, iar prin adresa cu număr 7804 din 05 2008 a respins cererea de restituire a taxei pe motiv că a fost încasată în temeiul art.2141- 2143din Codul fiscal.
Contestația formulată împotriva acestui răspuns a fost respinsă prin Decizia nr. 7804 din 05.09.2008 (fila 8), pe motiv că în mod corect organele fiscale au aplicat legislația specifică în România cu privire la perceperea și modul de calcul al acestei taxe.
Reclamanta a invocat în cauza incidența art.90 alin.l din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, care stipulează că "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Instanța constatat că în cauză, sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național.
Pârâta a înțeles să se apere invocând faptul că taxa specială de primă înmatriculare nu face parte din categoria impozitelor la care trimite textul art.90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană.
Conform jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Comunităților Europene, dispozițiile art.90 au în sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeană () un caracter complementar raportat la prevederile privind interzicerea taxelor vamale la import și export și a taxelor cu efect echivalent cuprinse în art.25. Finalitatea acestor dispoziții este de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurentă prin eliminarea oricărei forme de protecție ce ar putea rezulta din aplicarea de impozite interne discriminatorii în privința produselor provenind din alte state membre (hotărârile pronunțate de EJ. în cauzele Air Industries, C-393/04 și C-41/05, C-313/05).
De remarcat însă că noțiunea de impozit intern are accepțiune diferită de cea din dreptul intern, desemnând în jurisprudența EJ. (hotărârea Haar, C-90/94, C-387/01), un sistem general de taxe interne aplicabil în mod sistematic diferitelor categorii de produse, cu ajutorul unor criterii obiective, indiferent de originea produselor,
Este evident că taxa specială ce se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România în temeiul art.2141Cod fiscal se circumscrie acestor definiții.
După cum în mod corect a arătat pârâta, se recunoaște în mod constant in jurisprudența comunitară libertatea statelor membre de a stabili un sistem de taxare diferențiată pentru anumite produse, chiar similare în sensul art.90 al. 1, în funcție de criterii obiective. Asemenea diferențieri nu sunt însă compatibile cu dreptul comunitar decât dacă urmăresc obiective compatibile cu exigențele tratatului și ale dreptului derivat și dacă evită orice formă de discriminare, directă sau indirectă, în privința importurilor provenind din state membre, sau de protecție în favoarea produselor naționale concurente (hot Outokumpu, C-213/96, hot. Nadasdi și C-290/05).
Un sistem de impozite este compatibil cu art.90 dacă este conceput de manieră a exclude în orice ipoteză ca produsele importate să fie taxate la un nivel superior față de produsele naționale și dacă nu are, în nici-o situație, efecte discriminatorii (hot Comisia/Luxemburg, C-152/89, Comisia/, C-375/1995).
Așadar, este incidență încălcarea art.90 al. 1 atunci când impozitul aplicat produsului importat și cel aplicat produsului național similar sunt calculate în mod diferit, ducând, chiar dacă numai în anumite cazuri, la o impozitare superioară a produsului importat.
În cauza de față rezultă din interpretarea art.214 din Codul fiscal că taxa specială se aplică în cazul autoturismelor noi, autohtone și importate, precum și autoturismelor second-hand importate, fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele second-hand înmatriculate deja in România.
Se realizează astfel, în mod indirect, o discriminare între autoturismele second - hand importate din statele comunitare și cele deja înmatriculate în România, împrejurare față de care instanța apreciază că există incompatibilitate între normele interne incidente în speță și dispozițiile art.90.
Or, în această situație este aplicabil principiul supremației dreptului comunitar enunțat de Curtea de Justiție a Comunităților Europene în Cauza Costa/Enel, C-6/64 și confirmat în mod constant în jurisprudența ulterioară a instanței comunitare.
Astfel, s-a arătat în hotărârea dată în Cauza Simmenthal. C-106/77, că dreptul comunitar constituind parte integrantă, cu de prioritate, din ordinea juridică-aplicabilă pe teritoriul statelor membre, judecătorul național este ținut să aplice în limitele competenței sale dispozițiile dreptului comunitar, lăsând, în caz de nevoie, neaplicată, prin propria sa autoritate, orice dispoziție contrară din legislația națională, chiar posterioara, fără a fi necesară să ceară sau să aștepte eliminarea în prealabil a acesteia pe cale legislativă sau prin oricare alt procedeu constituțional.
Principiul supremației dreptului comunitar își găsește consacrarea la nivel constituțional, în dispozițiile art.148 al.2, conform cărora; "Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare", în al.4 din aceiași actstipulându-secă"Parlamentul, Președintele României, Guvernulși autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului (2)".
Cum organul fiscal a refuzat în mod expres restituirea taxei încasate, emițând Decizia nr.65095/30.06.2008 în acest sens, aceasta va fi anulată. Această decizie constituie act administrativ fiscal în sensul art.41 din OG nr.92/2003 privind Codul d e Procedură Fiscală întrucât este emisă de organul fiscal competent si privește drepturi și obligații fiscale astfel încât este atacabilă pe calea contenciosului administrativ.
Adresa nr.59017 din 4.06.2008 emisă de pârâtă nu constituie act administrativ în accepțiunea art.2 alin 1 lit.c din Legea nr.554/2004, respectiv un act unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării sau a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturile juridice.
Această adresă nu poate fi considerată act administrativ fiscal în conformitate cu sensul dat acestei noțiuni de art.41 din OG nr.92/2003 privind Codul d e procedură Fiscală, respectiv act emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale, drept pentru care a respins capătul de cerere privind anularea acestei adrese.
Întrucât tribunalul a constatat că suma plătită de către reclamantă nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, taxa trebuie restituită.
Pentru repararea integrală a prejudiciului pârâta a fost obligată să achite și folosul nerealizat, potrivit art.1084 raportat la 1082 Cod civil, respectiv dobânda legală calculată conform art.3 alin 3 din OG nr.9/2000, de la data încasării sumei până la data restituirii integrale și efective.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar. Împotriva sentinței 112/CF/31 octombrie 2008 a declarat recurs DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N în numele și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORAȘULUI arătând că s-au încălcat prevederile constituționale în vigoare, pornind de la principiul constituțional stabilit de art. 1 al. 5 din Constituție. Se arată că actul următor care a reglementat obligația taxei speciale este Legea 571/2003, respectiv art. 214 (1) Cap. 2 - 1, text ce era în vigoare la data plății taxei și nu a fost declarat neconstituțional. Se mai arată că taxa auto s- aplicat tuturor autoturismelor produse în România, nefiind vorba de un regim fiscal discriminatoriu, neputându-se invoca nerespectarea prevederilor art. 90 din Tratatul Uniunii Europene.
Se mai invocă faptul că a fost publicată OUG 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, act normativ care înlocuit începând cu 01 iulie 2008, taxa de înmatriculare. De altfel, apreciază recurenta că este nelegal ca reclamantului - intimat să-i fie restituită întreaga taxă achitată, fapt ce ar genera o situație discriminatorie și injustă față de ceilalți cumpărători de autoturisme care vor fi obligați prin efectul legii la plata noii taxe de poluare.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și din oficiu această instanță apreciază că este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Taxa specială pentru autoturisme fost reglementată prin art. 2141- 2143Cod fiscal, începând cu data de 01 ianuarie 2007. Astfel, persoanele care au înmatriculat autoturisme după 01 ianuarie 2007 au fost obligate la plata taxei de primă înmatriculare.
Apărările invocate de recurentă nu sunt de natură a duce la reformarea sentinței recurate, instanța de fond apreciind și interpretând corect dispozițiile art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene.
Este adevărat că dispozițiile art. 214 Cod fiscal în temeiul cărora a perceput taxa specială nu au fost declarate neconstituționale, însă prin hotărârea pronunțată instanța de fond nu încălcat nici un principiu constituțional ci a constatat incompatibilitatea dispozițiilor naționale cu cele comunitare.
Esențială pentru rezolvarea problemei de drept deduse judecății este acceptarea aplicării în cauză a dispozițiilor art. 148 al. 2 din Constituția României care statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. 4 al aceluiași articol prevede că, între alte instituții, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire obligațiilor rezultate din alin. 2 menționat.
Între principiile dreptului comunitar, obligatoriu pentru instanțele române această instanță reține supremația dreptului comunitar, în speță a art. 90 par. l din Tratat și conchide că prin introducerea taxei speciale pentru autoturisme legiuitorul a încălcat în mod direct dispozițiile menționate ale Tratatului. Ca urmare a efectului direct al art. 90 par. 1 din Tratat pentru ordinea juridică internă a României, instanța este datoare să constate că art. 2141- 2143Cod fiscal sunt reglementări contrare și că nu pot fi aplicabile în cauză.
Neputând fi aplicabile în dreptul intern, aceste reglementări impun concluzia ca taxa specială achitată de intimatul - reclamant a fost încasată în contul bugetului statului cu încălcarea art. 90 pct. l al Tratatului.
Cât privește intrarea în vigoare a OUG50/2008 care prin art. 14 abrogă art. 2141- 2143Cod fiscal, instanța reține că art. 11 din acest act normativ care stabilește că se va restitui contribuabilului diferența rezultată între suma achitată în perioada 01.01.2007 - 30.01.2008 cu titlu de taxă judiciară pentru autoturisme, nu este aplicabil litigiilor în curs de soluționare. Astfel, încasarea taxei speciale s- făcut fără temei legal în perioada 01.01.2007 - 30.01.2008, o reglementare contrară dreptului comunitar neputând produce vreun efect juridic fără se aduce atingere chiar fundamentelor Comunității Europene. Pe de altă parte, cei ce și-au înmatriculat autoturismul până la 30 iunie 2008 au procedat astfel în temeiul reglementărilor în vigoare în această perioadă, fiind îndreptățite la restituirea integrală a unei taxe încasate cu încălcarea dreptului comunitar.
Apărarea fundamentală pe dispozițiile OUG 50/2008 este de natură a aduce atingere principiului neretroactivității legii, consacrat de art. 15 al. 2 din Constituție. Noua ordonanță nu se poate aplica situațiilor juridice născute anterior, așa încât contribuabilii care și-au înmatriculat autoturismele în perioada anterioară datei de 01 iunie 2008 nu pot fi obligați să achite o altă taxă în temeiul noii reglementări.
Pentru cele ce preced, în baza art. 312 Cod procedură civilă, instanța va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
Respinge, ca nefondat, recursul contencios administrativ - fiscal promovat de recurenta -pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICEN în numele și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORAȘULUI, județul N împotriva sentinței civile nr. 112/CF din 31 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - reclamantă, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 martie 2009
Președinte, - - - | Pt. Judecător, - -- PREȘEDINTE INSTANȚĂ | Judecător, - |
Pt. Grefier, - GREFIER SECȚIE |
Red.
Red. Cl.
tehnored. 2 ex.
14 aprilie 2009
Președinte:Maria Violeta ChiriacJudecători:Maria Violeta Chiriac, Lăcrămioara Moglan, Claudia