Contestație act administrativ fiscal. Decizia 35/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILA NR. 35/2008

Sedința publică din data de 10 ianuarie 2008 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Liviu Ungur

JUDECĂTORI: Liviu Ungur, Lucia Brehar Delia Marusciac

- -

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta ASPECT PLUS SRL B M împotriva sentinței civile nr.3173 din data de 01.10.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu pârâta intimată AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B M, având ca obiect anularea actului administrativ nr. 15.225/11.05.2006.

La apelul nominal, la a doua strigare, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este îndeplinită.

Recursul nu este timbrat. Taxa de timbru ce trebuia achitată, fiind de 2 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că deși recurenta a fost legal citată cu mențiunea timbrării recursului cu sumele mai sus arătate ( fila 16 ), nu s-a conformat acestei dispoziții.

În data de 27.12.2007 s-a înregistrat la dosar din partea intimatei AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BMî ntâmpinare

Intimata a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin.2 Cod pr.civ.

Cauza a rămas în pronunțare pe excepția prevăzută de art. 20 alin.3 din Legea nr.146/1997.

NOTĂ: după strigarea cauzei și anterior terminării dezbaterilor, se prezintă administrator, în reprezentarea intereselor recurentei, lipsă fiind intimata. Reprezentantul recurentei solicită redeschiderea dezbaterilor și depune la dosar taxele de timbru datorate, aspect față de care, la termenul de azi se constată că recursul este legal timbrat.

Instanța a procedat la redeschiderea dezbaterilor și constatând că recursul este legal timbrat, revine asupra dispoziției anterioare și comunică cu reprezentantul recurentei un exemplar din întâmpinare.

Față de această împrejurare, reprezentantul recurentei solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru studierea întâmpinării comunicate la acest termen în instanță.

În urma deliberării, Curtea încuviințează cererea formulată și fixează ora 11.00 pentru a da posibilitate părții prezente să ia la cunoștință de conținutul întâmpinării.

Reluând cauza la a treia strigare, se prezintă reprezentantul recurentei, lipsă fiind intimata.

Reprezentantul recurentei arată că nu este de acord cu susținerile intimatei din întâmpinare, solicitând în probațiune a se pune în vedere pârâtei-intimate să depună la dosar toate actele despre care face vorbire, învederând isntanței faptul că recurenta și-a achitat toate datoriile și nu are nici o sumă de bani care să datoreze bugetului de stat. Suma respectivă a făcut obiectul unui alt proces, iar în prezent dosarul se află la CEDO.

La întrebarea instanței declară că dosarul mai sus arătat a fost finalizat pe rolul instanțelor judecătorești române, respingându-se creanța solicitată. Astfel, prin contractul de cesiune de creanță, reclamanta -recurentă a cesionat creanța care face obiectul litigiilor cu Ministerul Finanțelor Publice, la valoarea lor inițială la care se adaugă dobânzile și penalitățile legale, către cesionarul.

În continuare, arată că nu are alte cereri de formulat sau excepții de invocat, solicitând acordarea cuvântului asupra recursului de față.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază ca fiind suficiente probele administrate pentru justa soluționare a cauzei și acordă cuvântul părții prezente cu privire la recurs.

Reprezentantul recurentei ASPECT PLUS SRL B M solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile pronunțată de Tribunalul Maramureș și în urma rejudecării cauzei pe fond, a se admite atât excepția de nelegalitate cât și acțiunea introductivă, cu cheltuieli de judecată reprezentând transportul la proces, sens în care se obligă să depună nota acestora până la terminarea dezbaterilor.

În susținere, apreciază că sentința este criticabilă pentru motivele expuse și în scris, apreciind că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, iar motivarea are la bază o apreciere eronată a situației de fapt. Astfel, în mod greșit s-a reținut că a solicitat anularea unui act administrativ, instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, încadrându-se în prevederile art. 304 pct.8 Cod pr.civ.

CURTEA:

Prin sentința civilă nr. 3.173 din 1.10.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureșs -a respins excepția de nelegalitate invocată de către reclamanta "ASPECT PLUS" cu privire la adresa nr. 15.225/11.05.2006 emisă de către pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B M, și s-a respins pe fond acțiunea formulată de către reclamantă împotriva aceleiași adrese.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că în data de 18.04.2006 între reclamanta ASPECT PLUS și a intervenit un contract de cesiune de creanță potrivit căruia reclamanta, în calitate de cedent, cesionează creanța care face obiectul litigiilor cu Ministerul Finanțelor Publice, care are calitatea de debitor cedat către cesionarul.

A apreciat instanța de fond că acel contract de cesiune nu s-a executat întrucât cedentul nu a predat titlul constatator al creanței cesionate, existând doar o anexă unde este indicată o anumită sumă de bani.

În fapt, a constatat instanța de fond nici nu există o creanță efectivă a reclamantei ci doar o posibilă creanță care face obiectul litigiilor cu Ministerul Finanțelor Publice.

A mai arătat instanța de fond că cesiune de creanță este făcută cu titlu gratuit, situație în care dacă are caracter de donație ar fi trebuit să îndeplinească condițiile de formă obligatorii ale contractului de donație, în caz contrar fiind lovită de nulitate absolută.

A mai stabilit instanța de fond că întrucât s-a cedat creanța care face obiectul litigiilor cu Ministerul Finanțelor Publice, litigii de contencios fiscal, și aceea creanță are o natură fiscală, iar art. 30.pr.fiscală nu permite asumarea creanțelor fiscale ci numai a drepturilor de rambursare principale sau accesorii.

În ceea ce privește notificarea cesiunii, aceasta determină doar momentul de la care cesiunea de creanță produce efecte care asigură opozabilitatea acesteia și întrucât acceptarea cesiunii nu are efecte față de validitatea acesteia, poziție exprimată de către pârâtă, nu produce efecte juridice.

A concluzionat instanța de fond că adresa nr. 15.225/2006 nu este un act administrativ în sensul disp. art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004.

Referitor la excepția de nelegalitate, constatând că ea vizează aceeași adresă, atacată și pe cale principală, instanța de fond a apreciat că excepția este inadmisibilă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului ( 6) reclamanta a arătat că hotărârea instanței de fond nu este motivată, că nu s-a stabilit corect obiectul cererii de chemare în judecată, că judecătorul fondului nu a aplicat actul administrativ și nici nu a respectat cerințele impuse de art. 129 alin. 5.pr.civ.

A susținut reclamanta că obiectul principal al cererii a fost plata prejudiciului, suferit ca urmare a emiterii actului administrativ nelegal de către Ministerul Finanțelor Publice și nu anularea actului administrativ.

Pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE BMa solicitat respingerea recursului ( 10).

Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat, soluția adoptată de către instanța de fond fiind corect fundamentată pe constatarea faptului că înscrisul atacat nu este un act administrativ și că în cadrul aceluiași litigiu nu se poate ataca un act administrativ atât pe calea excepției de nelegalitate cât și pe calea unei acțiuni principale.

Instanța de fond a extins în mod nejustificat obiectul cercetării juridice și la contractul de cesiune, stabilind nevalabilitatea acestuia, deși nu a fost investită cu un astfel de capăt de cerere.

Instanța de fond, în mod corect a procedat la analizarea înscrisului atacat, respectiv adresa nr. 15.225/2006 ( 16, dosar fond) pentru că doar ulterior ar fi putut constata dacă acel înscris ar fi avut sau nu ar fi avut un caracter vătămător pentru reclamantă, și deci numai ulterior analizării înscrisului ar fi putut determina și cuantifica prejudiciul material și moral eventual suferit de către reclamantă.

Indiferent de ordinea în care sunt menționate petitele unei cereri de chemare în judecată, instanța de fond, în considerarea disp. art. 129 alin. 5.pr.civ. este obligată să analizeze în primul rând, acel capăt de cerere de a cărui soluționare va depinde mai apoi modul de soluționare a celorlalte capete de cerere.

În speță, analizarea pretinsului act administrativ avea o importanță majoră în cauză, și doar ulterior, în funcție de soluția dată acelui capăt de cerere, ar fi putut analiza instanța de fond și petitul patrimonial.

Așa cum s-a arătat anterior, în mod nejustificat însă, instanța de fond a procedat și la analiza conținutului contractului de cesiune de creanță, în condițiile în care nu există legătura necesară între acel act și răspunsul pârâtei, în calitate de debitoare, la notificarea cesiunii realizată de către noul creditor.

Potrivit art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 prin noțiunea de act administrativ se înțelege:"actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizării executării legii sau a executării in concret a legii, care da naștere, modifica sau stinge raporturi juridice;"

Prin adresa nr. 15.225/2006, pârâta nu se manifestă față de reclamantă în cadrul unor raporturi de autoritate publică, ci doar și-a exprimat punctul de vedere în calitate de debitor cedat față de cesiunea de creanță, instituție juridică permisă de normele dreptului civil.

Pârâta nu a manifestat atribuții de putere publică, specifice domeniului său de activitate atunci când a redactat adresa în discuție și nici nu a aplicat o lege cu caracter fiscal, ce intră în domeniul său de activitate, pentru care i-au fost conferit dreptul de autoritate publică.

Valabilitatea cesiunii de creanță poate fi eventual analizată de către o instanță de judecată doar atunci când cesiunea este opusă debitoarei, în cadrul litigiului de fond la care se face referire chiar în conținutul cesiunii de creanță.

Întrucât a constatat că actul atacat nu are natura juridică a unui act administrativ, instanța de fond avea obligația de a se mărginii în analizarea cauzei doar sub acest aspect.

În consecință, considerentele instanței de fond referitoare la nevalabilitatea contractului de cesiune e creanță urmează a fi înlăturate, neputând a se ține seama de cele arătate acolo, întrucât instanța de fond a extins nejustificat obiectul cercetării juridice.

Nu se impune însă o soluție de admitere a recursului deoarece instanța de fond a analizat pe fond obiectul cererii de chemare în judecată, iar art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, permite casarea hotărârii doar atunci când instanța de fond nu a analizat pe fond cererea de chemare în judecată.

Susținerile instanței de fond referitoare la inadmisibilitatea excepției de nelegalitate sunt corecte întrucât în cadrul aceluiași litigiu, același act nu poate fi atacat atât pe cale directă cât și incidentală, așa cum s-a realizat în prezenta cauză.

Pentru toate considerentele expuse anterior, constatând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate se va menține sentința pronunțată de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanta "ASPECT PLUS" B împotriva sentinței civile nr. 3.173 din 1 octombrie 2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 10 ianuarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

- - - - - - -

Red.

Dact./2 ex./22.01.2008.

Jud.fond:,.

Președinte:Liviu Ungur
Judecători:Liviu Ungur, Lucia Brehar Delia Marusciac

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contestație act administrativ fiscal. Decizia 35/2008. Curtea de Apel Cluj