Contestație act administrativ fiscal. Decizia 390/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.390/CA/2008-
Ședința publică din 13 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Rițiu Roxana JUDECĂTOR 2: Boța Marilena
- - - JUDECĂTOR 3: Blaga Gabriela
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului în contencios administrativ declarat de reclamanta- "" SRL,cu sediul în,-, jud.S M, în contradictoriu cu intimații pârâți AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în B, sector 5,- șiDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M,cu sediul în S M, -, nr.3-5, jud.S M, împotriva sentinței nr.157/CA din 17 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nici o parte a litigiului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că, recursul este timbrat cu suma de 4 lei, achitată prin chitanța nr.- din 1 octombrie 2008, plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, că recurenta reclamantă a depus la dosar originalul chitanței prin care a achitat taxa de timbru, că aceasta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, precum și faptul că, cauza se află la al doilea termen de judecată în recurs, după care:
CURTEA D APEL
deliberând:
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.157/CA din 17 aprilie 2008, Tribunalul Satu Marea respins ca prematură acțiunea reclamantei - SRL, cu sediul în,-, jud.S M, împotriva pârâtei DGFP S M, cu sediul în S M, P-ța - nr.3-5, jud.S M, pentru anulare act, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul a adresat o solicitare pârâtei prin cererea nr.64925/28.09.2007 pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală, cerere soluționată pozitiv prin eliberarea actului (filele 5-6 de la dosar).
Ulterior, reclamantul a mai adresat o solicitare pârâtei cerând să i se comunice modul în care a fost modificată fișa sintetică pe plătitor, respectiv a restanțelor din fișă, solicitare la care pârâta a răspuns prin adresa nr.80257/13.12.2007, comunicându-i că restanțele pecuniare sunt dobânzi și penalități instituite la data eliberării certificatului de atestare fiscală (fila 10 de la dosar).
Instanța a reținut că reclamantul solicită anularea modificării efectuate asupra fișei sintetice pe plătitor și constatarea inexistenței datoriilor cu titlu de dobânzi și penalități în sumă de 1000 lei, conform petitului acțiunii, sens în care se impun următoarele precizări:
Instanța de contencios administrativ soluționează, în temeiul art.1 din Legea nr.554/2004 și a art.209 Cod de procedură fiscală, doar contestațiile formulate împotriva deciziilor emise de organele fiscale în soluționarea contestațiilor cu privire la actele de impunere fiscală. Interpretând dispozițiile legale, rezultă că instanța nu poate fi sesizată în vederea exercitării controlului de legalitate decât după finalizarea procedurii administrative prin emiterea unei decizii care să analizeze fondul raportului juridic fiscal.
Reclamantul însă nu a contestat obligațiile financiare reținute în sarcina sa la organul fiscal competent, pentru ca acesta să pronunțe decizia ce este supusă controlului judecătoresc, motiv pentru care, instanța a respins în baza textelor de lege susmenționate ca prematură acțiunea reclamantului, fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termen, legal timbrat, reclamanta - "" SRL, solicitând instanței admiterea acestuia și casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Recurenta a criticat hotărârea atacată, arătând că actul în privința căruia a solicitat verificarea nelegalității și netemeiniciei de către instanță a fost emis tocmai ca și răspuns în soluționarea contestației formulate și că dacă instanța aprecia că nu este competentă să soluționeze cauza trebuia să decline competența la instanța competentă.
S-a precizat de către recurentă și faptul că intimata a emis o decizie de impunere fiscală, însă instanța nu i-a solicitat să o depună.
În drept au fost invocate prevederile art.304 pct.8, 9, art.304/1 Cod procedură civilă.
Intimata, deși legal citată, nu s-a prezentat la dezbaterea cauzei și nu a formulat întâmpinare.
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma motivelor invocate, cât și sub toate aspectele, potrivit art.304/1 Cod procedură civilă, instanța a reținut următoarele:
În fapt, prin acțiunea formulată, reclamanta - "" SRL a cerut instanței să dispună anularea modificării efectuate asupra fișei sintetice pe plătitor, să constate că nu are datorii cu titlu de accesorii - dobânzi și penalități la bugetul consolidat al statului, să dispună intimatei să-i elibereze certificat de atestare fiscală, conform celor de mai sus.
Acțiunea reclamantei a fost respinsă ca prematură pe bună dreptate, ținând cont de faptul că, tribunalul nu poate fi sesizat în vederea exercitării controlului de legalitate decât după finalizarea procedurii administrative, prin emiterea unei decizii, or această procedură nu a fost parcursă de către reclamantă.
Raționamentul instanței de fond este corect, având în vedere dispozițiile art.205 și următoarele Cod procedură fiscală.
Procedura de soluționare a contestațiilor, reglementată de Codul d e procedură fiscală, este o procedură administrativă prealabilă.
Așadar, câtă vreme această procedură nu a fost parcursă, acțiunea reclamantei este prematură.
Într-adevăr, în speță, reclamanta recurentă a formulat o cerere adresată intimatei prin care a solicitat să i se comunice modificările intervenite în fișa sintetică, însă această cerere nu reprezintă o contestație în sensul art.206 Cod procedură fiscală, astfel că nu se poate reține că reclamanta a inițiat o procedură prealabilă, obligatorie și în raport cu art.7 din Legea nr.554/2004.
De altfel, la solicitarea instanței de fond adresată reclamantei recurente de a preciza dacă a contestat modificarea fișei sintetice, aceasta face referire la înscrisul de la fila 8 din dosarul tribunalului, care așa cum am mai arătat nu constituie o contestație în sensul prevederilor legale în materie fiscală.
Nici faptul că intimata a emis o decizie de impunere fiscală nu a fost dovedit de către recurentă.
Cum criticile recurentei sunt nefondate, văzând că nu este incident nici unul dintre motivele de casare sau modificare prevăzute de lege, recursul va fi respins potrivit art.312 Cod procedură civilă.
Instanța va lua act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de- "" SRL,cu sediul în,-, jud.S M, împotriva sentinței nr.157 din 17 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 13 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- Red. dec. -
- în concept - 25.11.2008
- jud. fond. -
- dact. - 2 ex.
- 25.11.2008
Președinte:Rițiu RoxanaJudecători:Rițiu Roxana, Boța Marilena, Blaga Gabriela
