Contestație act administrativ fiscal. Decizia 417/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV
Dosar nr-
DECIZIA nr. 417
Ședința publică din 20 martie 2008
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
JUDECĂTORI: Maria Pohoață, Valentin Niță Alexandrina Urlețeanu
- -
Grefier - - -
_______
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâtul Consiliul Local, cu sediul în comuna județul B, împotriva sentinței nr. 2 din 10 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamantul,domiciliat în comuna județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-pârât Consiliul Local reprezentat de primar, lipsind intimatul- reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că intimatul-reclamant a depus la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare la motivele de recurs.
Reprezentantul recurentului-pârât, menționează că nu are cereri de formulat și solicită cuvântul în susținerea recursului.
Curtea, luând act că recurentul-pârât nu are cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul recurentului-pârât, numitul, critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art. 304 pct. 3, 5 și 9 proc. civ..
Consideră că hotărârea recurată a fost pronunțată cu încălcarea competenței alte instanțe, respectiv a celei de litigii de muncă. Având în vedere respingerea cererii principale privind anularea hotărârii nr. 26/28.06.2007, cerere ce viza competența secției de contencios administrativ, aceasta urma să-și decline competența în favoarea secției de litigii de muncă pentru soluționarea cererii privind plata drepturilor salariale.
De asemenea, arată că în cauză trebuiau citate în calitate de pârâți atât Consiliul Local cât și Primăria comunei.
Cererea privind acordarea de daune morale este nefondată, deoarece prin eliberarea din funcția de viceprimar, intimatului nu i s-a adus niciun prejudiciu de ordin moral.
Solicită admiterea recursului potrivit motivelor invocate.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr-, reclamantul a chemat în judecată Consiliul Local solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea Hotărârii nr. 26/28.06.2007,obligarea la plata drepturilor bănești, precum și la plata de daune morale în sumă de 100.000 lei.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin hotărârea cărei anulare o cerere s-a adoptat un proiect care viza schimbarea sa din functia de viceprimar, fără ca acest proiect să figureze pe ordinea de zi din acea dată,si fără să fie însoțit la momentul adoptării de expunerea de motive, raportul comisiilor de specialitate și de raportul compartimentului de specialitate din cadrul consiliului.
Hotărârea de consiliu este lovită de nulitate întrucât aceasta a vizat schimbarea din funcție viceprimarului în temeiul art. 69 din Legea 393/2004 ca o sancțiune disciplinară și nu s-a făcut dovada temeiniciei în sensul dovedirii faptelor ce i se impută.
Hotărârea a carei anulare se solicită este nelegală mai arată reclamantul și pentru faptul că este fundamentată pe dispozițiile art. 57 alin. 4 din Legea 215/2001, text care are aplicabilitate decât după alegerile din 2008.
Mai sustine reclamantul că și-a îndeplinit toate atribuțiile cu care a fost investit, cu toate că primarul nu a respectat dispozițiile legale privind delegarea de atribuții.
Prin sentința nr. 2/10 ianuarie 2008 Tribunalul Buzăua admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local, obligând pârâta la plata drepturilor salariale pe perioada iulie 2007 și până la momentul anulării hotărârii nr. 26/28.06.2007 actualizate în raport cu rata inflației, precum și la plata sumei de 5000 lei daune morale și la 43 lei cheltuieli de judecată. Primul capăt de cerere a fost respins ca fiind rămas fără obiect.
Pentru a pronunța această sentință instanța fondului a reținut că prin decizia nr. 1286/20.11.2007 Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis recursul declarat de reclamanta Instituția Prefectului județului B, a modificat în tot sentința nr. 2143/10.09.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău în sensul că a admis acțiunea și a anulat hotărârea Consiliului Local nr. 26/28.06.2007.
S- reținut în considerentele deciziei de casare că hotărârea a cărei anulare s-a dispus a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 43 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, astfel că reintegrarea în funcția publică deținută anterior emiterii hotărârii, precum și plata drepturilor bănești aferente perioadei iulie 2007 și până la momentul anulării hotărârii se impune ca o consecință a celor dispuse prin decizia mai sus menționată.
Chiar pârâta a precizat în răspunsul aflat la fila 79 că reclamantul a priminit numai indemnizația de concediu pentru anul 2007 în sumă de 1909 lei.
Instanța fondului a apreciat că prin măsura abuzivă reclamantului i s-a cauzat un prejudiciu de ordin moral prin atingerea adusă onoarei prestigiului și deminității ocrotite de lege motiv pentru care în baza disp.art. 8 din Legea nr. 554/2004 pârâta va fi obligată și la plata daunelor morale.
. //.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Consiliul Local, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie solicitand modificarea în tot a acesteia și pe fond respingerea acțiunii.
In susținerea recursului, pârâta arată că instanța de fond a soluționat cauza cu încalcarea dispozițiilor procedurale privind competența materială, în sensul că atâta timp cât cererea principală a ramas fără obiect, cea privind plata drepturilor bănești era de competența secției privind soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale.
Recurentul mai critică sentința instanței de fond invocând incidența art. 304 pct. 5 Pr.Civ, în sensul că litigiul s-a soluționat fără citarea în calitate de pârâta a Primarei Comunei prin Primar, ca organ executiv.
Mai invocă recurentul în criticile aduse sentinței instanței de fond si incidența dispozițiilor art. 304 pct. 9.Pr.Civ în sensul că greșit s-a admis cererea reclamantului cu privire la plata drepturilor banesti începand cu iulie 2007, deoarece potrivit art. 26 alin. 1 din Legea 340/2004,în cazul în care actul administrativ a fost atacat pe calea contenciosului administartiv de Institutia Prefectului, acesta se suspendă de drept. Ca atare, reclamantul avea obligația ca la data la care Instituția Prefectului a promovat acțiunea în anulare a HCL 26/2007 să-și reia activitatea de viceprimar, urmând să-și încaseze și indemnizația ce i se cuvenea.
Neprocedând în acest fel nu poate ca ulterior să solicite și să i se acorde despăgubirile bănesti salariale atata timp cat prejudiciul din acest punct de vedere a fost produs din culpa sa.
Critica recurentei vizează și modul de soluționare a daunelor morale pe de o parte ca cererea nu a fost timbrată, iar pe de alta parte ca nu a dovedit prejudiciul moral reținut de instanță.
Curtea, analizând sentința pronunțata de instanța de fond prin prisma motivelor invocate de recurentă, având in vedere actele depuse la dosarul cauzei, susținerile parților si legislația aplicabilă în speța, constată că recursul este nefondat urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Prima critica referitoare la încalcarea normelor de competența materială este nefondată.
Astfel, din verificarea petitului actiunii, rezultă că reclamantul a investit instanța de fond cu soluționarea unei cereri principale, respectiv anularea HCL nr.26 din 28 06.2007 și cu o cerere accesorie constând în plata drepturilor banești și acordarea de daune morale.
In speță, cererea principală s-a constatat pe parcursul soluționarii cauzei ca fiind ramasă fără obiect ca efect al deciziei Curții de Apel nr 1286/20.11.2007, instanta soluționând cererile accesorii cu respectarea competenței materiale conform art. 17 din Pr.Civ unde se arată că cererile accesorii si incidentale sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală.
In cauză au fost respectate si dispozițiile art. 18 alin. 3 din Legea 554/2004 în sensul ca instanța de contencios administrativ este competența să hotarască și asupra cererii privind despăgubirile materiale și morale.
Nici a doua critică nu este întemeiată deoarece în cauză Primaria nu are calitate procesuală și ca atare nu trebuia citată.Actul administartiv a carei anulare s-a solicitat a fost emis de Consiliul Local, care are și calitate procesuală pasivă.
Instanța a avut în vedere la soluționarea cauzei și dispozițiile art.129 alin. 6.Pr.Civ în sensul că a respectat dreptul de dispoziție al părților în ceea ce privește cadrul procesual fixat de acestea.
Nefondate sunt și criticile referitoare la modalitatea de soluționare a cererilor privind despăgubirile materiale și morale.
Instanța de fond a apreciat corect atunci când a stabilit că reclamantul
are dreptul la despăgubiri materiale și morale deoarece a facut aplicarea dispozițiilor art. 18 alin. 3 din Legea 554/2004 în sensul ca în condițiile în care actul administrativ, în speță HCL 26/2007, a fost anulat de Cirtea de Apel P, prin aceasta reclamantul a suferit un prejudiciu material constând în lipsa indemnizației la care avea dreptul pe perioada cât aceasta a produs efecte.
Faptul că potrivit dispozițiilor art. 26 alin. 1 din Legea 340/2004 actul administrativ cu privire la care Prefectul a solicitat anularea se suspenda de drept, nu este de natura a înlătura prejudiciul suferit de cel vătămat în drepturi ca efect al emiterii acestuia.
Și cererea referitoare la acordarea despăgubirilor morale este intemeiată deoarece, având în vedere calitatea reclamantului de viceprimar, HCL nr. 26/2007 prin care s-a dispus schimbarea sa din functie, și care ulterior s-a constatat a fi nelegală a fost de natura a-i aduce anumite prejudicii morale prin atingerea adusă onoarei și demnității sale profesionale și nu în ultimul rând ca om politic.
Față de considerentele expuse, Curtea în raport cu dispozitiile art 312 alin. 1 Pr.Civ. v-a respinge recursul pârâtei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtul Consiliul Local, cu sediul în comuna județul B, împotriva sentinței nr. 2 din 10 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamantul,domiciliat în comuna județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Maria Pohoață, Valentin Niță Alexandrina Urlețeanu
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. AU/Dact. MC
2 ex./ 11.04.2007
f- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață, Valentin Niță Alexandrina Urlețeanu
