Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 416/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV
Dosar nr-
DECIZIA NR. 416
Ședința publică din 20 martie 2008
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
JUDECĂTORI: Maria Pohoață, Valentin Niță Alexandrina Urlețeanu
- - -
Grefier - - -
_______
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâtulServiciul PublicFinanțe Locale, cu sediul în P- județul P, împotriva sentinței nr. 360 din 23 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantaBanca Națională a României-Sucursala, cu sediul în P, nr. 6 județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurentul-pârât Serviciul Public Finanțe Locale P reprezentat de consilier juridic și intimata-reclamantă Banca Națională a României- Sucursala reprezentată de consilier juridic -
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul registratură, întâmpinarea formulată de intimata-reclamantă Banca Națională a României- Sucursala
Se înmânează recurentului-pârât, prin reprezentantul său legal, un exemplar de pe întâmpinarea formulată de intimata- reclamantă.
Părțile având cuvântul, menționează că nu au cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbaterea recursului.
Curtea, luând act că părțile nu au cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Consilier juridic pentru recurenta-pârâtă critică sentința pentru nelegalitate, considerând că în mod greșit instanța fondului reținut că reclamanta nu desfășoară activități economice, întrucât nu funcționează în baza prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale.
Potrivit dispozițiilor art.3 proc. com. sunt considerate fapte de comerț și operațiunile de bancă și de schimb, operațiuni pe care Banca Națională- Sucursala le desfășoară în mod curent în sediul sucursalei din și pentru care încasează dobânzi și penalități.
Apreciază că în mod corect organele fiscale au stabilit impozitul pe clădiri, impozitul pe teren și taxa asupra mijloacelor de transport, având în vedere prevederile art. 250 alin. 1 pct. 1 și art. 257 pct. f din Legea nr. 571/2003 cod fiscal, în care se menționează faptul că nu sunt scutite de la plata impozitelor și taxelor locale clădirile și terenurile proprietatea instituțiilor publice, cu excepția celor care sunt folosite pentru activități economice.
Solicită admiterea recursului, modificarea în parte sentinței în sensul respingerii în totalitate acțiunii.
Consilier juridic -a, având cuvântul pentru intimata-reclamantă, arată că Banca Națională a României nu aplică prevederile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, aceasta fiind organizată și funcționând după Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României. Intimata îndeplinește atribuțiile de bancă statului și nu desfășoară activitate economică, nu este înregistrată ca și agent economic la oficiul registrului comerțului.
Intimata-reclamantă are doar atribuții de punere în aplicare, urmărire, reglementare și autorizare a sistemelor de plăți, precum și reglementarea, autorizarea și supravegherea administratorilor sistemelor de plăți.
Solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca temeinică și legală.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova - Secția comercială și de contencios administrativ la nr-, reclamanta BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI - SUCURSALA Pas olicitat în contradictoriu cu pârâții PRIMĂRIA MUNICIPIULUI P, PRIMARUL MUNICIPIULUI P, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI P și SERVICIUL PUBLIC FINANȚE LOCALE P, anularea deciziei nr.495/04 iunie 2007 emisă de pârâtul P, recunoașterea dreptului de scutire de la plata impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren și a taxei asupra mijloacelor de transport aparținând Băncii Naționale a României. S-a solicitat totodată admiterea ca legale a declarațiilor de impunere nr.189/30 ianuarie 2007 și a declarației rectificative prin care s-au declarat cotele și cuantumul pentru spațiul închiriat, respectiv 278,38.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat în esență, având în vedere că Banca Națională a României este o instituție publică independentă, acesteia îi sunt aplicabile prev. art. 250 din Codul Fiscal, în care se precizează că impozitul pe clădiri nu se datorează pentru clădirile proprietate a statului, a unităților administrativ teritoriale sau a oricăror instituții publice, cu excepția incintelor care au fost folosite pentru activități economice.
De asemenea, potrivit art. 257 din același cod, nu se datorează impozitul pe terenul deținut, administrat sau folosit de către o instituție publică cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice.
Cât privește taxa asupra mijloacelor de transport, aceasta nu se datorează potrivit art. 262 din Codul fiscal pentru mijloacele de transport ale instituțiilor publice.
Tribunalul Prahova prin sentința nr. 360/23 octombrie 2007 admis în parte acțiunea reclamantei și a anulat în parte decizia 495/04 iunie 2007 în sensul că a scutit reclamanta de plata impozitului pe clădiri și terenuri, cu excepția suprafețelor închiriate altor agenți economici pentru care reclamanta va plăti impozitul aferent.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că potrivit prevederilor art. 250, 257 și 262 Codul fiscal, nu se datorează impozit pe clădiri, impozit pe teren și taxa pentru mijloacele de transport pentru clădirile și terenurile aflate în proprietatea statului și instituțiilor publice cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice. De asemenea, nu se aplică taxa pentru mijloacele de transport ale instituțiilor publice.
Or, potrivit prev.art.1 pct.2 din Legea 312/2004 privind statutul, aceasta este instituție publică independentă și în consecință, beneficiază de scutiri în ceea ce privește impozitul pe clădiri, impozitul pe teren și taxa asupra mijloacelor de transport.
Sucursala P nu desfășoară activități economice așa cum în mod greșit a susținut pârâta, întrucât nu funcționează în baza Legii 31/1990 privind societățile comerciale.
Principalul obiect de activitate al BNR este potrivit art.2 din Legea 312/2004 asigurarea și menținerea stabilirii prețurilor, elaborarea politicii monetare, emiterea bancnotelor și monedelor și stabilirea regimului valutar.
Astfel de activități nu intră în categoria activităților economice supuse impozitării, beneficiind de prevederile art. 250, 257 și 262 din Codul fiscal.
Așa zisele activități comerciale invocate de către pârâtă, constând în cumpărarea și vânzarea de lingouri de aur, valută și bonuri de tezaur, acordarea de credite sau dobânzi nu sunt de natură să includă BNR în categoria comercianților, întrucât principalul scop nu este acela de a obține profit ci acela prevăzut de art. 2 din Legea nr.312/2004.
Împotriva sentinței a declarat recurs Serviciul Public Finanțe Locale P, susținând că instanța a reținut greșit că reclamanta nu desfășoară activități economice, întrucât nu funcționează în baza prevederilor Legii 31/1900 privind societățile comerciale.
Au fost invocate disp. art.3 din Codul Comercial, potrivit cărora, sunt considerate fapte de comerț și operațiunile de bancă și de schimb pe care Banca Națională a României - Sucursala P le desfășoară în mod curent la sediul sucursalei și pentru care încasează dobânzi și penalități.
Recurenta a susținut că potrivit dispozițiilor Legii nr.312/2004 privind statutul Băncii Naționale a României, pe lângă obiectul fundamental de activitate BNR mai desfășoară și alte activități, expres enumerate în art.7 alin.9, art.11 alin.1, art.8 alin.2 și art.31 din Legea nr.312/2004.
Aceste activități corespund faptelor de comerț prevăzute de Codul Comercial, iar pentru operațiunile de creditare efectuate, BNR stabilește și încasează dobânzi și comisioane.
În plus, urmare profitului obținut intimata virează la bugetul statului o cotă de 80 % din veniturile nete.
Recurenta apreciază că organele fiscale au stabilit în mod corect impozitul pe clădiri, teren și taxa asupra mijloacelor de transport, având în vedere prevederile art.250 alin.1 pct.1 și art.257 pct.f din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.
Se solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței civile nr.360/23 octombrie 2007 Tribunalului Prahova, în sensul respingerii în tot a acțiunii, ca neîntemeiată.
Intimata BNR - Sucursala Paf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, curtea reține următoarele:
Este nefondată susținerea recurentei că intimata BNR desfășoară fapte de comerț constând în operațiuni de bancă și de schimb.
Dintre principalele atribuții ale BNR prevăzute la art.2 alin.2 din Legea nr.312/2004 Sucursala P realizează numai supravegherea prudențială a instituțiilor de credit la unitățile teritoriale ale acestora din județele P și D, activitate care are ca scop prevenirea și limitarea riscurilor de plată și creditare în sistemul instituțiilor de credit.
Potrivit art.234 din Legea 101/1998 și art. 22 din Legea nr. 312/2004 BNR are atribuții de punere în aplicare, urmărire, reglementare și autorizare a sistemelor de plăți, precum reglementare, autorizarea și supravegherea administratorilor sistemelor de plăți.
Activitățile prevăzute de Legea nr.312/2004 despre care recurenta a afirmat că, constituie fapte de comerț, au loc numai la sediul central al Băncii Naținale a României din B și nu în sucursalele din subordine.
Operațiunile de creditare a instituțiilor de credite, cele de pe internă și internațională și cele cu metale prețioase de pe internațională, nu pot fi încadrate ca fapte de comerț în sensul prevederilor art.3 din Codul Comercial, întrucât prin tranzacțiile efectuate nu se urmărește obținerea unui profit, ci asigurarea stabilității prețurilor, a cursului de schimb valutar și a menținerii unor rezerve.
Din acest punct de vedere se va reține și faptul că intimata este scutită de la plata impozitului pe profit, potrivit art.15 lit.k din Codul Fiscal, așa cum a fost modificat prin art.1 pct.4 din OG93/2004.
Pentru considerentele mai sus expuse, constatând că în cauză nu sunt incidente disp.art.304 Cod procedură civilă, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, recursul se va respinge ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtul Serviciul Public Finanțe Locale, cu sediul în P- județul P, împotriva sentinței nr. 360 din 23 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantaBanca Națională a României-Sucursala, cu sediul în P, nr. 6 județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 martie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Maria Pohoață, Valentin Niță Alexandrina Urlețeanu
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact. /09.04.2008/2 ex.
Dosar fond -- jud. fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120/2006
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață, Valentin Niță Alexandrina Urlețeanu
