Contestație act administrativ fiscal. Decizia 597/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Curtea de Apel Timișoara OPERATOR -2928
Secția contencios Administrativ și Fiscal
Dosar nr--23.02.2009
DECIZIA CIVILĂ NR.597
Ședința publică din 15 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 2: Ionel Barbă
JUDECĂTOR 3: Răzvan Pătru
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta Administrația Finanțelor Publice T împotriva sentinței civile nr.1051/09.12.2008, pronunțată de Tribunalul Timișoara în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul personal, lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedură este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, reclamantul arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reclamantul solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursurilor de față constată:
Prin sentința civilă nr.1051/PI/CA/9.XII.2008 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Timișa admis acțiunea reclamantului și a anulat adresele nr. 74217/17.07.2008 și 119.101/29.08.2008 emise de Administrația Finanțelor Publice T, a obligat pârâta să restituie reclamantului suma de 3.261 lei plătită conform chitanței seria - nr. - din 19.12.2007 reprezentând taxă specială auto la primă înmatriculare precum și dobânda legală la această sumă începând cu data de 12.04.2008 până la restituirea efectivă și a respins ca nedovedită cererea reclamantului privind cheltuielile de judecată și ia act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
În motivare s-a reținut că la data de 29.10.2007, reclamantul a cumpărat din Germania un autoturism marca Opel pe care l-a înmatriculat în România sub nr. -. Pentru înmatriculare reclamantul a plătit în temeiul art. 2141Cod fiscal o taxă specială în cuantum de 3.261 lei conform chitanței seria - nr. - din 19.12.2007.
La data de 26.02.2008, reclamantul a formulat "contestație" prin care a solicitat anularea chitanței prin care a făcut plata și restituirea taxei, cererea fiind înregistrată sub nr. 74217.
La data de 11.07.2008, Administrația Finanțelor Publice Tar ăspuns contestației în sensul că aceasta va fi înțeleasă nu ca o contestație împotriva unui act administrativ fiscal deoarece nu există un astfel de act ci ca o cerere de restituire a taxei care va fi soluționată potrivit procedurii reglementate de OUG 50/2008 urmând ca reclamantului să i se restituie o parte din taxă, respectiv diferența dintre taxa specială auto de primă înmatriculare și taxa de poluare instituită prin ordonanța amintită, fiind îndrumat să depună anumite acte în acest sens.
Împotriva acestui răspuns, reclamantul a formulat "plângere prealabilă" înregistrată de Administrația Finanțelor Publice T sub nr. 119.101 din 01.08.2008 care a fost soluționată la data de 29.08.2008 în sensul că reclamantul a fost înștiințat cu privire la soluția ce se impune a fi dată cererii sale de restituire, motiv pentru care "plângerea" a fost clasată.
Astfel la data plății (19.12.2007) taxa specială pentru autoturisme și autovehicule era reglementată de art. 2141- 2143Cod fiscal
Potrivit art. 2141al. 1 teza I și II Cod fiscal (în prezent acest articol precum și următoarele referitoare la taxă sunt abrogate expres de OUG 50/2008), intră sub incidența taxei speciale autoturismele și autovehiculele comerciale cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv, cu excepția celor special echipate pentru persoanele cu handicap și a celor aparținând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și membrilor acestora, precum și altor organizații și persoane străine cu statut diplomatic, care își desfășoară activitatea în România. Nivelul taxei speciale este prevăzut în anexa nr. 4 care face parte integrantă din prezentul titlu.
Potrivit art. 2142al. 2, taxele speciale se plătesc cu ocazia primei înmatriculări în România.
Reclamantul pretinde că instituirea acestei taxe încalcă prevederile art. 90 din Tratatul CE pe care România este ținută să le respecte din momentul în care a aderat la Uniunea Europeană.
Tribunalul a constatat că prin Legea nr. 157/2005 România a ratificat tratatul privind aderarea Bulgaria și a României la Uniunea Europeană.
Efectele acestei ratificări sunt reglementate de art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare iar potrivit alin. 4, Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2.
Așadar, în măsura în care există neconcordanță între legea internă, în speță codul fiscal, și Tratatul CE, tribunalul a aplicat cu prioritate legislația comunitară.
Potrivit art. 90 al. 1 din Tratatul CE, niciun stat membru nu poate impune, direct sau indirect, asupra produselor provenind din alte state membre, impozite sau taxe interne care nu sunt percepute, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Văzând aceste dispoziții legale, tribunalul a constatat că art. 2141- 2143Cod fiscal instituie o taxă care nu este percepută produselor interne similare celui cumpărat de reclamant din Germania, stat membru al Uniunii Europene.
În consecință, văzând că taxa a fost percepută ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale, tribunalul a admis acțiunea, a anulat adresele nr. 74217/17.07.2008 și 119.101/29.08.2008 emise de Administrația Finanțelor Publice T și să a obligat pârâta să restituie reclamantului suma de 3.261 lei plătită conform chitanței seria - nr. - din 19.12.2007 reprezentând taxă specială auto la primă înmatriculare.
În ce privește cererea referitoare la dobânda legală, tribunalul a constatat că potrivit art. 124 al. 1 Cod procedură fiscală, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau l art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.
Cum în speță sunt incidente dispozițiile art. 70, termenul va fi de 45 de zile și se va calcula începând din 26.02.2008, cu respectarea dispozițiilor art. 68 Cod procedură fiscală raportat la art. 101 al. 1 Codul d e procedură civilă, împlinindu-se la data de 12.04.2008.
În consecință, pârâta a fost obligată să plătească și dobânda legală la suma ce se cuvine restituită începând cu data de 12.04.2008 până la restituirea efectivă.
A respins ca nedovedită cererea reclamantului privind cheltuielile de judecată și a luat act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
În cauză a declarat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice T solicitând modificarea sentinței.
În motivare recurenta critică soluția de admitere a acțiunii atâta timp cât aceasta se datorează numai parțial, și se invocă dispozițiile nr.OUG50/2008 care la art.14 alin. ultim precizează că prevederile legale în temeiul cărora s-a încasat taxa specială respectiv art.2141-2143din Codul fiscal se abrogă începând cu 01.07.2008, iar la art.11 se instituie o procedură de recalculare a taxei speciale achitate în perioada 01.01.2007-01.07.2008. În mod nelegal, instanța de fond a dispus restituirea integrală a sumei achitate cu titlu de taxă de înmatriculare deși reclamanta are posibilitatea de a primi diferența între taxa achitată și noua formulă a taxei pe poluare, agreată de CE.
De asemenea se critică prima instanță pentru acordarea, fără temei legal a dobânzii, astfel că se arată că potrivit art.2 din nr.OG 9 /2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, dobânda legala prevăzuta de nr.OG 9/2000 se plătește exclusiv in cazul in care obligația băneasca este purtătoare de dobânzi, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, fără a se arata rata dobânzii:
"ART. 2 În cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi fără să se arate rata dobânzii, se va plăti dobânda legală".
Or, în speță, obligația de plata a taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule (taxa de prima înmatriculare) în temeiul prevederilor art. 2141- 2143din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, nu este putătoare de dobânzi în sarcina contribuabilului plătitor, neexistând dispoziții legale care să prevadă ca această obligație de plată este purtătoare de dobânzi și, in mod evident, neexistând nici prevederi contractuale în acest sens în lipsa vreunui contract.
Astfel, această taxă nu avea un termen legal de plată sau o dată a scadenței sale prevăzută în mod expres în lege (Codul fiscal), pe care contribuabilul să fie astfel obligat să le respecte sub sancțiunea calculării de către organele fiscale a unor dobânzi, majorări de întârziere sau penalități de întârziere.
În practică, această taxă se achită de către contribuabili la o data la care aceștia singuri o stabileau, așadar printr-o manifestare unilaterala de voința, fără ca organele fiscale să-i someze în vreun fel prin raportare la vreun termen de plată sau data a scadenței inexistente, după cum a arătat.
Examinând recursul în raport cu motivele invocate și cu cele din oficiu prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, se respinge ca nefondat pentru că:
Este nelegală și solicitarea pârâtei legată de admiterea în parte a acțiunii, urmare la promulgarea OUG nr. 50/2008 pentru că, potrivit legii, actul administrativ se analizează prin raportare la dispozițiile legale în temeiul cărora acesta a fost emis și nu a celor care intră în vigoare ulterior acelui moment, astfel că este irelevantă intervenția ordonanței care se aplică actelor juridice emise după intrarea sa în vigoare; art. 11 din aceasta neputând fi aplicat în interpretarea dată de recurentă.
Recursul este nefondat și în privința acordării de dobânzi pentru că prima instanță a făcut aplicarea legislației fiscale în materie acordând dobânzile conform art.70 și 124 Cod procedură fiscală.
În concluzie recursul este neîntemeiat și se respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Administrația finanțelor publice T împotriva sentinței civile nr.1051/PI/CA/9.XII.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Timiș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică 15.IV.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
red. 23-.04.2009
tehnored. - 07.05.2009; 2 ex.
Prima instanță: Tribunalul Timiș
Judecător:
Președinte:Rodica OlaruJudecători:Rodica Olaru, Ionel Barbă, Răzvan Pătru
