Contestație act administrativ fiscal. Decizia 614/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 614/CA
Ședința publică din 21 decembrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Nicolae Stanciu
JUDECĂTOR 2: Revi Moga
JUDECĂTOR 3: Ecaterina Grigore
Grefier ---
Pe rol, judecarea recursului contencios administrativ și fiscal declarat de recurenta-reclamantă- GESTIUNE IMOBILIARĂ SRL- cu sediul în Cernavodă, str. -, nr.3, -.14,.A,.1, jud.C și cu sediul procesual ales Cabinet Av. - - C, B-dul 1 - 2. nr.2B,.13,.A,.39, în contradictoriu cu intimata-pârâtă P - cu sediul în C, B-dul -, nr.18, jud.C, împotriva sentinței civile nr.668/19.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 14.12.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru delibera, în temeiul art.260 al.1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la 21.12.2009, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursului contencios administrativ de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr-, reclamanta Gestiune Imobiliară a formulat contestație împotriva deciziei nr. 92/15.12.2008 a Direcției Generale a Finanțelor Publice C, de respingere a contestației formulate împotriva deciziei de impunere nr. 5708/06.11.2008 și a raportului de inspecție fiscală din data de 06.11.2008.
Motivează în fapt reclamanta că la data de 31.03.2008 a achiziționat de la soarelui, potrivit facturilor nr. - și -.
Prin decontul TVA aferent lunii martie 2008 solicitat rambursarea soldului negativ de TVA în cadrul căruia se regăsea și suma de 2613,64 lei aferente celor două facturi menționate. Inspectorii fiscali au refuzat la acea dată rambursarea TVA apreciind că cele două facturi nu îndeplineau condițiile de deducere.
Reclamanta a solicitat furnizorului să procedeze la regularizarea celor două facturi, sens în care aceasta a procedat la stornarea facturilor nr. - și - din 31.03.2008 și s-a emis factura de stornare nr. - din 06.05.2008 care anulează operațiunile anterioare.
De asemenea, a emis o nouă factură pentru aceleași produse, cu aceleași valori, respectiv factura -/16.05.2008.
Pentru a exista o corelație între factura stornată și noua factură s-a emis o notă contabilă, înregistrată la poziția 25 din registrul jurnal general aferent perioadei 01.05.2008-31.05.2008.
Cu toate acestea la noul control fiscal din 06.11.2008 s-a apreciat că în mod greșit s-a înregistrat în jurnalul de cumpărări TVA în sumă de 2613,64 lei întrucât reclamanta nu ar deține document justificativ, deși documentul justificativ pentru deducerea TVA era factura fiscală -/16.05.2008, și nu nota contabilă, astfel cum eronat reține organul de control.
Mai mult se reține de către inspectorii fiscali că suma de 2613,64 lei a fost respinsă la raportul de inspecție fiscală nr. 1/20.05.2008 dar nu motivează de ce mențin aceeași soluție.
Întrucât factura fiscală -/16.05.2008 corespunde cerințelor prevăzute de art. 155 din Legea nr. 571/2003 solicită completarea deciziei de impunere cu suma de 2613,64 lei, TVA de rambursat.
În drept își întemeiază contestația formulată pe disp.art. 218 alin.2 din nr.OG 92/2003, art. 11 din Legea nr. 554/2004.
Legal citată intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice Caf ormulat întâmpinare prin care solicită respingerea ca nefondată a contestației formulate întrucât reclamanta nu deține o factură care să cuprindă informațiile prevăzute la art. 155 alin.5 din Codul fiscal. Arată că factura fiscală nr. -/16.05.2008 nu poate fi luată în seamă întrucât a fost stornată prin înregistrarea TVA deductibilă în sumă de - 2614 lei din factura fiscală 0- din aceeași dată. Susținerile reclamantei că această ultimă factură ar storna de fapt facturile nr. - și - din luna martie 2008 sunt contrazise de înregistrările din contabilitate întrucât în registrul jurnal general aferent perioadei 01.05.2008-31.05.2008 rezultă că facturile 0- și - se anulează reciproc. Astfel, suma de 13756 lei la care se adaugă TVA de 2613,64 lei în mod firesc nu se regăsește în soldul total de 9566,74 lei al lunii mai 2008, care se compune din însumarea plăților de la pozițiile 43, 44, 57-52. Nici nu era posibilă anularea cu factura de stornare a înregistrărilor făcute în luna martie 2008, întrucât acestea fuseseră deja anulate prin inspecția fiscală din 20.05.2008, finalizată prin Decizia de impunere nr. 1984/22.05.2008, fiind înregistrat în contabilitatea reclamantului actul de inspecție.
În cauză s-au administrat proba cu înscrisuri și expertiză contabilă.
Prin sentința civilă nr. 668/19.06.2009, Tribunalul Constanțaa respins contestația formulată de contestatoarea - Gestiune Imobiliară SRL, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin decontul TVA aferent lunii septembrie 2008 reclamanta Gestiune Imobiliară a solicitat organelor fiscale rambursarea soldului sumei negative a TVA pentru perioada 01.04.2008-30.09.2008, inclusiv a sumei de 2613,64 lei.
Conform art. 146 lit.a din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare: pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) pentru taxa datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să îi fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul său, să dețină o factură care să cuprindă informațiile prevăzute la art. 155 alin. (5).
Potrivit registrului de cumpărări din perioada 01.05.2008-31.05.2008, suma de 2613,64 lei apare evidențiată la poziția 33, în baza documentului justificativ 2 din 31.05.2008. Așa cum se arată de către chiar reclamantă, documentul justificativ este de fapt o notă contabilă, care nu poate fi echivalată facturii fiscale impuse de prevederile Codului fiscal. Aceeași notă contabilă apare evidențiată ca document justificativ și în registrul jurnal general aferent perioadei 01.05.2008-31.05.2008- poziția 76, și nu factura fiscală nr. -/16.05.2008, așa cum susține reclamanta, astfel că în mod corect s-a reținut în raportul de inspecție fiscală / 06.11.2008 că reclamantei nu i se poate rambursa suma de 2613,64 lei, urmând ca instanța de judecată să respingă contestația formulată ca nefondată.
Instanța a reținut că nu pot fi primite concluziile expertizei contabile efectuate în cauză, în sensul că reclamanta beneficiază de rambursarea TVA în sumă de 2613,64 lei, întrucât raportul de expertiză are în vedere facturile nr. - și - a căror analiză a făcut însă obiectul raportului de inspecție fiscală 20.05.2008 ce nu a fost contestat.
Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen, reclamanta - Gestiune Imobiliară SRL, solicitând admiterea acestuia, conform art.304 pct.4 și 9 Cod procedură civilă, în sensul casării cu trimitere sau reținerea spre rejudecare și modificarea sentinței în sensul admiterii contestației.
Se arată că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, deoarece:
Reclamanta-recurentă este o societate de naționalitate română cu asociat unic Y (societate de naționalitate spaniolă), administrată de - cetățean spaniol.
Intre activitățile autorizate a le desfășura se află și activitatea de cultivare cereale, plante leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase, conform cod 0111.
Astfel, la data de 31.03.2008 a achiziționat de la, în două tranșe, semințe de soarelui, conform facturilor nr. - și -, având termen de plată 15.09.2008.
Prin decontul TVA aferent lunii martie 2008 solicitat rambursarea soldului negativ de TVA în cadrul căruia se regăsea și suma de 2613,64 lei aferente celor două facturi menționate.
Se susține că, instanța, conform art.304 pct.4 Cod procedură civilă, și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, în sensul că, deși investită cu soluționarea contestației împotriva deciziei de impunere nr.92/15.12.2008, prin care se menținea refuzul de restituire a sumei de 2614 lei reprezentând TVA, în loc să facă interpretarea legii la situația de fapt dedusă judecății, a făcut interpretarea înregistrărilor contabile a facturilor supuse controlului fiscal.
Eroarea instanței a fost în aprecierea documentului justificativ care a stat la baza cererii de rambursare TVA, în sensul că recurenta a solicitat în baza facturii -/16.05.2008, nu a notei contabile nr.2.
Expertul contabil a analizat și înregistrarea ulterioară, respectiv nota contabilă nr.2 și această factură, deși nu le nominalizează în mod expres, însă concluzionează că are dreptul de deducere a TVA în sumă de 2613,64 lei.
Astfel, instanța a făcut aprecieri asupra unui domeniu în care există specialiști ce își pot spune un punct de vedere avizat.
In măsura în care se constata că răspunsul expertului este incomplet, în cadrul rolului activ și respectând dreptul părților la apărare, trebuia să pună în discuția acestora necesitatea de a cere lămuriri, în condițiile în care părțile nu au formulat obiecțiuni.
Insă, expertul a analizat temeinic dosarul cauzei, neexistând motive de înlăturare a concluziilor acestuia.
Astfel, față de soluția pronunțată de instanță în raport cu motivarea acesteia, se arată că aceasta este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Recurenta a depus la dosar concluzii scrise.
Analizând toate criticile formulate, Curtea reține următoarele:
Recurenta-reclamantă - Gestiune Imobiliară SRL a formulat contestație împotriva deciziei nr.92/15.12.2008 privind respingerea contestației acesteia împotriva deciziei de impunere nr.5708/06.11.2008 și a raportului de inspecție fiscală din data de 06.11.2008, prin care s-a respins rambursarea sumei de 2614 lei reprezentând TVA aferentă unor facturi fiscale emise de furnizorul
Cadrul legal privind restituirea TVA îl reprezintă Legea nr.571/2003 care prevede, în art.155 al.5, că pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să dețină o factură care să cuprindă anumite informații (denumirea emitentului facturii, numărul de ordine, adresa acestuia, etc.).
Susținerea recurente-reclamante nu pot fi primite.
Astfel, factura nr. -/16.05.2008 emisă de a fost anulată prin înregistrarea TVA deductibilă în sumă de 2614 lei din factura fiscală de stornare nr. 0-/16.05.2008.
în contabilitate confirmă acest aspect.
In perioada 1.05.-31.05.2008 din registrul jurnal rezultă fără echivoc că cele două facturi ( 0- și -) emise de furnizor la 16.05.2008 se anulează reciproc. De altfel, suma totală în care se include și TVA nu se regăsește în soldul lunii mai 2008.
Pe de altă parte, aceste înregistrări au fost anulate de către inspecția fiscală ce a dus la emiterea deciziei de impunere nr.1984/22.05.2008.
De asemenea, în art.6 din Legea contabilității nr.82/1991, republicată, se prevede că orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
Potrivit legii contabilității, factura constituie document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și a cumpărătorului.
Ori, nota contabilă nu îndeplinește aceste cerințe.
Față de cele expuse, rezultă că instanța de fond nu și-a depășit atribuțiile judecătorești în soluționarea cauzei sau că aceasta a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Instanța de fond în mod corect nu a primit concluziile raportului de expertiză contabilă, deoarece facturile menționate în lucrare au făcut obiectul raportului de inspecție necontestat de părți.
Obiectul expertizei îl constituie împrejurări de fapt care presupun cunoștințe de specialitate, iar nu probleme de drept, atribut care revine instanței de judecată.
Nu poate fi primită nici casarea cu trimitere la instanța de fond solicitată de recurentă pentru suplimentarea expertizei contabile.
Așa fiind, toate criticile formulate sunt neîntemeiate, motiv pentru care, în conf.cu disp.art.312 al.1 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul contencios administrativ și fiscal declarat de recurenta-reclamantă- GESTIUNE IMOBILIARĂ SRL- cu sediul în Cernavodă, str. -, nr.3, -.14,.A,.1, jud.C și cu sediul procesual ales Cabinet Av. - - C, B-dul 1 - 2. nr.2B,.13,.A,.39, în contradictoriu cu intimata-pârâtă P - cu sediul în C, B-dul -, nr.18, jud.C, împotriva sentinței civile nr.668/19.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 decembrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, --- |
Jud.fond:
Red.jud.-21.01.2010
Tehnored.-gref.
2ex./10.02.2010
Președinte:Nicolae StanciuJudecători:Nicolae Stanciu, Revi Moga, Ecaterina Grigore
