Contestație act administrativ fiscal. Decizia 729/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--6.04.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 729
Ședința publică din 12 mai 2009
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Maria Cornelia Dascălu
JUDECĂTOR 3: Adina Pokker
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta -. Familială împotriva sentinței civile nr. 162/CA/10.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată Direcția Generală a Finanțelor Publice T, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanta recurentă avocat, lipsă fiind pârâta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar, întâmpinare din partea pârâtei intimate, în 2 exemplare, un exemplar se înmânează avocatului reclamantei recurente.
Avocatul reclamantei recurente depune la dosar chitanță privind achitarea taxei judiciare de timbru de 2 lei și timbru judiciar de 0,3 lei, pentru timbrarea recursului și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri și nici excepții, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocatul reclamantei recurente solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr-, reclamanta Asociația Familială a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice T, anularea în parte a deciziilor de impunere nr. 4635/1/31.12.2007, nr. 4635/2/31.12.2007, nr. 4635/3/31.12.2007 și nr. 4635/4/31.12.2007, emise în baza raportului de inspecție fiscală nr. 4635/27.12.2007, întocmit de DGFP T - Serviciul Inspecție Fiscală Persoane Fizice, în sensul deducerii TVA plătit, din total TVA colectat pentru perioada fiscală cuprinsă între 16.01.2004 - 31.12.2006, cu consecința recuantificării obligațiilor fiscale stabilite prin deciziile atacate; anularea deciziei nr. 1172/91/08.05.2008, emisă de DGFP T - Biroul Soluționarea Contestațiilor, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că, prin raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 27.12.2007, urmare a controlului fiscal efectuat în perioada 12 - 16.11.2007, s-a stabilit că reclamanta, la data de 24.12.2003, avea realizată o cifră de afaceri de 172.497 lei, peste plafonul de scutire de la plata TVA stabilit prin dispozițiile art. 9 alin.4 din Legea nr. 345/2002.
Prin același raport de inspecție fiscală, s-a stabilit că reclamanta, în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin.l lit. d din OG nr. 82/1998, avea obligația înregistrării ca plătitor TVA, începând cu data de 16.01.2004.
Constatându-se că obligația înregistrării ca plătitor TVA nu a fost îndeplinită, organul de inspecție fiscală a procedat la calcularea TVA care trebuia colectată aferentă livrărilor în sumă totală de 386.188 lei, efectuate de la data la care trebuia făcută înregistrarea ca plătitor de TVA, respectiv 16.01.2004, până la data desfășurării inspecției fiscale, respectiv 30.11.2007, TVA colectat fiind stabilit la suma de 61.661 lei.
Organul de inspecție fiscală, a stabilit că pentru perioada 16.01.2004 - 31.12.2006, reclamanta, nu a avut dreptul de deducere TVA, întrucât potrivit dispozițiilor art. 152 alin.7 din Legea nr. 571/2003 actualizată, persoanele impozabile scutite, potrivit dispozițiilor prezentului articol, nu au dreptul de deducere conform art. 145 și nici nu pot să înscrie taxa pe facturile lor.
Reclamanta apreciază că dispoziția de impunere privind plata TVA colectat pentru perioada fiscală 16.01.2004 - 31.12.2006, fără acorda deductibilitatea TVA plătit, este nelegală.
Astfel, potrivit Titlului VI pct. 62 alin. 2 lit. a din nr.HG 44/2004, în cazul în care nerespectarea prevederilor legale, este identificată de organele fiscale competente înainte de înregistrarea persoanei impozabile in scopul de TVA, conform art. 153 din Codul Fiscal, acestea vor solicita plata taxei pe care persoana impozabilă ar fi datorat-o, dacă ar fi fost înregistrată normal în scopul de taxă conform art. 153 din Codul Fiscal, pe perioada cuprinsă între data la care persoana respectivă ar fi fost înregistrată în scopuri de taxă, dacă ar fi solicitat în termenul prevăzut de lege înregistrarea și: data identificării nerespectării prevederilor legale.
Raportat la acest text de lege, în vigoare la data controlului, reclamanta apreciază că impunerea plății TVA pentru perioada 16.01.2004 - 31.12.2006, fără deducerea plătit, este nelegală.
Pe de altă parte, neregularitatea reclamantei este reglementată prin dispozițiile art. 152 alin.6 din Codul Fiscal, iar prin Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, regăsite în cuprinsul HG nr. 44/2004, se prevede în mod expres ce trebuie să facă organul fiscal, în situația constatării neînregistrării în scopuri de TVA conform dispozițiilor art. 153 din același Cod Fiscal.
Reclamanta arată, de asemenea, că textul consemnat în cuprinsul art. 152 alin.7 din Legea nr. 571/2003, reținut de pârâtă în susținerea temeiniciei și legalității deciziilor fiscale atacate, nu a fost modificat de la data apariției legii și până în prezent; în schimb, normele metodologice de aplicare ale acestei legi, au fost modificate, respectiv HG nr. 44/2004 a fost modificată prin HG nr. 1861/21.12.2006, în sensul în care, în situații ca cea de față, contribuabilul să fie impus cu TVA rezultat prin deductibilitate și nu cu TVA colectat fără acordarea deductibilității, cum greșit a procedat organul de inspecție fiscală.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 8, art. 10 - 18 din Legea nr. 554/2004.
La cererea de chemare în judecată a atașat Decizia nr. 1172/91/08.05.2009, Decizia de impunere nr. 4635/31.12.2007.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii, anularea în parte a deciziilor de impunere contestate și a deciziei nr. 1172/91/08.05.2008, emisă de DGFP T - Biroul de Soluționare a Contestațiilor, în ce privește obligațiile fiscale suplimentare și accesoriile aferente, reprezentând TVA colectat pentru perioada fiscală cuprinsă între 16.01.2004 - 31.12.2006, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea cererii, reclamanta arată următoarele:
Dispozițiile art. 152 alin.7 din Legea nr. 571/2003 potrivit cărora " persoanele impozabile scutite potrivit dispozițiilor prezentului articol, nu au dreptul de deducere conform art. 145 și nici nu pot să înscrie taxa pe facturile lor au rămas nemodificate de la data adoptării Legii nr. 571/2003.
Normele de aplicare a Legii nr. 571/2003, aprobate prin HG nr. 44/2004, au suferit modificări în timp, în ce privește aplicarea art. 152 alin.6 din Legea nr. 571/2003, în sensul în care până la data de 31.12.2006 legiuitorul guvernamental, a dispus organelor abilitate să pună în aplicare Legea nr. 571/2003, ca în situația în care sunt depistate persoane impozabile care nu s-au înregistrat în scopuri de TVA la data depășirii plafonului până la care se aplică regimul special de scutire, să procedeze la impunerea acestora cu TVA colectat și accesorii aferente, iar începând cu data de 01.01.2007 să procedeze la impunerea cu TVA rezultat prin deducerea taxei deductibile din TVA colectat, respectiv la impunerea cu TVA care ar fi datorat-o dacă ar fi fost înregistrată normal în scopuri de TVA.
Raportat la aceste modificări ale normelor de aplicare a Legii nr. 571/2003, se impune a se statua dacă, la data controlului fiscal, organul de control putea să procedeze conform unor norme abrogate sau era obligat să se conformeze celor în vigoare. Opinia reclamantei este că organul fiscal trebuia să se conformeze normelor în vigoare, care sunt de strictă și imediată aplicare.
Depistarea reclamantei de către organul fiscal s-a produs în luna decembrie 2007 când normele de aplicare a Legii nr. 571/2003, reglementau impunerea cu taxa pe care aceasta ar fi datorat-o dacă ar fi fost înregistrată normal în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, normele valabile până la 31.12.2006, fiind abrogate. In atare situație, reclamanta apreciază că în mod greșit organul de inspecție fiscală a procedat în conformitate cu normele metodologice abrogate, întrucât la data controlului fiscal, aceste norme nu mai existau.
Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea, în tot, a contestației ca neîntemeiată și nelegală, menținerea ca temeinice și legale a deciziilor contestate și respingerea capătului de cerere cu privire la cheltuielile de judecată, pentru următoarele motive:
In baza raportului de inspecție fiscala nr. 4635/27.12.2007 s-a stabilit ca ASOCIAȚIA FAMILIALA, la data de 24.12.2003 a realizat o cifra de afaceri de 172.497 ei care este peste plafonul de scutire TVA stabilit de art. 9 alin. 1 (de 1,7 miliarde lei ) din OG nr. 2/1998 privind înregistrarea fiscala a plătitorilor de impozite si taxe, ca urmare s-au emis deciziile e impunere nr. 4635/1/31.12.2007, nr. 4635/2/31.12.2007, nr. 4635/3/31.12.2007 si nr. 635/4/31.12.2007. ASOCIAȚIA FAMILIALA, avea obligația sa solicite luarea in evidenta ca plătitoare de TVA in termen de 15 zile de la data depășirii plafonului de scutire conform prevederilor art. 9 alin. 1 din OG nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscala a plătitorilor de impozite si taxe.
Ca urmare, după stabilirea calității de plătitor de TVA, începând cu data de 16.01.2004. organul de inspecție fiscala a procedat in mod corect la calcularea TVA care trebuia colectata in sumă de 61.661 lei, aferenta vânzărilor cu amănuntul in suma de 386.188 lei efectuate de reclamanta la data la care trebuia sa se înregistreze ca plătitor de TVA respectiv 16.01.2004 pana la data desfășurării inspecției fiscale 30.11.2007.
Pentru perioada 16.01.2004 -31.12.2006 reclamanta nu are dreptul la deducerea taxei pe valoare adăugata așa cum prevede art. 152 alin. 7 din Legea nr. 571/2003 actualizata, privind codul fiscal.
Pârâta arată că, pentru perioada 01.01.2007-0.11.2007, are dreptul la deductibilitate TVA in suma de 6.876 lei aferenta mărfurilor achiziționate așa cum prevede art. 1 din HG NR. 1861/21.12.2006 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr. 44/2004 pct. 62 alin. 2 lit. a care a intrat in vigoare începând cu 1.01.2007.
Ca urmare, organul de inspecție fiscala a stabilit in mod corect TVA suplimentar de plata in sumă de 54.785 lei pentru care s-au calculat majorări de întârziere in suma de 40.406 lei si penalități în suma de 1.914 lei.
În aceste condiții, reclamanta a depășit plafonul de scutire de TVA la data de 24.12.2003, nu s-a înregistrat la organul fiscal in termen de 15 zile de la data depășirii plafonului prevăzut de lege, iar pentru perioada 16.01.2004 -31.12.2006 nu are dreptul la deducerea taxei pe valoare adăugata conform art. 152 alin. 7 din Legea nr. 571/2003.
Astfel, în mod corect si legal organele de inspecție fiscală, prin Decizia de impunere nr. 4635/1/31.12.2007 au stabilit obligația fiscala in suma de 97.105 lei reprezentând TVA de plata plus accesoriile aferente in conformitate dispozițiile legale invocate mai sus, precum si cu respectarea prevederilor Legii nr. 571/2003 privind codul fiscal, a dispozițiilor OG 92/2003 precum si a celorlalte dispoziții in materie.
La termenul din data de 28.10.2008, la cererea reclamantei, instanța a dispus pârâtei să prezinte o variantă de calcul TVA datorat și a accesoriilor aferente, ca urmare a deducerii TVA deductibil pentru perioada cuprinsă între 16.01.2004 - 31.12.2006.
Pârâta a depus completare la întâmpinare, arătând că solicitarea reclamantei, de anulare în parte a deciziilor de impunere este neîntemeiată. Astfel, pentru perioada 16.01.2004 -31.12.2006 reclamanta nu avea dreptul la deducerea taxei pe valoare adăugata așa cum prevede art. 152 alin. 7 din Legea nr. 571/2003 actualizata.
Cu privire la măsura dispusă de instanță, de depunere la dosar a unei variante de calcul TVA datorat și accesoriilor aferente, ca urmare a deducerii TVA deductibil pentru perioada 16.01.2004 -31.12.2006, pârâta precizează următoarele:
În perioada 16.01.2004 - 31.12.2006 organul de inspecție fiscala nu a acordat deductibilitate in ceea ce privește TVA, așa cum prevede nr.HG 44/2004 la pct. 56(4): " In cazul persoanelor impozabile care au depășit plafonul de scutire, dar nu au solicitat înregistrarea ca plătitori de TVA in regim normal conform prevederilor art. 152 alin. 3 din Codul Fiscal, organele fiscale vor proceda astfel:
"În situația in care abaterea de la prevederile legale se constata înainte de înregistrarea persoanelor impozabile ca plătitori de taxa pe valoare adăugata, organul fiscal va solicita plata taxei pe valoare adăugata pe care persoana impozabila ar fi trebuit sa o colecteze pe perioada scursa intre data la care avea obligația sa solicite înregistrarea ca plătitor de taxa pe valoare adăugata in regim normal si data constatării abaterii. Pe perioada cuprinsa intre data constatării de către organele fiscale a nerespectării obligației de a solicita înregistrarea ca plătitor de taxa pe valoare adăugata si data înregistrării efective, persoana impozabila aplica regimul special de scutire de art. 152 din Codul Fiscal, insa are obligația de a plați la buget taxa pe care ar fi trebuit sa o colecteze pentru livrările de bunuri si prestările de servicii efectuate in aceasta perioada."
Pârâta a precizat că, pentru emiterea actelor administrativ fiscale atacate s-au avut in vedere prevederile OG 82/10998, Legea nr. 571/2003, art. 205, 206, 216 din OG nr. 92/24.12.2003 republicata, titlul IX privind soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative. În concluzie, a solicitat respingerea in tot a contestației ca neîntemeiata si nelegala, menținerea ca temeinice și legale a actelor administrative contestate și respingerea solicitării cu privire la cheltuielile de judecată.
La rândul său, pârâta a depus concluzii scrise și, reiterând argumentele din întâmpinare, a solicitat respingerea in tot a contestației formulata de ca neîntemeiata si nelegala, menținerea ca temeinice si legale a înscrisurilor întocmite in procedura administrativ prealabila de organele fiscale, respectiv menținerea ca temeinice si legale a tuturor actelor contestate, precum si respingerea ca nefondate a cheltuielilor de judecata.
Prin sentința civilă nr. 162/CA din 10.02.2009 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Timișa respins acțiunea formulată de reclamanta Asociația Familială împotriva pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice
În motivarea soluției pronunțate prima instanță a reținut următoarele:
În fapt organele de control din cadrul pârâtei au stabilit în sarcina societății reclamante ASOCIATIA FAMILIALĂ faptul că avea obligația înregistrării ca plătitor TVA, începând cu data de 16.01.2004. Constatându-se că obligația înregistrării ca plătitor TVA nu a fost îndeplinită, organul de inspecție fiscală a procedat la calcularea TVA care trebuia colectată aferentă livrărilor în sumă totală de 386.188 lei, efectuate de la data la care trebuia făcută înregistrarea ca plătitor de TVA, respectiv 16.01.2004, până la data desfășurării inspecției fiscale, respectiv 30.11.2007, TVA colectat fiind stabilit la suma de 61.661 lei.
Organul de inspecție fiscală, a stabilit că pentru perioada 16.01.2004 - 31.12.2006, reclamanta, nu a avut dreptul de deducere TVA, întrucât potrivit dispozițiilor art. 152 alin.7 din Legea nr. 571/2003 actualizată, persoanele impozabile scutite, potrivit dispozițiilor prezentului articol, nu au dreptul de deducere conform art. 145 și nici nu pot să înscrie taxa pe facturile lor.
În baza raportului de inspecție fiscală s-au întocmit deciziile de impunere nr. 4635/1/31.12.2007, nr. 4635/2/31.12.2007, nr. 4635/3/31.12.2007 și nr. 4635/4/31.12.2007decizii împotriva căreia reclamanta a formulat contestație în procedură administrativă, soluționată prin Decizia nr. 1172/91/08.05.2008, emisă de DGFP T - Biroul Soluționarea Contestațiilor.
Prin decizia nr. 1172/91/08.05.2008, emisă de DGFP T - Biroul Soluționarea Contestațiilor, pârâta a respins ca neîntemeiată contestația reclamantei pentru suma de 97.105 lei RON reprezentând TVA de plată plus accesoriile aferente.
Pârâta Tar espins cererea reclamantei privind solicitarea deducerii TVA plătit, din total TVA colectat, pentru perioada fiscală cuprinsă între 16.01.2004 - 31.12.2006, pe considerentul că societatea reclamantă a depășit plafonul de scutire de TVA la data de 24.12.2003, nu s-a înregistrat la organul fiscal in termen de 15 zile de la data depășirii plafonului prevăzut de lege, iar pentru perioada 16.01.2004 -31.12.2006 nu are dreptul la deducerea taxei pe valoare adăugata conform art. 152 alin. 7 din Legea nr. 571/2003.În perioada 16.01.2004 - 31.12.2006 organul de inspecție fiscala nu a acordat deductibilitate in ceea ce privește TVA, așa cum prevede nr.HG 44/2004 la pct. 56(4): " In cazul persoanelor impozabile care au depășit plafonul de scutire, dar nu au solicitat înregistrarea ca plătitori de TVA in regim normal conform prevederilor art. 152 alin. 3 din Codul Fiscal, organele fiscale vor proceda astfel: "În situația in care abaterea de la prevederile legale se constata înainte de înregistrarea persoanelor impozabile ca plătitori de taxa pe valoare adăugata, organul fiscal va solicita plata taxei pe valoare adăugata pe care persoana impozabila ar fi trebuit sa o colecteze pe perioada scursa intre data la care avea obligația sa solicite înregistrarea ca plătitor de taxa pe valoare adăugata in regim normal si data constatării abaterii. Pe perioada cuprinsa intre data constatării de către organele fiscale a nerespectării obligației de a solicita înregistrarea ca plătitor de taxa pe valoare adăugata si data înregistrării efective, persoana impozabila aplica regimul special de scutire de art. 152 din Codul Fiscal, insa are obligația de a plați la buget taxa pe care ar fi trebuit sa o colecteze pentru livrările de bunuri si prestările de servicii efectuate in aceasta perioada."
Raportat la probațiunea cu acte administrată și pozițiile exprimate de părți, instanța de fond a constatat că situația de fapt, starea de fapt relevantă este redată în același mod de ambele părți, necontestată, anume că reclamanta a depășit plafonul de scutire de TVA la data de 24.12.2003, nu s-a înregistrat la organul fiscal în termen de 15 zile de la data depășirii plafonului prevăzut de lege.
În litigiu rămânând dacă pentru perioada 16.01.2004 -31.12.2006 reclamanta are sau nu dreptul la deducerea taxei pe valoare adăugată, deci norma de drept aplicabilă.
Reclamanta ASOCIATIA FAMILIALĂ susține că avea dreptul la deducere în raport de dispozițiile HG nr. 1861/21.12.2006, pentru perioada fiscală cuprinsă între 16.01.2004 - 31.12.2006, respectiv HG nr. 44/2004 a fost modificată prin HG nr. 1861/21.12.2006, în sensul în care, în situații ca cea de față, contribuabilul să fie impus cu TVA rezultat prin deductibilitate și nu cu TVA colectat fără acordarea deductibilității, cum a procedat organul de inspecție fiscală.
Iar pârâta DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE T susține că aplicabile sunt dispozițiile nr.HG 44/2004 la pct. 56(4), conform cărora trebuie să plătească TVA calculat potrivit textului indicat.
În drept s-a constatat de către instanța de fond că pentru perioada fiscală cuprinsă între 16.01.2004 - 31.12.2006 sunt aplicabile dispozițiile legale în vigoare raportat la acea perioadă, anume cele invocate de către pârâta DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE
Din dispozițiile legale a rezultat că pentru perioada 16.01.2004 -31.12.2006 reclamanta nu are dreptul la deducerea taxei pe valoare adăugata așa cum prevede art. 152 alin. 7 din Legea nr. 571/2003 actualizata, privind codul fiscal.
În speță fiind vorba despre prevederile nr.HG 44/2004 - pct. 56(4) reținute de organul de control fiscal ca fiind incidente perioadei fiscale cuprinsă între 16.01.2004 - 31.12.2006, întrucât HG nr. 1861/21.12.2006 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a intrat in vigoare începând cu 1.01.2007.
Potrivit acestor prevederi legale: "În situația in care abaterea de la prevederile legale se constata înainte de înregistrarea persoanelor impozabile ca plătitori de taxa pe valoare adăugata, organul fiscal va solicita plata taxei pe valoare adăugata pe care persoana impozabila ar fi trebuit sa o colecteze pe perioada scursa intre data la care avea obligația sa solicite înregistrarea ca plătitor de taxa pe valoare adăugata in regim normal si data constatării abaterii. Pe perioada cuprinsa intre data constatării de către organele fiscale a nerespectării obligației de a solicita înregistrarea ca plătitor de taxa pe valoare adăugata si data înregistrării efective, persoana impozabila aplica regimul special de scutire de art. 152 din Codul Fiscal, insa are obligația de a plați la buget taxa pe care ar fi trebuit sa o colecteze pentru livrările de bunuri si prestările de servicii efectuate in aceasta perioada."
Constatând că exact aceasta este situația de fapt a reclamantei, în baza dispozițiilor art. 8, art. 10 - 18 din Legea nr. 554/2004 raportat la prevederile nr.HG 44/2004 la pct. 56(4), OG 82/10998, Legea nr. 571/2003, art. 205, 206, 216 din OG nr. 92/24.12.2003 republicata, titlul IX și conform art. 152 alin. 7 din Legea nr. 571/2003, instanța de fond a respins ca nefondată acțiunea reclamantei, menținând ca legale și temeinice actele administrativ - fiscale atacate.
Instanța de fond a mai reținut faptul că, este de notorietate că derularea operațiunilor privind controalele fiscale vizează perioade mai îndelungate de timp, în concret fiind vorba de ani verificați, ori este de principiu că în ceea ce privește legea aplicabilă în timp se aplică principiul de drept " regit actum" reglementat și prin art. 1 din Codul civil:"Legea dispune numai pentru viitor, ea n-are putere retroactivă", prevăzut de asemenea și prin art. 15 alin.2 din Constituție: "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile."
acestor dispoziții legale a fost respectat de către organul de control fiscal atunci când pentru fiecare perioadă controlată în parte a avut în vedere norma legală în vigoare la acea dată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Asociația Familială, considerând-o netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului se susțin următoarele:
În mod greșit instanța de fond a reținut în motivarea soluției de respingere a acțiunii, aplicarea principiului "tempus regit actum", întrucât dispozițiile Legi nr. 571/2003 incidente, au fost și sunt aceleași de la data adoptării legi și până în prezent, doar normele metodologice de aplicare a acestei legi, au fost modificate.
Normele de aplicare a unei legi, reprezintă în fapt modalități concrete, stabilite de puterea executivă chemată să pună în aplicare o lege, de aplicare a legiui și în atare situație, astfel de norme de aplicare, nu intră în sfera legilor la care face trimitere legiuitorul civil prin dispozițiile art. 1 din Codul Civil și art. 15 al.2 din Constituție.
Reclamanta solicită instanței de recurs să constate că normele de aplicare a unei legi sunt de strictă și imediată aplicare și în atare situație organul chemat să aplice legea trebuia să se conformeze acestor norme în vigoare, la data efectuării controlului de aplicare a legii, fără putea face aplicarea unor norme abrogate.
Recurenta solicită instanței să constate că, în conformitate cu dispozițiile cuprinse la pct. 62 al.2 lit. a din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, în vigoare la data efectuării controlului fiscal, organul de inspecție fiscală avea obligația să procedeze la impunerea reclamantei cu TVA de plată rezultat ca urmare a deducerii TVA-ului plătit din cel colectat, întrucât norma de aplicare cuprinsă la pct. 56 al.4 din aceleași norme de aplicare, fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 1861/21.12.2006.
Recursul este neîntemeiat.
Din examinarea actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea constată faptul că prima instanță a reținut o corectă stare de fapt și de dirept, constând în acera că începând cu data de 24.12.2003, reclamanta Asociația Familială a depășit plafonul de scutire de TVA, însă nu s-a înregistrat la organul fiscal în termen de 15 zile de la acea dată, astfel că potrivit dispozițiilor art. 152 al.7 din Legea nr. 571/2003, nu are drept de deducerea TVA-ului, pe perioada 16.01.2004-31.12.2006.
Dat fiind principiul neretroactivității actelor normative, Curtea constată că în mod corect prima instanță a stabilit că prevederile nr.HG 1861/21.12.2006 devin incidente doar pentru perioada 1.01.2007-30.11.2007, nu și pentru perioada anterioară intrării ei în vigoare.
Față de considerentele mai sus reținute, Curtea apreciază că recursul de față este nefondat, urmând să fie respins în temeiul dispozițiile art. 312 al.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta -. Familială împotriva sentinței civile nr. 162/CA/10.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 12 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- LIBER - - - - -
GREFIER
- -
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Judecător:
Red. / 12.06.2009
Tehnored. /19.06.2009 / 2 ex.
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Maria Cornelia Dascălu, Adina Pokker
