Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 726/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--28.04.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 726
Ședința publică din 12 mai 2009
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Maria Cornelia Dascălu
JUDECĂTOR 3: Adina Pokker
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenții pârâți Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor prin A împotriva sentinței civile nr. 91/28.05.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanții, R, și, intimatul intervenient și intimații pârâți Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, având ca obiect litigiu privind magistrații
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru pârâtul recurent Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și pârâtul intimat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care consilier juridic depune la dosar delegații pentru reprezentarea în cauză a pârâtului recurent Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a pârâtului intimat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Se constată că s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului intimat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara concluzii scrise.
Nemaifiind formulate alte cereri și nici excepții, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta pârâtului recurent Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a pârâtului intimat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre judecare la secția de litigii de muncă.
CURTEA
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la ribunalul Arad - Secția civilă sub nr- la data de 20.02.2008 reclamanții, R, și, au chemat în judecată pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad solicitând obligarea pârâților la calcularea și plata drepturilor salariale reținute în plus cu titlul de impozit conform cotei procentuale de reducere a impozitului în raport cu clasa acordată prin distincțiile "Meritul Judiciar" din 30.09.2004 până la data rămânerii definitive hotărârii precum și pe viitor, actualizarea acestor drepturi cu indicele de inflație de la data recunoașterii dreptului și până la executarea hotărârii, obligarea Ministerului Finanțelor Publice la includerea în bugetul Ministerului Publica sumelor necesare plății drepturilor salariale solicitate și efectuarea mențiunilor cuvenite în carnetele de muncă.
Prin încheierea din 27.03.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Arad - Secția civilă dispus scoaterea cauzei de pe rol și transpunerea la Secția de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, considerând că natura cauzei aparține domeniului fiscal constând în solicitarea unor drepturi salariale reținute în plus cu titlul de impozit.
Cauza a fost înregistrată la ribunalul Arad - Secția de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale sub nr- la data de 12.05.2008.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că prin art. 107 din Legea nr. 92/1992, s-au instituit distincțiile ordinul și medalia "Meritul Judiciar " care se acordă magistraților în activitate pentru vechimea efectivă în magistratură avându-se în vedere rezultatele obținute. Se arată că prin art. 8 din nr.OUG 179/99 s-au reformulat categoriile distincțiilor instituindu-se diploma " Meritul Judiciar " cu 5 clase, magistrații distinși cu această diplomă, beneficiind de reducerea impozitului pe venit cu 50 până la 20 % în funcție de clasele diplomei acordate. S-a mai arătat că nr.OUG 179/1999 a fost modificată prin nr.OUG 15/2000 fiind ulterior aprobată cu modificări prin Legea nr. 118 /2001 și că prin art. 86 din nr.OUG 73/1999 privind impozitul pe venitul global a fost abrogat art. 109 din Legea nr. 92/1992, dar prevederile Ordonanței nr. 73 /1999 de abrogare a art. 109 au fost la rândul lor abrogate prin art.85 din nr.OUG 7/2001 pentru ca în final, nr.OG 73/1999 să fie respinsă prin Legea nr. 206/2002.
Reclamanții au considerat că în calitate de beneficiari ai diplomei " Meritul Judiciar" acordată prin Decretul nr. 602/2002 al Președintelui României, beneficiau de reducerea impozitului pe salariu în cotele de 50 - 20 % raportat la clasa diplomei acordate.
Prin întâmpinarea depusă, pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat respingerea acțiunii reclamanților pe calea excepție invocând excepție necompetenței materiale a instanței cu motivarea că potrivit art.36 din nr.OUG 27 /2006, competentă să judece litigiile privind drepturile salariale ale magistraților este Curtea de Apel București. A mai invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 30 09 2004 - 19 02 2005, având în vedere dispozițiile art.1 coroborat cu art. 3 din Decretul nr.167 /1958 și excepția necompetenței materiale a instanței privind efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, raportat la prevederile art. 8 din Decretul nr.92/1976. A mai fost invocată de asemenea excepția tardivității acțiunii reclamanților pentru perioada 30 septembrie 2004 - martie 2006 având în vedere modalitatea de contestare a ordinelor privind salarizarea magistraților stabilită prin nr.OG 177/2002, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă considerând că solicitarea reclamanților de a le fi recunoscut dreptul de a beneficiat de reducerea cotelor de impozit și de a le fi plătite sumele reprezentând aceste reduceri și pe viitor, ar depăși atribuțiile puterii judecătorești, adăugând la lege, deoarece numai puterea legislativă poate stabili acordarea sau neacordarea unor drepturi și că dispozițiile invocate ca temei pentru admiterea cererii reclamanților au fost în mod expres abrogate prin nr.OUG 179/1999 modificată prin nr.OUG 15/2000 și aprobată prin Legea nr. 118/2001.
Pârâtul a formulat și cerere de chemare în garanție în temeiul art.60-63 Cod procedură civilă, a Ministerului Finanțelor Publice, pentru ca în cazul în care se va admite cererea reclamanților să se dispună obligarea chematului în garanție să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care să inclusă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.
În motivarea cererii, s-a arătat că potrivit nr.HG736 /2003 instanțele judecătorești sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat iar potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție. Pârâtul a susținut că Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitate de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate de reclamanți.
În reprezentarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, a depus la dosar întâmpinare Direcția Generală a Finanțelor Publice A solicitând respingerea acțiunii reclamanților pe calea excepției necompetenței materiale a Tribunalului Arad, a excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și a prescripției dreptului la acțiune iar pe fond, respingerea ca neîntemeiată.
În motivare, s-a arătat că potrivit art.36 din nr.OUG27 /2006 competentă să judece litigiile privind drepturile salariale ale magistraților este Curtea de Apel București, că între reclamanții și Ministerul Finanțelor Publice nu există nici un raport de muncă astfel, că acesta nu poate fi obligat la plata despăgubirilor de natură salarială pentru salariații altor instituții și că dreptul la acțiune al reclamanților este prescris pentru perioada 30.09.2004 - 19.02.2005, potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958.
Pe fond, a considerat că acțiunea reclamanților este neîntemeiată deoarece art. 107 și art. 108 din Legea nr. 92/2002 au fost abrogate definitiv prin Legea nr.303 /2004, art. 107 alin.2 lit.
Prin sentința civilă nr.91/28.05.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Arada respins excepțiile invocate; a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții, R, și, împotriva pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad; a obligat pârâții să recalculeze reclamanților impozitul pe salarii conform cotei procentuale de reducere a impozitului în raport cu clasa acordată prin distincțiile " Meritul Judiciar ", începând cu data de 20.02.2005 și în continuare; a obligat pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale reținute nejustificat cu titlul de impozit pe salarii începând cu data de 20.02.2005, sume care vor fi actualizate cu rata inflației până la data achitării efective; a obligat pârâții să efectueze mențiunile cuvenite în carnetele de muncă ale reclamanților; a respins acțiunea față de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice; a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B și a obligat chematul în garanție, Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor acordate reclamanților; fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Arada reținut că nemulțumirea reclamanților nu se referă la modul de stabilire a drepturilor salariale ci la modul de executare a obligațiilor angajatorului cu privire la calcularea și plata drepturilor salariale după acordarea distincției "Meritul Judiciar" astfel că în cauză nefiind vorba de modul de stabilire a drepturilor salariale, litigiul nu este de competența Curții de Apel București și a respins excepția necompetenței materiale a Tribunalului Arad.
Asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune, Tribunalul Arada constatat că reclamanții nu au solicitat recalcularea impozitului pe salarii pe perioadă determinată anterioară mai mare de 3 ani astfel că, nefiind incidente dispozițiile art.3 din Decretul nr. 167/1958, a respins excepția.
Referitor la excepția necompetenței instanței privind efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, Tribunalul Arada constatat că potrivit art.8 din Decretul nr. 92/1976, rectificarea din oficiu a înscrierilor efectuate precum și refuzul de înscrie în carnetul de muncă unele date rezultând din cate sau de efectua rectificările unor înscrieri, se comunică celui în cauză în scris și motivat, în termen de 15 zile de a data luării măsurii și împotriva măsurii luate, titularul se poate adresa cu plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul unitatea care lut măsura respectivă. Ori, în speță reclamanții nu sunt în prezența unui refuz de a înscrie în carnetul de muncă datele rezultând din acte și ca atare, excepția va fi respinsă.
Prima instanța a respins excepția tardivității acțiunii pentru perioada 30.09.2004 - 03.2006, deoarece obiectul cererii nu-l constituie modul de stabilire al indemnizațiilor prevăzute de nr.OUG 177/2002 art.36 ci modul de executare a obligației angajatorului la calculare a și plata drepturilor salariale.
Pe fond, Tribunalul Arada reținut că prin Decretul nr.602/2002 al Președintelui României publicat în Of. nr.489/2002 reclamanților le-a fost acordată diploma "Meritul Judiciar" după cum urmează: clasa reclamantului, clasa a II reclamanților și, clasa a Va reclamanților, R, ( ), și.
În acest decret se precizează că diploma "Meritul Judiciar" a fost conferită în temeiul art.99 din Constituția României și al art.107 și 108 din Legea nr. 92/2992, astfel cum a fost modificată și completată prin nr.OUG179/1999 aprobată și modificată prin Legea nr. 118/2001.
Potrivit art. 109 din Legea nr. 92/1992, magistrații în activitate, decorați cu ordinul sau medalia "Meritul Judiciar" beneficiază de o reducere impozitului pe venit între 50 și 20 % raportat la clasa distincției acordate.
Art.109 din Legea nr. 92/1992 a fost abrogat prin art.86 din nr.OG 73/1999 însă această ordonanță a fost respinsă prin Legea nr. 206/2002 intrată în vigoare în aprilie 2002.
Prin urmare, dispozițiile art. 109 din Legea nr. 92/2002 cu modificările ulterioare, referitoare la înlesnirile care se acordă beneficiarilor diplomei "Meritul Judiciar" sunt în vigoare fiind aplicabile reclamanților.
Cu toate că art. 109 din Legea nr. 92/2002 a fost în vigoare la data acordării distincțiilor reclamanților, la calcularea și plata salariului lunar al acestora, pârâtul Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad nu a ținut cont de aceste prevederi și nu a calculat reducerea impozitului pe venit în procentele aferente acordării diplomei "Meritul Judiciar" pe diferite clase.
Având în vedere că între reclamanți și pârâtul Ministerul Finanțelor Publice nu există raporturi de muncă, Tribunalul Arada respins acțiunea față de acest pârât.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs pârâți Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor prin A care a fost înregistrat la sub nr- la Curtea de Apel Timișoara Secția Litigii de Muncă și Asigurări Sociale.
Prin încheierea nr.2388/16.07.2008, pronunțată în dosarul numărul -, Curtea de Apel Timișoara Secția Litigii de Muncă și Asigurări Sociale a scos cauza de pe rolul acestei secții și a trimis-o la Secția contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Timișoara, reținând că hotărârea atacată este pronunțată de un complet specializat în materia contenciosului administrativ.
Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal sub nr- la data de 24.07.2008, iar prin încheierea nr. 5/28.07.2008 a fost scoasă cauza de pe rolul acestei instanțe și a fost trimis dosarul spre competentă soluționare a recursurilor la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție sub nr- la data de 16.01.2009, iar prin decizia civilă nr. 332/22.01.2009 pronunțată în dosarul nr- Înalta Curte de Casație și Justiție Secția de contencios administrativ și fiscal a trimis cauza la Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal, spre competentă soluționare.
Cauza a fost reînregistrată la Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal sub nr- la data de 28.04.2009.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate de recurenți cât și în conformitate cu dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, care impun analizarea cauzei sub toate aspectele, Curtea apreciază că acestea sunt întemeiate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Reclamanții au formulat acțiunea în contradictoriu cu angajatorul, respectiv cu ordonatorii de credite, cauza având caracterul unui litigiu de muncă iar nu a unui litigiu fiscal. Este adevărat că în cauză se face referire la reținerea pretins necuvenită a unui impozit, însă reclamanții au înțeles să își întemeieze acțiunea pe dreptul muncii, invocând Codul muncii și chiar solicitând înscrierea în carnetele de muncă a drepturilor solicitate.
Tot astfel, se observă că reclamanții nu au formulat o acțiune bazată pe dispozițiile legale fiscale, nu au chemat în judecată organele fiscale după procedura specifică, prevăzută de Codul d e procedură fiscală, respectiv nu au atacat un act administrativ fiscal, prezenta cauză excedând atât contenciosului administrativ în general cât și contenciosului fiscal în special.
Mai mult decât atât, însăși prima instanță a reținut că la baza pretențiilor reclamanților stau raporturile acestora de muncă atunci când a respins acțiunea față de Ministerul Finanțelor Publice, reținând că între reclamanți și pârâtul menționat nu există raporturi de muncă.
Curtea apreciază astfel că în cauză este incident motivul de casare prevăzut de dispozițiile art.304 pct.3 Cod procedură civilă.
Astfel, Curtea reține că revin în competența instanței de contencios administrativ doar acele litigii care sunt prevăzute în mod expres de actele normative în vigoare și că, potrivit art.2 pct.1 lit. a) din Codul d e procedură civilă coroborat cu dispozițiile art.35 alin.2 și art.55 din Legea nr.304/2004, cauzele privind conflictele de muncă se judecă de tribunale în completele specializate, constituite din 2 judecători și 2 asistenți judiciari.
Prin urmare, legiuitorul a înțeles să prevadă o competență și o procedură diferită în soluționarea cauzelor privind raporturile de muncă, din modul de reglementare și scopul avut în vedere de legiuitor rezultând că această competență este de ordine publică, potrivit dispozițiilor art.159 pct.3 Cod procedură civilă.
Concluzionând, Curtea apreciază că se impune, în conformitate cu dispozițiile art.312 alin 6 Cod proc. civ, casarea în întregime a hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe, Tribunalul Arad, în vederea soluționării de un complet specializat în dreptul muncii.
Față de soluția adoptată, Curtea nu se va mai pronunța asupra celorlalte critici de recurs și va lua act că nu se impune acordarea cheltuielilor de judecată, nefiind incidente în cauză dispozițiile art.274 Cod procedură civilă, niciuna dintre părți neputând fi considerată căzută în pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenții pârâți Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor prin A împotriva sentinței civile nr.91/28.05.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr.-, în contradictoriu cu intimații reclamanții și alții, intimatul intervenient și intimații pârâți Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad.
Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Arad.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- LIBER - - - - -
GREFIER
- -
Primă instanță: Tribunalul Arad
Judecător:
Red. /03.06.2009
Tehnored. /10.06.2009/ 2 ex.
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Maria Cornelia Dascălu, Adina Pokker
