Contestație act administrativ fiscal. Decizia 846/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA NR.846/R-CONT
Ședința publică din 30 septembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție
- - - - JUDECĂTOR 2: Corina Georgeta Nuță
- - - JUDECĂTOR 3: Ingrid
- - grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de contestatoarea - - SRL - prin administrator cu sediul în Bălcești,-, județul V, împotriva sentinței nr.504 din 31 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea secția comnercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimată fiind DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE V cu sediul în Rm.V, str.G-ral nr.17, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurenta-contestatoare reprezentată de avocat, lipsă fiind intimata.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 2 lei potrivit chitanței nr.6532/29.09.2009 (fila 12 dosar) și cu timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care apărătorul recurentei-contestatoare precizează că nu are de formulat cereri prealabile.
Instanța analizând înscrisurile de la dosar, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat având cuvântul pentru recurenta-contestatoare, susține oral motivele de recurs așa cum au fost precizate în scris la dosar, solicitând admiterea lui, modificarea în tot a sentinței instanței de fond în sensul admiterii contestației.
CURTEA
Constată că, prin acțiunea înregistrată la 2 februarie 2009, reclamanta - - SRL a solicitat în contradictoriu cu Direcția Generală a Finanțelor Publice V anularea deciziei nr.61/30 iulie 2008, deciziei de impunere nr.198/29 mai 2008 și a raportului de inspecție fiscală nr.56413/28.05.2008, emise de pârâtă.
În motivare s-a arătat că se impune anularea măsurii de suspendare a soluționării contestației formulate de reclamantă împotriva actului fiscal prin care se reținuse că datorează suma de 351.483 lei și exonerarea de plata sumei de 17.649 lei, întrucât, în mod greșit, prin decizia criticată, s-a luat măsura suspendării pentru o parte din datoriile bugetare reținute și respingerii contestației pentru majorările de întârziere.
Astfel, au fost încălcate prevederile art.108 din Codul d e procedură fiscală, în sensul că nu s-a întocmit, cu ocazia controlului fiscal, un proces verbal de sesizare a organelor de urmărire penală, așa încât nu se putea face aplicarea prevederilor art.214 din același act normativ.
Aceasta este interpretarea care se impune în raport și de dispozițiile art.244 alin.1 pct.2 Cod pr.civilă, coroborat cu prevederile art.2 alin.3 din Codul d e procedură fiscală.
Prin sentința nr.504/2009, Tribunalul Vâlceaa respins acțiunea, reținând că, potrivit art.214 alin.1 lit.a din OG nr.92/2003, organul de soluționare a contestației poate suspenda verificarea acesteia când au fost sesizate organele în drept de existența săvârșirii unor infracțiuni, ceea ce a avut loc în cauză date fiind modul de întocmire a facturilor prin care reclamanta a pretins că s-a aprovizionat cu marfă.
Nu se poate reține nici agravarea situației în propria cale de atac și încălcării accesului la justiție și a termenului rezonabil de soluționare a unui litigiu, dat fiind că, după pronunțarea asupra laturii penale, procedura administrativă este reluată.
În ceea ce privește majorările de întârziere în sumă de 17.469 lei, acestea se datorează ca urmare a neachitării la scadență a contribuțiilor de asigurări sociale.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta, invocând dispozițiile art.304 pct.8, 9 și art.3041Cod pr.civilă, în dezvoltarea cărora a susținut următoarele:
- suspendarea la care se referă art.214 din Codul d e procedură fiscală poate să intervină numai dacă organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept, pentru că o astfel de sesizare se face în urma încheierii unui proces verbal întocmit cu ocazia inspecției fiscale, act ce se comunică și contribuabilului care îl poate semna cu sau fără obiecțiuni;
- se încalcă, prin soluția pronunțată de către pârâtă, principiul neagravării situației în propria cale de atac, cu atât mai mult cu cât introducerea contestației nu suspendă executarea;
- în cauză, sesizarea organelor de cercetare penală s-a făcut după depunerea contestației și nu în timpul inspecției fiscale și astfel, agentul economic este pus în imposibilitatea antamării fondului și prezentării unui punct de vedere.
Examinând criticile formulate se constată că ele sunt fondate pentru cele ce se vor arăta mai jos.
Potrivit art.214 alin.1 pct. Cod pr.fiscală, organul competent poate, printr-o decizie motivată, să suspende soluționarea contestației pe cale administrativă dacă "a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează să fie dată în procedură administrativă;.".
În ceea ce privește modalitatea în care are loc această sesizare, ea este stabilită de art.108 din cod, text potrivit căruia organele fiscale (deci organul de control) sunt acelea care, constatând existența unor indicii de săvârșire a unor infracțiuni "au obligația de a întocmi proces-verbal semnat de organul de inspecție și de către contribuabilul supus inspecției, cu sau fără explicații ori obiecțiuni din partea contribuabilului. În cazul în care cel supus controlului refuză să semneze procesul-verbal, organul de inspecție fiscală va consemna despre aceasta în procesul-verbal. În toate cazurile procesul-verbal va fi comunicat contribuabilului."
Aceste dispoziții legale se corelează cu cele precitate din art.214 ale aceluiași act normativ, care au în vedere situația că sesizarea a fost deja făcută și numai atunci se poate aprecia asupra necesității sau nu a suspendării procedurii administrative de soluționare a contestației.
În măsura în care procedura la care se referă art.108 nu a fost respectată de organele de procedură fiscală, deci nu acestea au întocmit în condițiile prevăzute de lege sesizarea penală, nu se poate lua măsura la care se referă lit.a din art.214, pentru că nu a existat deja o sesizare conformă.
Legiuitorul a încercat astfel un echilibru între respectarea drepturilor agentului economic și respectarea legii, fiind nefiresc ca numai în măsura în care se formulează contestație împotriva raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere să fie sesizate organele de urmărire penală.
În cauză, raportul de inspecție a fost încheiat la 28 mai 2008, recurenta a depus contestație la 23 iunie 2008, iar plângerea penală s-a formulat la 14 iulie 2008 (fila 30) în absența procesului verbal la care se referă art.108 din Codul d e procedură fiscală.
Față de toate acestea se apreciază că decizia nr.61, emisă de intimată la 30 iulie 2008, este nelegală în ceea ce privește măsura suspendării, de altfel singura criticată în prezentul recurs și de aceea se impune ca, în baza art.312 alin.2 Cod pr.civilă, recursul să fie admis, iar sentința modificată în ceea ce privește măsura suspendării. Va fi admisă în parte acțiunea și se va dispune soluționarea contestației în ceea ce privește suma de 351.483 lei, urmând ca decizia să fie menținută sub aspectul soluției pronunțate pentru suma de 17.469 lei.
În raport de această statuare, verificarea celorlalte critici din calea de atac a devenit inutilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de contestatoarea - - SRL - prin administrator - cu sediul în Bălcești,-, județul V, împotriva sentinței nr.504 din 31 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comnercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimată fiind DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE V cu sediul în Rm.V, str.G-ral nr.17, județul
Modifică în parte sentința, în sensul că admite în parte acțiunea și desființează în parte decizia nr.61/2008 în ceea ce privește măsura suspendării.
Dispune soluționarea contestației în ceea ce privește suma de 351.483 lei.
Menține în rest sentința.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 septembrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.GC/05.10.2009
EM/4 ex.
Jud.fond.
Președinte:Gabriela ChiornițăJudecători:Gabriela Chiorniță, Corina Georgeta Nuță, Ingrid
