Contestație act administrativ fiscal. Decizia 870/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- Decizia nr. 870/2009
Ședința publică de la 22 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vera Stănișor judecător
JUDECĂTOR 2: Mona Gabriela Ciopraga
JUDECĂTOR 3: Morina
Grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PN- Direcția Taxe și Impozite împotriva sentinței civile nr. 7/CF din 22 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat pentru recurentul-pârât, iar pentru intimata-contestatoare, consilier juridic.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care;
Reprezentanta intimatei depune o copie de pe adresa nr. 14249/4.07.2006 ce le-a fost indicată prin citație de către instanță și înmânează un exemplar părții adverse.
Instanța constată recursul ca fiind declarat în termen, motivat, legal scutit de la plata taxei de timbru potrivit dispozițiilor art. 17 din legea nr. 146/1997.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente.
Avocat pentru recurent reiterează excepția invocată la fond și solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale active a intimatei și pe cale consecință, admiterea recursului și casarea sentinței, întrucât acțiunea a fost promovată de o agenție a Sucursalei Zonale I care nu are calitatea de persoană juridică.
Arată că a solicitat instanței de fond să ia act de faptul că organul fiscal s-a pronunțat asupra contestației administrative doar pe excepție, fără a intra în cercetarea fondului, situație în care consideră că instanța ar fi trebuit să dispună anularea deciziei fiscale și obligarea organului fiscal de a soluționa pe fond contestația. Având în vedere că hotărârea nu cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și motivele cu care au fost înlăturate cererile și susținerile părții în sensul dispozițiilor art. 261 Cod procedură civilă, apreciază că se impune admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare. Cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței tribunalului ca temeinică și legală. Cu privire la excepția invocată, solicită respingerea acesteia în raport de adresa pe care a depus-o astăzi și care face dovada faptului că directorul Centrului de lucru N al Română a fost împuternicit să o reprezinte.
Referitor la celelalte motive de recurs, reprezentanta intimei apreciază că instanța de fond a avut în vedere toate actele depuse de pârât, concluziile expertizei care nu a fost contestată de intimat, din care se reține în mod justificat faptul că acele clădiri se află poziționate pe raza teritorială a municipiului R și Târgu N și nu în municipiul P
În ce privește criticile cuprinse în motivul 4 al recursului, consideră că aprecierile recurentului sunt ambigui, neputându-se identifica la ce anume face referire, apreciind și sub acest aspect că recursul este neîntemeiat.
S-au declarat închise dezbaterile.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului contencios administrativ - fiscal de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7/CF/22 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul - a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active ca neîntemeiată, a fost admisă acțiunea formulată de contestarea Compania Națională Română B în numele și pentru Centrul de Lucru N în contradictoriu cu intimatul Consiliul Local - Direcția Taxe și Impozite a municipiului P N, fiind anulate decizia nr. 44/29 mai 2007, raportul de inspecție fiscală nr. 11914D/10 mai 2006 și decizia de impunere nr. 11915D/10 mai 2006.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit deciziei de impunere 11915 D și a raportului de inspecție fiscală 11914D/10.05.2006 societatea reclamantă Română - Centrul de Lucru N reprezentată de datorează impozit pe clădiri pentru construcții ocupate fără forme legale, deține în plus fără a avea regimul juridic determinat mai multe suprafețe de teren, pentru care datorează taxă lipsă de folosință, precum și taxă asociere. În pagina 4 acestui raport se precizează că " pentru anul 2006 nu se stabilește obligația fiscală deoarece unitatea controlată urmează să-și clarifice regimul juridic al construcțiilor ocupate fără forme legale; răspunde director centru." Persoana în sarcina căreia s-au stabilit obligațiile fiscale mai sus menționate - Centrul Național Română A - Centrul de Lucru N prin, a formulat contestație înregistrată sub nr. 706/09.06.2006. La data de 29.06.2006 aceasta este restituită cu motivarea de a se prezenta împuternicirea prin care a fost mandatat Centrul de Lucru N - fila 61. Prin adresa 8999/03.07.2006, R SA își însușește și susține în totalitate contestația mai sus menționată - fila 62 și 81.
Prin decizia 44/2007 pârâta respins contestația administrativă ca fiind formulată și depusă de către o persoană lipsită de capacitate de exercițiu., se reține că în cursul procedurii prealabile acest demers nu a fost ratificat valabil de către persoana juridică în care funcționează contestatoarea deși adresa nr. 497/2007, înregistrată la pârâtă la data de 11.05.2007, face referire expresă la ratificarea contestației de către companie, această adresă fiind anexată.
Așadar, pârâta contestând capacitatea de exercițiu a centrului de lucru și implicit dreptul acestuia la apărare în cadrul procedurii administrative, continuă pe aceeași linie în prezenta cauză, contestând calitatea companiei să formuleze prezenta contestație.
În acest context, instanța a apreciat ca neîntemeiată excepția invocată, Compania Națională Română însușindu-și contestația administrativă ce avea ca obiect legalitatea raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere din data de 10.05.2006, fiind îndreptățită să exercite calea de atac recunoscută de lege în materie împotriva deciziei 44/2007.
Față de cele mai sus reținute s- apreciat ca nelegală decizia nr.44/29.05.2007, aceasta fiind anulată.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că raportul de inspecție fiscală, pe baza unei analize superficiale înscrisurilor și normelor legale aplicabile a stabilit eronat în sarcina reclamantei o serie de obligații fiscale. Potrivit concluziilor expertului nu au fost avute în vedere actele adiționale la contractul de asociere și cel de concesiune; nu s-a verificat ce reprezintă construcțiile cu nr. de inventar -,-,- despre care s-a pretins că nu s-a depus declarație de impunere precum și situația juridică a chioșcurilor; diferențele de teren pentru care s-a apreciat că se datorează taxă sunt stabilite fără a se prezenta modul concret și detaliat de calcul, măsurătoare și fără a se ține seama de situația juridică a acestora. Astfel, cu titlul de exemplu: concluziile raportului fiscal vizează spațiile reținute a nu fi înregistrate dar care sânt înscrise în inventarul de la 31.12.2005 - agenția de la - B-dul - 27-23; corpurile de clădire din-; numerele de inventar -,-,-, mai sus menționate reprezintă tonete de stradă, înregistrate în contabilitate și poziționate în R și Târgu N; pe baza analizei clauzelor din contractul de asociere nr. 8734 încheiat de reclamantă cu Primăria P precum și cele din actele adiționale ce au urmat, în ceea ce privește termenele de plată stabilite raportat la achitarea efectivă a acestora, expertul stabilește că reclamanta nu datorează suma de 13 748 lei calculată de către pârâtă; s-a calculat impozit pe teren pentru terenuri aferente unor spații situate la parterul unor blocuri de locuit, fără a se face dovada că s- urmat modul de calcul prescris de art. 77 din nomele metodologice fiscale.; s-a reținut deținerea fără forme legale a unor clădiri pentru care reclamanta a opus înscrierea dreptului său de proprietate în cartea funciară( încheierea 7572/2006), sentința civilă 4436/2006 a Judecătoriei Piatra Neamț; autorizații de construire 425,426 din 2000 și acte normative ce reglementează situația unor bunuri din patrimoniul regiei autonome. S-a reținut o taxă lipsă folosință teren fără o raportare expresă la normele fiscale, având în vedere că acestea reglementează regimul impozitului pe teren datorat de orice persoană ce are în proprietate teren în România și taxa pe teren datorată de concesionar, locatar sau titularul dreptului de administrare; Mai trebuie semnalat un aspect legat de expertiza contabilă efectuată în cauză; deși pârâtei i s- încuviințat participarea unui expert parte, punctul de vedere al acestuia -, nominalizat la termenul de judecată din data de 12.03.2008 - nu a fost depus la dosar până la închiderea dezbaterilor; pârâta s-a limitat în a invoca excepția nulității expertizei pe motivul că nu a fost convocată potrivit art. 208 Cod procedură civilă de către expert, deși la filele 167/168 și 162 din dosar, se află copia confirmării de primire adresei expertului.
Cele mai sus reținute au format convingerea instanței că raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 10.05.2006 și decizia de impunere emisă în baza acestui raport sunt nelegale și netemeinice în ceea ce privește modalitatea de stabilire și calcul a obligațiilor fiscale în sarcina reclamantei, motiv pentru care a fost admisă contestația cu consecința anulării acestora.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, pârâta Consiliul Local - Direcția Taxe și Impozite a municipiului P N, scutit de plata taxei judiciare de timbru conform dispozițiilor art. 17 din Legea 146/1997.
În motivarea recursului a fost criticată hotărârea primei instanțe cu privire la respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei având în vedere faptul că atât contestația administrativă formulată în temeiul art. 175 și urm. Cod procedură fiscală, cât și corespondența purtată pentru soluționarea acesteia, a fost formulată de Sucursala Zonală I - Centrul de Lucru N, iar contestația administrativă a fost soluționată prin admiterea excepției privind lipsa capacității de exercițiu.
Referitor la fondul cauzei s-a arătat că instanța nu a analizat toate actele prezentate în timpul inspecției fiscale, constatările și concluziile organului fiscal, înscrisurile depuse la dosarul cauzei, inclusiv cu privire la construcțiile care au fost înstrăinate la data de 10 mai 2006.
Pentru susținerea recursului au fost depuse înscrisuri.
Legal citată, intimata - reclamantă a fost reprezentată în fața instanței, prin întâmpinarea formulată solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat. Astfel, în cuprinsul raportului de inspecție fiscală s-a consemnat că Centrul de Lucru Naf ost reprezentat de directorul acestuia, fiindu-i recunoscută astfel de către recurentă calitatea de a semna actul în cauză și de a depune contestația administrativă. Pe de alte parte Compania Națională " Română" a comunicat recurentei că își însușește și susține în integralitate contestația administrativă, delegând pe directorul Centrului de lucru N să reprezinte Compania Națională Română.
Cu privire la fondul cauzei s-a arătat că din cuprinsul motivării soluției instanței de fond rezultă că instanța a analizat înscrisurile și raportul de expertiză depuse la dosar, inclusiv cu privire la "clădirile" care sunt de fapt tonete de stradă.
Examinând recursul promovat, în condițiile art. 304, 3041Cod procedură civilă, instanța îl apreciază ca fiind fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Referitor la modalitatea de soluționare de către prima instanță a excepției lipsei calității procesuale active, instanța apreciază ca în mod legal a fost respinsă, având în vedere că exercitarea drepturilor procesuale aparține, ca regulă, persoanei juridice, putând fi realizată în situații strict și limitativ determinate și de entități fără personalitate juridică, precum în situația prevăzută de art. 17 alin. 2, art. 44 alin. l teza Cod procedură fiscală. În aceste împrejurări, formularea acțiunii de către persoana juridică în numele și pentru Centrul de Lucru N, reprezintă manifestarea voinței persoanei juridice în valorificarea drepturilor procesuale recunoscute contribuabilului prin raportare la titularul drepturilor și obligațiilor ce se discută.
Pe de altă parte, ratificarea persoanei juridice a actelor procesuale îndeplinite de unitatea fără personalitate juridică, exprimată inclusiv prin formularea acțiunii constituie o problemă a capacității procesuale de exercițiu a contribuabilului - Centrul de Lucru N, având în vedere și delegația dată directorului acestuia de către persoana juridică, fără reprezenta un impediment pentru exercițiul acțiunii.
Referitor la fondul acțiunii instanța constată că reclamanta a invocat ca motive capacitatea directorului Centrului de Lucru N de a reprezenta și de a angaja prin semnătură, în mod valabil, entitatea, chiar fără personalitate juridică, având în vedere că însăși organul fiscal i-a recunoscut această calitate prin consemnarea în raportul de inspecție fiscală reprezentării contribuabilului prin persoana arătată.
Cu toate acestea, în soluționarea acțiunii, potrivit considerentelor expuse de prima instanță, nu au fost examinate aceste motive, prima instanță limitându-și analiza la excepția lipsei calității procesuale active invocate de către pârâtă cu privire la acțiunea formulată. Această excepție, deși poate avea elemente comune cu decizia nr. 44/2007 din perspectiva situației de fapt, nu are conținut și consecințe echivalente cu cele care vizează decizia contestată, ci prezintă elemente substanțial diferite, putând conduce, în situația admiterii ei, la neanalizarea fondului acțiunii și, implicit, legalității deciziei emise de pârâtă în soluționarea contestației administrative.
Pe de altă parte, din considerentele hotărârii primei instanțe referitoare chiar la drepturile litigioase, respectiv obligațiile fiscale examinate, instanța constată că au fost analizate numai obligațiile fiscale relative la construcțiile care reprezintă tonete de stradă, la taxa lipsă folosință teren, fără a fi examinată și motivată nelegalitatea stabilirii celorlalte obligații fiscale contestate prin acțiunea formulată privitoare la veniturile din concesionări și taxa asociere.
În consecință, se poate conchide că prin hotărârea pronunțată prima instanță nu soluționat fondul litigiului nici cu privire la legalitatea deciziei 44/2007 și nici referitor la obligațiile fiscale contestate.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 5 teza I Cod procedură civilă va fi admis recursul, va fi casată în parte sentința recurată și va fi trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță, cu menținerea dispozițiilor sentinței recurate privind respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECI DE
Admite recursul contencios administrativ formulat de recurentul - pârât CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI P - Direcția Taxe și Impozite împotriva sentinței civile nr. 7/CF din 22 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu COMPANIA NAȚIONALĂ ROMÂNĂ A B, str. - - nr. 20, Sectorul 4 și Punct de Lucru N,- Bis, municipiul P N, județul
Casează sentința recurată în parte, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Menține dispozițiile sentinței recurate privind respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22 octombrie 2009.
Președinte, - - | Pt.Judecător, - - -- PREȘEDINTE INSTANȚĂ | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
red. 13 nov.
Tehnored. 6 ex.
18 nov.2009
Președinte:Vera StănișorJudecători:Vera Stănișor, Mona Gabriela Ciopraga, Morina
