Contestație act administrativ fiscal. Decizia 875/2009. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- Decizia civilă nr. 875/2009
Ședința publică de la 22 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vera Stănișor judecător
JUDECĂTOR 2: Mona Gabriela Ciopraga
JUDECĂTOR 3: Morina
Grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B, împotriva sentinței civile nr. 80 din 5 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile au fost lipsă la prima ca și la a doua strigare a cauzei.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care;
Instanța constată că în cauză au fost declarate două recursuri de către pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B, ambele declarate și motivate în termen, legal scutite de la plata taxei de timbru.
Având în vedere că părțile au solicitat judecata în lipsă, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:
Prinacțiuneaînregistrată sub nr- la Tribunalul Bacău reclamantul a chemat în judecată pârâtele Administrația Finanțelor Publice B și Direcția Generală a Finanțelor Publice solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea actelor administrativ fiscale nr. 3440/14.03.2008, 35032/27.03.2008 și 35836/9.04.2008 emise de DGFP și obligarea pârâtei B la restituirea sumei de 5623 ron prelevată cu chitanța nr. -/19.03.2008 reprezentând taxa de primă înmatriculare, actualizată cu rata dobânzii legale calculate până la data plății cu cheltuieli de judecată.
La termenul din 5 februarie 2009 reclamantul a depus precizări la acțiune în sensul că solicită obligarea pârâtelor să-i restituie suma de 2750 lei, sumă care reprezintă diferența dintre suma de 5623 lei pe care a achitat-o drept taxă de primă înmatriculare și suma de 2873 lei care nu a fost restituită de pârâte prin Decizia 14249/18.07.2008.
Prin sentința civilă nr. 80/5.02.2009Tribunalul Bacăua respins excepțiile invocate de pârâte - excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Administrația Finanțelor Publice B, excepția inadmisibilității primului capăt de cerere, invocată de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B - și a admis, în parte, astfel cum a fost precizată, acțiunea; în consecință, a obligat pârâtele să restituie reclamantului, cu dobânda legală, suma de 2750 RON reprezentând taxă specială auto, a anulat adresele nr. 34440/14.03.-/27.03.2008 și 35836/9.04.2008 și a respins cererea privind plata dobânzilor pentru suma de 5623 RON.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul a achitat suma de reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule. Acesta a solicitat B restituirea taxei achitate, cererea fiindu-i respinsă motivat de faptul că aceasta este corect și legal datorată, conform HG nr. 44/2004, taxa specială aplicându-se atât pentru autoturismele noi cât și pentru cele rulate.
În cauză sunt de reținut dispozițiile art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție României, precum și cele ale art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene.
Taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul Fiscal - art. 2141- 2143 -prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1.01.2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin OUG nr. 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate (cele cu handicap, misiuni diplomatice, etc.) cât și situații de scutire de la plata taxei, în cazul vehiculelor istorice etc.
În cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național, statul nostru asumându-și obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității dinainte de aderare (Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană). Ca urmare a efectului direct al art. 90 (1) din Tratat, pentru ordinea juridică internă a României, instanța constată că dispozițiile art.2141- 2143din Codul Fiscal, sunt reglementări contrare și că deci nu pot fi menținute în continuare ca fiind aplicabile în speța de față.
Fiind încălcate dispozițiile art. 90 din Tratat, prin instituirea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, prin dispozițiile art.2141- 2143Cod Fiscal, se impune admiterea acțiunii astfel cum a fost precizată și obligarea pârâtei să restituie reclamantei suma de 2750 lei reprezentând diferență de taxa specială pentru autoturisme și autovehicule.
În baza art. 1084 raportat la art. 1082 cod civil pârâta va fi obligată să achite și folosul nerealizat constând în dobânda legală de la data plății efective.
În termen legal împotriva hotărârii tribunalului au formulat recurs ambele pârâte.
PârâtaAdministrația Finanțelor Publicea solicitat casarea sentinței pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 3041din Codul d e procedură civilă. În susținerea recursului, pârâta a arătat următoarele:
Tribunalul Bacăua soluționat greșit acțiunea. Avându-se în vedere dispozițiile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 trebuia introdusă în cauză Autoritatea Fondului pentru Mediu
În nr. 5899/26.06.2008 transmisă de Reprezentanța Permanentă a României la se arată că expertul a menționat că prevederile proiectului de norme metodologice privind taxa de poluare pentru autovehicule, transmis Comisiei la data de 25.06.2008 sunt conforme cu criteriile europene.
În cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 686/2008. Totodată, sunt de reținut dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2009. În consecință, reclamantul se încadrează în prevederile art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 686/2008.
Direcția Generală a Finanțelor Publice a declar recurs pentru următoarele motive:
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 a fost instituită taxa de poluare pentru autovehicule, ordonanța intrând în vigoare la data de 1.07.2008. În baza acestui act normativ a fost emisă Hotărârea Guvernului nr. 686/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a ordonanței. La art. 11 din ordonanță se instituie temeiul pentru restituirea diferenței dintre suma achitată de contribuabil în perioada 1.01.2007 - 30.06.2008 cu titlu de taxa specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare. Procedura de restituire este reglementată la capitolul VI, art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 686/2008, diferența în discuție calculându-se conform art. 3 din aceeași hotărâre. Prin urmare, în sarcina reclamantei subzistă obligația de achitare parțială a taxei auto conform art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008.
În nr. 5899/26.06.2008 transmisă de Reprezentanța Permanentă a României la se arată că expertul a menționat că prevederile proiectului de norme metodologice privind taxa de poluare pentru autovehicule, transmis Comisiei la data de 25.06.2008 sunt conforme cu criteriile europene.
Nu este precizat temeiul de drept în baza căruia a fost dispusă achitarea dobânzii legale, fiind necesar a se preciza acest temei, ținându-se seama și de faptul că există o dobândă reglementată de Codul d e procedură fiscală.
Examinând cele două recursuri,curtea de apelconstată următoarele:
Recursul pârâtei Administrația Finanțelor Publice
Autoturismul pentru care tribunalul a dispus restituirea către reclamant a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule a fost achiziționat de acesta la data de 20.02.2008, iar taxa a fost achitată la data de 19.03.2008, așadar anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008. Aplicarea acestei ordonanțe nu poate fi făcută litigiului de față fără a se încălca principiul constituțional al neretroactivității legii; noul act normativ nu se poate aplica unei situații juridice născute anterior. Reclamantului, care a achitat taxa specială pentru autoturisme și autovehicule în februarie 2008, nu i se poate imputa diferența dintre această taxă și taxa de poluare instituită printr-o ordonanță adoptată în iulie 2008.
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 face ca Autoritatea Fondului pentru Mediu să nu aibă calitate procesuală pasivă în cauză. Pe de altă parte, chiar dacă s-ar considera ca fiind incidente dispozițiile acestei ordonanțe, este de constatat că pentru restituirea diferenței calculate potrivit art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 se face conform procedurii stabilite prin normele metodologice de aplicare a ordonanței. Aceste norme au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 686/2008. Potrivit art. 6 alin. 2 sumele respectivă se restituie, la cererea contribuabilului, persoană fizică sau juridică, în conformitate cu prevederile art. 117 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar potrivit art. 6 alin. 12 din norme restituirea sumelor reprezentând diferența de taxă plătită se face de către organul fiscal competent, de la bugetul de stat, din contul de venituri bugetare în care a fost încasată suma în contul bancar indicat de către solicitant prin cererea sa de restituire. Prin urmare, nici în această situație Autoritatea Fondului pentru Mediu nu ar avea calitate procesuală pasivă, această autoritate neavând nici competențe de stabilire, verificare, colectare și executare silită (competențe care, potrivit art. 7 alin. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/208, revin autorităților fiscale competente conform Codului d e procedură fiscală) și nici atribuții de restituire a sumelor prevăzute de art. 11.
Nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2009 invocate de pârâta Administrația Finanțelor Publice Reclamantului i s-a restituit, în temeiul art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 coroborat cu art. 117 din Codul d e procedură fiscală, diferența de 2873 lei prin decizia nr. 54386/18.07.208 emisă de pârâta Administrația Finanțelor Publice B, așadar anterior intrării în vigoare Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2009 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 103/19.02.2009.
În prezenta cauză, este irelevant conținutul nr. 5899/26.06.2008 întrucât taxa a cărei restituire face obiectul judecății a fost percepută în temeiul dispozițiilor existente în Codul fiscal anterior aceste infograme.
Recursul pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice
Taxa specială pentru autoturisme și autovehicule este, din punctul de vedere al naturii juridice, un impozit indirect, fiind reglementată în Codul fiscal în titlul VII -Accize.
Problema ridicată de această taxă nu este aceea a existenței ei. În repetate hotărâri Curtea Europeană de Justiție a reținut că statele membre pot impune taxe de înmatriculare asupra autovehiculelor second-hand importate, cu condiția respectării dispozițiilor art. 90 (fostul art. 95) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, text care are menirea de a asigura completa neutralitate a impozitării interne sub raportul concurenței între produsele importate și produsele care se află deja pe piața națională (cauza C-387/01, ).
De asemenea, Curtea Europeană de Justiție a hotărât că taxa de înmatriculare plătită pentru un autovehicul nou face parte din valoarea de piață a acestuia, statele membre având obligația de a ține seama de deprecierea reală a autovehiculului atunci când stabilesc respectiva taxă (cauzele C-345/93 -, C-47/88 - Comisia/Danemarca și C-375/95 - Comisia/Republica ). Curtea a mai hotărât că taxele care se aplică autoturismelor dintr-un stat membru, atât celor noi, cât și celor de ocazie și indiferent de originea lor, nu sunt conforme cu art. 90 primul paragraf din Tratatul de Instituire a Comunității Europene dacă și în măsura în care nivelul accizei aplicate autoturismelor de ocazie importate din alte state membre depășește proporția accizei reziduale în valoarea autoturismelor de ocazie similare cărora li s-a aplicat aceeași acciză în statul membru în cauză înainte de prima lor înmatriculare în acel stat (cauza C-313/05 - ); în același sens a hotărât că art. 90 par. 1 trebuie interpretat ca interzicând o taxă atâta timp cât valoarea sa, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, este stabilită fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate (cauzele reunite C-290/05 și c-333/05, Ndasdi și ).
Așadar, incompatibilitatea dintre prevederile Codului fiscal și dispozițiile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene este vădită în cazul autovehiculelor second-hand. În cauză, a fost achiziționat un astfel de autoturism din Germania, iar pentru înmatricularea lui reclamantul a fost nevoită să plătească o taxa specială pentru autoturisme și autovehicule în cuantum de 3341,29 lei, taxă care a fost stabilită fără o reducere proporțională cu valoarea deprecierii reale a unor autoturisme similare înmatriculate deja în România; din anexele la care face trimitere art. 2141din Codul fiscal rezultă o creștere a valorii pe baza vechimii autoturismului și a normei de poluare.
În aceste condiții și ținând seama de dispozițiile art. 148 din Constituția României - potrivit cărora aplicarea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate dispozițiile contrare din dreptul intern, astfel cum se prevede prin alin. (2), autoritatea judecătorească fiind unul dintre garanții aducerii la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin. (2), astfel cum se dispune prin alin. (4) - curtea de apel constată că, dispunând restituirea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, tribunalul a pronunțat soluția cu respectarea principiilor priorității dreptului comunitar, a aplicării directe a dispozițiilor legislației comunitare primare și nediscriminării.
Recursul Direcției Generale a Finanțelor Publice B este fondat sub aspectul dobânzii legale. Tribunalul a reținut ca temei legal al acordării dobânzii dispozițiile art. 1084 și art. 1082 din Codul civil, dispoziții care au caracter general. Însă, în materie fiscală există dispoziții speciale cuprinse în Codul d e procedură fiscală. Astfel,potrivit art. 124 alin. 1 din acest cod entru p. sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.
Instanța de fond nu a stabilit nici data de la care se calculează, astfel încât recurenta va putea proceda conform art. 124 din Codul d e procedură fiscală, cu luarea în considerare a termenului prevăzut de art. 70 și a datei la care reclamanta a solicitat restituirea taxei de primă înmatriculare.
Față de cele ce preced, curtea de apel va modifica în parte hotărârea recurată în privința dobânzii datorate reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul pârâtei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B, împotriva sentinței civile nr. 80 din 05 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul - reclamant din B str. -. 29,. A,. 7.
Admite recursul pârâtei DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B împotriva aceleiași sentințe și în contradictoriu cu același intimat.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că dobânda legală stabilită în sarcina pârâtelor este cea prevăzută de art. 124 raportat la art. 70 din OG92/2003.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22 octombrie 2009.
Președinte, - - | Pt. Judecător, - - -- PREȘEDINTE INSTANȚĂ | Pt. Judecător, - - PREȘEDINTE INSTANȚĂ |
Pt. Grefier, - GREFIER SECȚIE |
Red. -
red.
6 ex. 26 nov. 2009
Președinte:Vera StănișorJudecători:Vera Stănișor, Mona Gabriela Ciopraga, Morina