Despăgubire. Sentința 263/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--06.05.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR. 263
Ședința publică din 06 august 2009
PREȘEDINTE: Maria Cornelia Dascălu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B, având ca obiect despăgubire.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța invocă din oficiu necompetența materială a Curții de Apel Timișoara raportat la natura civilă a cauzei și rămâne în pronunțare pe această excepție.
După închiderea dezbaterilor și deliberare, s-a depus la dosar prin serviciul de registratură al instanței o cerere de renunțare la judecată formulată de reclamanta.
CURTEA
Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă formulată pe rolul Judecătoriei M sub dosar nr- din data de 04.02.2009, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul STATUL ROMÂN- prin B, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtului la plata către aceasta a sumei de 50.000 euro, exprimată în lei la data efectuării plății, suma reprezentând daune morale.
Prin sentința civilă nr.437/07.04.2009, pronunțată de Judecătoria Sânnicolau M în dosarul nr-, a fost declinată competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Timișoara, Secția Contencios Administrativ și Fiscal.
În motivarea hotărârii menționate se arată că reclamanta și-a motivat cererea pe faptul că în cauză nu există o reparație concretă și suficientă față de daunele suferite, fiind invocate dispozițiile actelor normative speciale în materie.
Așa fiind având în vedere că în cauză s-a invocat faptul că acțiunea privește acte emise de autoritățile publice centrale, instanța în temeiul art. 3 punctul 1 Cod procedură civilă a admis excepția ridicată și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara - Secția Contencios Administrativ.
Cauza a fost înregistrată astfel pe rolul Curții de Apel Timișoara, Secția de Contencios Administrativ, sub nr- la data de 06.05.2009.
Curtea de Apel Timișoaraa invocat din oficiu excepția necompetenței materiale, raportat la obiectul cauzei, respectiv obligarea Statului Român la plata daunelor morale.
Analizând cu prioritate excepția invocată, în conformitate cu dispozițiile art. 137 aliniatul 1 Cod procedură civilă, care impun ca instanța să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și a celor de fond, care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, instanța apreciază că aceasta este întemeiată, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Prin acțiune formulată, reclamanta solicită plata despăgubirilor civile, cu titlu de daune morale pentru suferințele fizice și psihice provocate ca urmare a deportării în.
Instanța apreciază că acțiunea reclamanților are natură civilă în cauză nefiind atacat vreun act administrativ ori refuzul pentru emiterea unui act, care să atragă incidența normelor speciale în materia contenciosului administrativ.
Simpla invocare a unor acte normative speciale, ca de exemplu Legea nr. 30/1994, Legea nr.173/2006, OUG nr.214/1999, privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă -,ori DL nr.118/1990 nu este aptă, raportat la obiectul acțiunii, să ducă la concluzia competenței instanței de contencios administrativ și aceasta întrucât, atunci când legiuitorul a dorit ca anumite cauze să fie date în competența specială a instanței de contencios administrativ, derogatorie de la normele de drept comun, a făcut-o printr-o normă expresă.
Art.6 aliniatul 1 din nr.OG214/1999 prevede într-adevăr competența instanțelor de contencios administrativ însă pentru acțiunile prin care se atacă fie Decizia emisă de Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, fie refuzul nejustificat al acestei comisii de a rezolva cererea de constatare a calității de luptător.
În speța de față, reclamanta a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice, iar nu Comisia menționată care, potrivit art. 6 aliniatul 11din nr.OUG 214/1999, este reprezentată de Ministerul Justiției, prin acțiune neaducându-se nici o critică vizând activitatea acesteia din urmă, așa cum de altfel nu se aduce vreo critică nici activității Comisiei pentru aplicarea prevederilor DL nr.118/1990.
Mai mult decât atât, reclamanta a obținut Hotărârea nr.2994/30.11.1990 emisă de Comisia pentru aplicarea prevederilor DL nr.118/1990 (fila 6 dos nr- al Judecătoriei Sânnicolau M) precum și Decizia nr. 835/28.06.2001 emisă de Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă (fila 9 dos. nr- al Judecătoriei Sânnicolau M), decizie prin care i s-a recunoscut calitatea de luptător.
Constatând așadar că în cauză nu se solicită emiterea vreunui act și nici nu este atacat vreun act administrativ ori refuzul vreunei autorități și că, dimpotrivă, se solicită obligarea Statului Român la plata unor despăgubiri, obiect al acțiunii care se circumscrie de altfel într-o serie de litigii soluționate irevocabil de Secțiile civile ale instanțelor judecătorești, inclusiv de Secția civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în recurs, instanța constată că, raportat și la valoarea obiectului cererii, competentă a soluționa cauza este Judecătoria Sânnicolau M, în conformitate cu dispozițiile art. 2 punctul 1, litera b Cod procedură civilă.
Apreciind totodată că necompetența Curții de Apel Timișoara este de ordine publică, în temeiul dispozițiilor art. 158 alin.1 și 159 punctul 2.pr.civ. instanța va admite excepția și, în consecință, își va declina competența în favoarea Judecătoriei Sânnicolau
Întrucât în cauză își declină competența reciproc atât Judecătoria Sânnicolau M cât și Curtea de Apel Timișoara, constatându-se ivit conflictul negativ de competență, potrivit art. 22 punctul 2.pr.civ. instanța va sesiza Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea acestui conflict, în temeiul art. 21.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Timișoara.
Declină competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta, domiciliată în, nr.484, județ T, în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, sector 5 și chematul în garanție Ministerul Administrației și Internelor, cu sediul în B, nr. 1A, sector 1, în favoarea Judecătoriei Sânnicolau
Constată ivit conflictul negativ de competență și trimite cauza spre soluționarea acestui conflict, Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.08.2009
PREȘEDINTE GREFIER
- - - - -
Red. -07.08.2009
Tehnored LM-07.08.2009
2 expl/SM
Președinte:Maria Cornelia DascăluJudecători:Maria Cornelia Dascălu
