Despăgubire. Decizia 283/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.283/CA/2008-
Ședința publică din 18 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Blaga Gabriela JUDECĂTOR 2: Rițiu Roxana
- - - JUDECĂTOR 3: Boța Marilena
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului în contencios administrativ declarat de recurentul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B, sector 5,-, în contradictoriu cu intimații reclamanți,, G, -, -, )., )., R, și,toți din O, Parcul, nr.10, jud.B, intimați pârâțiCURTEA DE APEL ORADEA, cu sediul în O, Parcul, nr.10, jud.B,TRIBUNALUL BIHOR, cu sediul în O, Parcul, nr.10, jud.B și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANTELOR, cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței nr.86/CA din 28 februarie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR în dosarul nr-, având ca obiect despăgubiri.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă nici o parte a litigiului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxelor de timbru, că recurentul pârât Ministerul Justiției a depus la dosar note scrise, precum și faptul că, cauza se află la primul termen de judecată în recurs, după care:
Instanța,având în vedere excepția invocată de recurentul Ministerul Justiției prin notele scrise depuse la dosar pentru termenul de azi, respectiv excepția lipsei competenței materiale a acestei instanțe de a judeca în recurs cauza de față, rămâne în pronunțare pe această excepție.
CURTEA D APEL
deliberând:
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.86/CA din 28 februarie 2008, TRIBUNALUL BIHORaa dmis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR reprezentată de B cu sediul în O, str. -, nr.2/B și pe cale de consecință a respins acțiunea reclamantelor față de pârâta MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
A respins ca fiind fără de obiect excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție formulată de Ministerul Economiei și a Finanțelor.
A admis în parte cererea formulată de reclamantele, -, -, G, -, -, (FOST ), (FOST, R, și, în contradictoriu cu pârâtele MINISTERUL JUSTIȚIEI cu sediul în B- sector 5; CURTEA DE APEL ORADEA cu sediul în O, Parcul, nr. 10, județul B și TRIBUNALUL BIHOR cu sediul în O, Parcul, nr.10, județul B și pe cale de consecință:
A obligat pe pârâți în solidar la plata în favoarea fiecărui reclamant a drepturilor salariale corespunzătoare diminuării fiecărui reclamant a venitului net prin calcularea contribuției de asigurări sociale, începând cu luna august 2007 și până la pronunțarea prezentei hotărâri, sume ce se vor reactualiza cu indicele de inflație la data plății efective.
Totodată, a respins ca și inadmisibilă cererea de obligare a pârâților la plata penalităților pentru viitor.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții au solicitat obligarea în solidar a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la plata drepturilor salariale, corespunzătoare diminuării fiecăruia a venitului net lunar prin calcularea contribuției de asigurări sociale, începând cu luna august 2007, cât și pe viitor.
În conformitate cu dispozițiile art.109 Cod procedură civilă, oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane, trebuie să facă o cerere în fața instanței competente, reclamantul având obligația justificării legitimității procesuale pasive a pârâtei.
Raporturile juridice de muncă au fost încheiate între reclamanți și pârâtul Ministerul Justiției, iar în conformitate cu dispozițiile Legii nr.250/2007 angajatorul are obligația de a calcula și reține contribuția de asigurări sociale, și prin urmare, în calitate de terț, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor nu răspunde în solidar de calcularea și reținerea acestei contribuții față de reclamant, considerente față de care instanța în baza art.109 Cod procedură civilă, văzând dispozițiile art.137 Cod procedură civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor și pe cale de consecință a respins acțiunea reclamanților față de pârât pentru lipsa calității procesuale pasive.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție invocată de către același pârât, instanța în baza art.137 Cod procedură civilă a respins-o ca fiind fără obiect, întrucât în cauză nu au fost formulate cereri în condițiile art. 60-63 Cod procedură civilă.
Examinând cererea pe fond, instanța de fond a reținut următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 23 alin.1 din Legea nr.19/2000, baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie salariile individuale brute, realizat lunar, inclusiv sporurile și adausurile reglementate prin lege sau contractul colectiv de muncă, iar conform alineatului 3 din același articol, baza de calcul nu poate depăși plafonul a de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie, plafon care prin nr.OUG147/2002 a fost majorat la 5 salarii medii brute pe economie.
La art. 183 alin. 4 din Legea 1nr.9/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale s-a prevăzut că la aplicarea prevederilor referitoare la baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, respectiv la majorarea drepturilor salariale și a veniturilor asigurate, se va face pe baza normelor metodologice aprobate de Guvern, astfel încât contribuția de asigurări sociale suportată de asigurați să nu conducă la diminuarea venitului net al acestora.
La data de 19 iulie 2007, prin art. 2 din Legea nr.250/2007 baza de calcul pentru contribuția de asigurări sociale suportate de asigurați a fost stabilită la venitul brut realizat lunar, astfel că au fost anulate dispozițiile art. 183 din Legea nr.19/2000, rămânând în vigoare dispozițiile alin.1,2 și 4 care instituie interdicția nediminuării venitului net al asiguratului.
În ceea ce privește susținerile pârâtului Ministerul Justiției referitor la inaplicabilitatea dispozițiilor Legii nr.250/2007 la raporturile de muncă existente înainte de intrarea ei în vigoare, pe considerentul că normele de drept fiscal sunt de natură imperativă și se referă la obligații financiar - bugetare, și pe considerentul principiului neretroactivității legii, instanța a reținut că reclamanții au solicitat plata drepturilor salariale corespunzătoare diminuării fiecăruia a venitului net lunar prin calcularea contribuției de asigurări sociale, începând cu luna august 2007, acțiune care astfel cum a fost formulată constituie o obligație de a face.
S-a apreciat că, în cauză nu se poate reține retroactivitatea Legii nr.250/19 iulie 2007 întrucât reclamanții solicită plata drepturilor salariale începând cu luna august 2007 raportat la dispozițiile legale existente, ori, așa cum susțin și reclamanții, prin apariția Legii nr.250/19 iulie 2007 dispozițiile alin.1, 2 și 4 din Legea nr.19/2000 cu privire la baza de calcul a contribuției de asigurări sociale să nu conducă la diminuarea veniturilor nete ale salariaților au rămas în vigoare, nefiind modificate, completate sau abrogate, și acest lucru deoarece în conformitate cu art. 57 alin. 1 din Legea nr.24/2000, modificarea unui act normativ constă în schimbarea expresă a textului unora sau mai multor articole sau alineate ale acesteia și în redactarea lor într-o nouă formulare.
Potrivit art.38 din Codul muncii, orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate, drepturile fiind astfel apărare împotriva oricăror încălcări a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu.
În condițiile în care dispozițiile art.183 alin.4 din Legea nr.19/2000 sunt în vigoare și instituie obligativitatea nediminuării veniturilor nete ale asiguraților, în măsura în care s-ar încălca acest principiu, s-a apreciat că, cererea reclamanților apare ca și întemeiată, considerente față de care instanța a obligat pârâții în solidar în favoarea fiecărui reclamant a drepturilor salariale corespunzătoare diminuării venitului net, prin calcularea contribuției de asigurări sociale începând cu luna august 2007 și până la pronunțarea hotărârii, sume care în condițiile art. 1084 - 1082 cod civil vor fi reactualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În ceea ce privește cererea reclamanților de obligare pe viitor la plata drepturilor salariale corespunzător diminuării fiecăruia a venitului net lunar, instanța în baza art. 109 Cod procedură civilă a respins-o ca și inadmisibilă deoarece se referă la un drept viitor, care nu s-a născut, nefiind ocrotit de lege.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termen, scutit de taxă de timbru, Ministerul Justiției solicitând instanței admiterea acestuia și modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătat, pe de o parte că instanța de fond a pronunțat sentința cu încălcarea regulilor de competență, după natura litigiului, acesta având natura unui litigiu de asigurări sociale și nu de contencios administrativ și fiscal, iar pe de altă parte, că hotărârea este netemeinică și nelegală.
Referindu-se la acest din urmă aspect, recurenta a precizat că în mod greșit prima instanță își întemeiază motivarea pe dispozițiile art.183 alin.1-2 și 4 din Legea nr.19/2000, în condițiile în care acestea constituie dispoziții tranzitorii, or potrivit art.52 alin.2 din Legea nr.24/2000, dispozițiile tranzitorii trebuie să asigure pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, deci ele au caracter temporar, epuizându-și aplicabilitatea prin însuși faptul că acționează în cadrul unor termene ori momente stabilite de legiuitor în cuprinsul normei juridice.
Recurenta a mai menționat că, dacă până la apariția Legii nr.100/2005 pentru aprobarea OG nr.23/2005, acordarea cotei de protecție instituită de HG nr.403/2001 era justificată, odată cu apariția acestui act normativ, care în fapt reprezintă o majorare cu peste 40% a salariilor acestor categorii, aplicarea HG nr.403/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor art.183 din Legea nr.19/2000, nu mai era justificată, precum și că întreaga situație expusă a condus la abrogarea prin HG nr.687/2005 a HG nr.403/2001.
Prin notele scrise depuse, recurenta a invocat și excepția lipsei competenței materiale a Curții de APEL ORADEA în temeiul art. I și II alin.2 din OUG nr.75/2008, precum și motivul de recurs de ordine publică reglementat de art.304 pct.1 Cod procedură civilă, potrivit căruia se poate cere casarea unei hotărâri când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale.
Intimații, deși legal citați nu s-au prezentat la dezbaterea cauzei și nu au formulat întâmpinare.
Examinând hotărârea recurată prin prisma excepției de necompetență materială a Curții de APEL ORADEA, excepție care primează în soluționarea cauzei, conform art.137 Cod procedură civilă, instanța apreciază excepția ca fiind întemeiată, motiv pentru care o va admite.
Conform art.I alin.1 din OUG nr.75/2008, cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat, potrivit OUG nr.27/2006, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobat cu modificări și completări prin Legea nr.45/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și potrivit OG nr.8/2007, privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr.247/2007, cu modificările ulterioare, sunt soluționate în primă instanță de curțile de apel.
Art.I alin.2 din același act normativ reglementează că recursul împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță de curțile de apel, se judecă de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Întrucât, prezentul litigiu are ca obiect drepturi salariale și pentru că art.II alin. 1 din OUG nr.75/2008 stabilește că art.I se aplică și proceselor în curs de judecată, începute sub legea anterioară, văzând și textele de lege expuse mai sus, instanța va aprecia întemeiată excepția de necompetență materială a Curții de APEL ORADEA și în consecință o va admite, urmând a fi declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGI
DECI D E:
Admite excepția de necompetență materială a Curții de APEL ORADEA.
Declină competența de soluționare a recursului declarat de recurentaMINISTERUL JUSTIȚIEIîn favoareaÎnaltei Curți de Casație și Justiție.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 18 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. dec. -
- în concept - 25.09.2008
- jud. fond. - -
- dact. - 2 ex.
- 29.09.2008
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
din _________________
Către,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
Vă înaintăm, alăturat prezentei, dosarul cu nr. de mai sus, sigilat și numerotat, care conține un număr de _____ file, privind pe recurentul pârâtMINISTERUL JUSTIȚIEIși intimații reclamanți + 58, întrucât prin decizia nr.283 din 18 septembrie 2008 Curții de APEL ORADEA, s-a declinat competența de soluționare a recursului declarat de Ministerul Justiției în favoarea dumneavoastră.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Președinte:Blaga GabrielaJudecători:Blaga Gabriela, Rițiu Roxana, Boța Marilena
