Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 197/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA Nr. 197/F/CA/2008
Ședința publică de la 17 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Costinaș
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea cauzei în contencios administrativ privind acțiunea formulată de reclamantul COMPLEXUL NAȚIONAL ASTRA în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL JUDEȚEAN S, BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ ASTRA și GUVERNUL ROMÂNIEI, intervenient MINISTERUL CULTURII ȘI cultelor, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat în instanță reprezentanta pârâtului Consiliul Județean Sibiu, consilier juridic Linde și mandatara pârâtei Biblioteca Județeană Astra, avocat, lipsind celelalte părți și mandatarul reclamantului.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că Ministerul Culturii și Cultelor a depus la dosar cererea de intervenție - în trei exemplare originale, cerere ce a fost comunicată la termenul anterior prin fax, iar pârâtul Guvernul României a depus la dosar întâmpinare, comunicată atât prin fax, cât și prin poștă.
Instanța pune în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție formulată de Ministerul Culturii și Cultelor.
Mandatara pârâtei Biblioteca Județeană Astra arată că apreciază admisibilă cererea de intervenție.
Reprezentanta pârâtului Consiliul Județean Sibiu lasă la aprecierea instanței.
Instanța, deliberând, admite în principiu cererea de intervenție în interesul Guvernului României formulată de Ministerul Culturii și Cultelor și acordă cuvântul asupra excepției de nelegalitate invocată de reclamant, pe excepția inadmisibilității acesteia și pe fond.
Mandatarul reclamantului, prezentându-se în fața instanței după începerea dezbaterilor, invocă excepția nulității cererii de intervenție, care a fost semnată de un secretar de stat, or un secretar general adjunct nu poate angaja voința Ministerului, solicitând instanței a analiza și acest aspect.
Referitor la inadmisibilitatea excepției de nelegalitate a HG nr. 1364/2000 arată că aceasta nu poate fi reținută și ca atare solicită respingerea acestei excepții, dat fiind faptul că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 4 din Legea 554/2004 și întrucât se încalcă dispozițiile Legii 213/1998 - art. 12 alin. 3, care stipulează faptul că dreptul de administrare va putea fi revocat numai dacă titularul său nu-și exercită drepturile și nu-și execută obligațiile născute din actul de transmitere.
În ce privește motivele de fond ale excepției de nelegalitate, arată că art. 12 alin. 3 din Legea nr. 213/1998 conține dispoziție imperativă și transferarea dreptului de administrare în favoarea Bibliotecii Astra este ilegală, având în vedere că imobilul a aparținut " Astra", iar Guvernul nu mai este proprietar.
Pentru aceste motive, mandatarul reclamantului solicită admiterea excepției de nelegalitate invocată și respingerea cererii de intervenție formulată de Ministerul Culturii și Cultelor ca fiind nefondată, întrucât susnumitul minister nu mai are interes să promoveze o atare cerere.
Cu cheltuieli de judecată, conform ordinului de plată, pe care-l depune în copie la dosar.
Mandatara pârâtei Biblioteca Județeană Astra arată că în principal susține excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate invocate de reclamant, precizând că atâta vreme cât actul administrativ a cărui legalitate se solicită a fi cercetată de către instanță a fost emis înaintea intrării în vigoare a Legii 554/2004 nu-i sunt aplicabile prevederile acesteia, întrucât s-ar încălca prevederile art. 6 din CEDO.
Solicită a se constata inadmisibilitatea excepției de nelegalitate, pe cale de excepție și netemeinicia acesteia, pe fond.
Învederează instanței că cererea de constatare a nelegalității actului administrativ dedus judecății, pe cale de excepție, în temeiul prevederilor art. 4 din Legea 554/2004 este inadmisibilă întrucât procedura excepției de nelegalitate prevăzută de legea contenciosului administrativ se aplică doar actelor administrative emise după intrarea în vigoare a acestei legi.
Referitor la unele aspecte procedurale preliminare, expuse în întâmpinarea formulată, arată că un aspect procedural ar fi acela că fundamentarea excepției trebuia făcută la instanța de fond în fața căreia care a fost ridicată excepția incidental, iar aceasta trebuia să se pronunțe prin încheiere motivată - potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 3 din Legea 554/2004. Astfel, completarea la întâmpinare s-a formulat ca urmare a completării motivelor excepției.
Depune concluzii scrise.
Reprezentanta pârâtului Consiliul Județean Sibiu arată că achiesează la concluziile puse de mandatara pârâtei Biblioteca Astra.
Învederează instanței că în anul 1895 fost fondată biblioteca și muzeul sub autoritatea Consiliului Județean.
Referitor la excepția de nelegalitate invocată arată că jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curților de Apel este unanim de acord în sensul că nu pot fi contestate acte emise anterior intrării în vigoare a legii, pentru că o solicitare contrară ar încălca principiul neretroactivității consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituția României, respectiv al stabilității rapoartelor juridice.
Precizează că de la momentul emiterii actului cu caracter individual - anul 2000 - au fost emise acte succesive, necontestate în baza legii contenciosului în vigoare, reclamantul complăcându-se în această situație nu 3 ani, cum susține, ci 5. Mai arată că între actul juridic dedus judecății în fața instanței de fond ( Judecătoria Sibiu ) și actul administrativ a cărui nelegalitate se invocă trebuie să existe legătură, în sensul că actul juridic dedus judecății să fi fost emis în cadrul unei proceduri de punere în aplicare a actului administrativ apreciat ca nelegal, deoarece numai dacă actul atacat a fost emis în considerarea unor dispoziții ilegale, excepția de nelegalitate își găsește aplicabilitate.
Pe fondul cauzei, arată că Hotărârea nr. 1364/2000 a fost și rămâne un act administrativ unilateral cu caracter individual, emis în scopul restabilirii legalității și concordanței normei juridice cu situația de fapt existentă, în sensul înlăturării unei situații incerte prin care, în mod formal, printr-un asterisc inserat în hotărârea de organizare a Ministerului Culturii imobilul în litigiu "figura" ca fiind administrat de reclamant. Arată că reclamantul nu a beneficiat niciodată de un act administrativ prin care imobilul să-i fie dat în administrare, nu a beneficiat niciodată de un act administrativ prin care să i se stabilească limitele și condițiile pentru administrarea bunului.
Într-adevăr în anul 1994 s-a încheiat un Protocol cu Președintele Consiliului Județean, dar acesta are o clauză, respectiv că va intra în vigoare la momentul adoptării, moment care nu a mai venit.
Cu referire la instituția revocării dreptului de administrare ca sancțiune, arată că aceasta nu este aplicabilă, întrucât nelegalitatea actului administrativ nu poate fi analizată prin raportare la alte temeiuri de drept decât cele avute în vedere la emiterea lui.
Pentru toate aceste considerente expuse pe larg în întâmpinare și concluziile scrise, reprezentanta pârâtului Consiliul Județean Sibiu solicită respingerea excepției de nelegalitate invocată.
Referitor la cererea de intervenție formulată de Ministerul Culturii și Cultelor apreciază fondată poziția acestui minister, solicitând admiterea cererii.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față:
Reclamanta Complexul Național Astra a solicitat în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean Sibiu și Biblioteca Județeană Astra, prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sibiu sub dosar nr- a solicitat ca prin sentință să se dispună:
1)., în condițiile art. 34 pct. 2 și 3 din 115/1938, respectiv art. 36 pct. 2 și 3 din 7/1996 a Sibiu nr. 365 top 1533, 1534, 1535 prin radierea înscrierii dreptului de administrare al pârâtei, Biblioteca Astra de sub 16 și repunerea cărții funciare în situația anterioară, identificată prin înscrierile existente sub 6 și 14;
2). Constatarea calității reclamantului de titular al dreptului de administrare asupra imobilului din mun. Sibiu,- - Muzeul "" - drept înscris în Sibiu nr. 365 top 1533, 1534, 1535, sub 6 și 14;
3). Obligarea pârâților să predea reclamantului deplina administrare și posesie a imobilului din Mun. Sibiu,- - Muzeul "", identificat în Sibiu nr. 365 top 1533, 1534, 1535, conform protocolului intervenit între reclamant și pârâtul Consiliul Județean Sibiu la 14 iunie 1994, constatând îndeplinirea condiției suspensive de sub punctul nr.2;
4). Obligarea pârâților la plata de daune cominatorii în valoare de 500 lei/fiecare zi de întârziere, în privința îndeplinirii obligației de a face identificată sub punctul nr. 3 din acțiune, începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până la momentul îndeplinirii obligației.
Reclamanta în cadrul procesului a invocat excepția de nelegalitate a HG nr. 1364/20 12 2000 privind revocarea dreptului de administrare al reclamantei asupra imobilului aflat în domeniul public al municipiului Sibiu, imobil aflat în strada - nr. 5.
În drept s-au invocat prevederile art. 4 din 554/2004. Acțiunea a fost legal timbrată.
Ministerul Culturii și Cultelor a formulat cerere de intervenție în interesul Guvernului României, admisă în principiu potrivit art. 49 și următoarele din Codul d e procedură civilă, fiind semnată de secretarul de stat, în calitate de reprezentant al intervenientului.
În cauză a fost invocată inadmisibilitatea excepției de nelegalitate.
În soluționarea excepției de nelegalitate, Curtea de Apel constată inadmisibilă excepția invocată potrivit dispozițiilor art.4 din 554/2004 modificată, în măsura în care prevederea legală este în contradicție cu dispozițiile art. 15 al. 2 din Constituție care consacră principiul neretroactivității legii. Prin faptul că potrivit art. 4 din 554/2004, așa cum a fost modificat de pct. 5 al <LLNK 12007 262 10 202 0 42>art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate se ajunge ca dispoziția unei legi să retroactiveze.
Prin aceasta sunt încălcate dispozițiile art.15 (2), 20 din Constituție, art.6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului și practica Curții Europene de Justiție de la Luxemburg.
Potrivit art. 15 al. (2) din Constituție, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. constituie principiul de drept în temeiul căruia actele normative, deciziile judiciare sau actele juridice nu pot avea efecte în trecut, ci numai posterior promulgării, pronunțării sau întocmirii acestora. Aplicarea acestui principiu asigură stabilitatea raporturilor juridice și dreptul părților la un proces echitabil, potrivit art. 6 din CEDO, prin aceea că subiectul de drept prin acțiunea pe care o întreprinde se supune reglementarilor în vigoare în cunoștință de cauză.
Art. 15 alin. (2) din Constituție consacră principiul neretroactivității legii, în sensul că o lege odată adoptată de Parlament va putea produce efecte juridice numai pentru viitor. Așadar, este neconstituțional ca printr-o normă legală să fie sancționat un comportament manifestat anterior intrării în vigoare a acelei norme, deoarece se aduce atingere principiului drepturilor câștigate și situațiilor juridice legal constituite.
În consecință, față de aceste considerente, Curtea de Apel considera că excepția invocată este inadmisibilă în măsura în care contravine principiului neretroactivității legii consacrat de Legea fundamentală, prin faptul că se poate ataca cu excepția de nelegalitate un act administrativ individual emis anterior intrării în vigoare a legii.
În acest sens, practica instanțelor de contencios administrativ și a instanței supreme, anterior modificărilor aduse legii a fost constantă în a considera excepția de nelegalitate inadmisibilă pentru actele administrative individuale emise anterior intrării în vigoare a dispozițiilor 554/2004.
În consecință se va respinge ca inadmisibilă excepția de nelegalitate invocată, având în vedere că HG nr. 1364/2000 este un act administrativ individual emis și care și-a produs efectele anterior intrării în vigoare a 554/2004. Se va admite ca întemeiată cererea de intervenție formulată de Minister în favoarea Guvernului României.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă va fi obligată reclamanta Complexul Național Astra Sibiu să plătească pârâtei Biblioteca Județeană Astra suma de 600 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial, dovedit cu chitanța seria - - nr. -.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de inadmisibilitate.
Respinge excepția de nelegalitate a Hotărârii de Guvern nr. 1364/20.12.2000 în privința trecerii unor imobile din domeniul public al statului și din administrarea Muzeului Astra Sibiu în domeniul public al județului Sibiu și în administrarea Bibliotecii Județene Astra Sibiu invocată de reclamanta Complexul Național Astra Sibiu în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Consiliul Județean Sibiu, Biblioteca Județeană Astra.
Admite cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul Ministerul Culturii și Cultelor în interesul Guvernului României.
Obligă reclamanta să plătească pârâtei Biblioteca Județeană Astra suma de 600 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17 2008.
Președinte Grefier
- - - -
Red.
Tehnored. / 7 ex./16.01.2009
Președinte:Gabriela CostinașJudecători:Gabriela Costinaș
