Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 994/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 23.06.08
DECIZIA CIVILĂ NR.994
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 09.10.2008
PREȘEDINTE: Victoria Catargiu
JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 3: Anca Buta
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.483/26.05.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE T, având ca obiect excepție de nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat G în reprezentarea reclamantului - recurent, lipsă fiind pârâta - intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul reclamantului - recurent solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Timiș.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.483/CA/26.05.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins cererea privind excepția de nelegalitate formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin încheierea de ședință din 14.05.2008, pronunțată în dosarul nr- Judecătoria Timișoaraa dispus sesizarea Tribunalului Timiș, secția de contencios administrativ pentru a statua, conform art. 2 și 4 din Legea 554/2004 asupra legalității următoarelor acte administrative cu caracter individual: deciziei de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit privind venitul din activități independente nr. -/15.09.2005, a deciziei de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit privind venitul din activități independente nr. -/15.12.2005, a deciziei de impunere pentru plați anticipate cu titlu de impozit privind venitul din activități independente nr. -/15.03.2006, a deciziei de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit privind venitul din activități independente nr. -/15.06.2006, a deciziei de impunere pentru plați anticipate cu titlu de impozit privind venitul din activități independente nr. -/15.09.2006, a deciziei de impunere pentru plați anticipate cu titlu de impozit privind venitul din activități independente nr. -/31.12.2005, a deciziei de calcul accesorii nr. -/31.12.2005, a deciziei de calcul accesorii nr. -/31.12.2006, a deciziei de calcul accesorii nr. - /31.12.2006, toate emise de intimata.
În motivarea excepției de nelegalitate invocată, reclamantul a arătat că desfășoară activitate de transport în regim de taxi în Municipiul T, reglementată de Legea nr.2003 cu modificările ulterioare.
În perioada 01.01.2004 - 16.08.2006 a prestat activitatea de taximetrist în calitate de angajat în baza contractului individual de muncă încheiat cu "Pro Taxi" În aceiași perioadă nu a desfășurat nicio activitate și nu a realizat venituri în calitate de taximetrist independent.
Pentru perioada menționata mai sus, reclamantul a primit salarii lunare de la firma la care era angajat și care avea obligația legală să rețină din salariu impozitul pe venituri și să-l verse la buget.
Venituri care se impozitează potrivit art.55-60 Codul fiscal în ceea ce privește veniturile din salarii, iar veniturile din activității independente sunt impuse de alte reguli așa cum prevăd art.46-54 Codul fiscal.
În consecință, deciziile de impunere pentru plăți anticipate privind impozitul pe venituri din activități independente sunt emise cu încălcarea dispozițiilor legale citate.
La termenul de judecată din 14.05.2008 pârâta T, a depus la dosar note de ședință prin care a solicitat respingerea excepției invocate, întrucât prevederile nr.OG92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, referitoare la contenciosul administrativ fiscal reprezintă legea specială în raport de dispozițiile Legii nr.554/2004, care constituie legea generală în materia contenciosului general și cu care nr.OG92/2003, privind Codul d e procedură fiscală se completează în măsura în care nu cuprinde dispoziții derogatorii.
Astfel potrivit art.205 din nr.OG92/2003 republicată, și art.7 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ cu modificările și completările ulterioare, reclamantul trebuia să uzeze de procedura de constatare prevăzută în mod expres, în acest sens de legea specială reprezentată de nr.OG92/2003, republicată, prin formularea unei contestații prealabile la organul emitent. Iar ulterior în cazul în care nu ar fi nemulțumit de soluția primită, putea să atace în contencios administrativ decizia de soluționare a contestației sale prealabile emisă de organul fiscal competent.
Din analiza probelor administrate în cauză, instanța a reținut următoarele:
Prin deciziile de impunere pentru plăți anticipate și deciziile calcul accesorii emise de către pârâtă pe seama reclamantului s-au stabilit în sarcina acestuia o serie de obligații de plată.
Deciziile de impunere, potrivit Codului d e procedură fiscală sunt actele administrativ fiscale care pot fi contestate la instanța de contencios administrativ în conformitate cu art.205 din nr.OG92/2003.
Potrivit art. 5 din Legea nr.554/2004 "Actele nesupuse controlului și limitele controlului
(1) Nu pot fi atacate în contenciosul administrativ:
a) actele administrative ale autorităților publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul;
b) actele de comandament cu caracter militar.
(2) Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară.
(3) Actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război, al stării de asediu sau al celei de urgență, cele care privesc apărarea și securitatea națională ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum și pentru înlăturarea consecințelor calamităților naturale, epidemiilor și epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere.
(4) În litigiile prevăzute la alin. (3) nu sunt aplicabile prevederile art. 14 și 21."
Având în vedere că pentru desființarea actelor administrativ fiscale Codul d e procedură fiscală prevede o altă procedură la art. 169 și următoarele, că reclamantul trebuia să uzeze de această procedură, că la expunerea motivelor de nelegalitate invocate de către reclamant acesta enumera stări de fapt și face apărări de fond, apărări pe care trebuia să le fi invocat în cursul contestației reglementate de Codul d e procedură fiscală tribunalul a constatat și reținut că excepția de nelegalitate invocată este inadmisibilă, motiv pentru care a respins-
Soluția suscitată a instanței de fond a fost atacată cu recurs de către reclamant, care a solicitat în principal, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe, iar în subsidiar, modificarea sentinței recurate, admiterea excepției de nelegalitate și constatarea nelegalității actelor administrativ fiscale menționate, reiterând motivele pe care și-a bazat acțiunea.
Analizând actele dosarului, criticile recurentelor prin prisma dispozițiilor art. 304 din Codul d e procedură civilă și examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea de Apel constată următoarele:
Motivele de casare susținute în cererea de recurs sunt întemeiate.
Astfel, conform dovezilor existente la dosarul cauzei, reclamantul nu a fost legal citat.
La fila 3 dosar de fond se află dovada îndeplinirii procedurii de citare la data de 21. 05 2008, pentru termenul de judecată din data de 26. 05 2008, când a și fost soluționată cauza.
Ori, raportat la dispozițiile art. 101 Cod procedură civilă, termenul de 5 zile trebuia socotit pe zile libere, împlinindu-se, în speță, la data de 27 mai 2008.
Ca urmare, cum pricina a fost soluționată în lipsa părții legal citată, Curtea nu va mai analiza celelalte critici aduse soluției, urmând a casa sentința recurată, raportat la dispozițiile art.101, cu aplicarea dispozițiilor art.312, alin.3 Cod procedură civilă și va trimite cauza spre rejudecare, pe fond, aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.483/2008, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului Timiș.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- LIBER - - - -
GREFIER,
- -
RED:/30.10.08
TEHNORED:/31.10.08
2.ex./SM/
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Judecător -
Președinte:Victoria CatargiuJudecători:Victoria Catargiu, Claudia, Anca Buta
