Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 1113/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR.1113
Ședința publică din data de 30 septembrie 2009
PREȘEDINTE: Preda Popescu Florentina
JUDECĂTORI: Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamanta CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI cu sediul în B, sector 1,--24, împotriva sentinței nr. 161 din 7.04.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ,în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMARIA MUNICIPIULUI - P, B-dul. -, nr. 2-4, Județ P, - P,-, Județ P, - P,-, -. 2,. 9, Județ P, - P,-, -. A,. 4,. 14, Județ
Cererea de recurs este scutită de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimații pârâți Primăria Municipiului P reprezentată de consilier juridic, personal, G personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Consilier juridic pentru Primăria Municipiului P, în combaterea recursului depune la dosar un set de hotărâri judecătorești în xerocopie reprezentând practică judiciară respectiv: sentința nr. 96/29.03.2005 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de contencios Administrativ II, decizia nr. 1081/03.06.2005 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, sentința nr. 77 din 13.03.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția comercială în dosarul nr-, sentința nr. 366 din 30.10.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Contencios II în dosarul nr-.
Totodată având cuvântul declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Intimații pârâți și G, pe rând având cuvântul declară că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea, ia act de declarațiile intimaților pârâți prezenți că nu mai au alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Consilier juridic pentru Primăria Municipiului P, având cuvântul solicită respingerea recursului promovat de recurentă întrucât susținerile acesteia cuprinse în motivele de recurs, care fac trimitere la existența unui caz de ultraactivitate a legii civile, apar ca fiind nereale, întrucât se face abstracție de principiul fundament de drept care consacră neretroactivitatea legii civile noi.
Mai arată că în cauză operează și principiul aplicării legii imediate a legii civile noi, potrivit căruia, de îndată ce a fost adoptată, legea nouă se aplică tuturor situațiilor ivite după intrarea ei în vigoare, excluzând aplicarea legii vechi.
Susține faptul că ultraactivitatea legii, invocată de recurentă, este o excepție de la cele două principii enumerate, care înseamnă aplicarea, un timp oarecare, a legii vechi, deși a intrat în vigoare legea nouă și pentru a-și găsi aplicabilitate această situație trebuie stipulată expres în lege. De altfel precizează că Legea nr. 217/2008 nu face referire la nici un articol la aplicarea în continuare a art. 31 din Legea nr. 94/1992 în forma inițială nemodificată, excepția fiind de strictă interpretare și aplicare.
Mai susține că nu poate fi reținut nici de al doilea motiv de recurs invocat de recurentă în sensul că o hotărâre a Curții de Conturi a stabilit ca soluție tranzitorie, instrucțiuni privind valorificarea actelor de control finalizate în trimestrul IV al anului 2008, în baza cărora camerele de conturi au sesizat instanța de judecată cu privire la prejudiciile constatate în timpul controlului.
Sub acest aspect arată că forța juridică a unei legi, impune ca aceasta să poată fi modificată sau completată printr-un act normativ de aceeași forță juridică, respectiv o lege,apreciind că recurenta ignoră forța juridică a actelor normative aplicabile în speță.
In concluzie, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțată de prima instanță ca legală și temeinică.
Intimații pârâți și G, pe rând având cuvântul, solicită respingerea recursului, raliindu-se concluziilor puse de reprezentantul Primăriei Municipiului
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, Curtea de Conturi a României a sesizat Tribunalul Prahova în vederea obligării pârâților PRIMARIA MUNICIPIULUI P, G la virarea către bugetele locale a sumelor de:1.407.902 lei, obligații bugetare si 578.349 lei, majorări de întârziere, răspunderea revenind ordonatorului principal de credite.
De asemenea s-a solicitat stabilirea răspunderii juridice pentru suma de 578.349 lei majorări de întârziere pentru nevirarea la bugetele publice a obligațiilor bugetare, răspunderea revenind pentru înscrierea nelegală a cheltuielilor cu drepturi de natură salarială la titlul II - bunuri si servicii primarului, pentru angajarea,lichidarea si ordonanțarea la plata a sumelor de la titlul II - bunuri si servicii si necalcularea obligațiilor bugetare,aferente acestor drepturi de natură salarială lui - consilier primar, cu atribuții ale ordonatorului principal de credite de la valoarea de 10.000 lei la 100.000 lei, potrivit dispoziției primarului nr. 431/18.01.2006.
Totodată s-a solicitat antrenarea răspunderii pentru acordarea vizei de control financiar preventiv asupra acestor plăți în condiții de nelegalitate lui G - sef serviciu financiar, împuternicit cu exercitarea controlului financiar preventiv, în baza dispoziției primarului nr. 5775/15.07.2003 și a sumei 40.273 lei, reprezentând sume acordate în baza contractului /acord colectiv de muncă, primarului si viceprimarilor si dobânzi de 4935 lei,lui - consilier primar și G - sef serviciu financiar.
La termenul de judecată din data de 7.04.2009, instanța din oficiu a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, rămânând în pronunțare asupra acestei excepții.
Prin sentința nr. 161 din 7.04.2009 Tribunalul Prahovaa admis exceptia inadmisibilitatii sesizarii invocata din oficiu și a respins sesizarea formulată de reclamanta CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI, împotriva pârâților PRIMARIA MUNICIPIULUI P, G, ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că excepția inadmisibilității acțiunii invocată din oficiu, de către instanță este întemeiată, deoarece prin legea 217/2008, au fost abrogate disp. art.31 al.2 din Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, care prevedeau că în situația în care cu ocazia controalelor efectuate de către Curtea de Conturi s-a constatat existența unor prejudicii, asupra rapoartelor încheiate cu ocazia finalizării controalelor completul (format conform disp. art.31 al.1 din aceeași lege) se pronunță prin încheieri prin care se dispunea sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții sau, după caz, a colegiului jurisdicțional al camerei de conturi, pentru stabilirea răspunderii juridice potrivit legii și cum activitatea colegiilor jurisdicționale si a secției jurisdicționale ale Curtii de Conturi a fost preluată de către instanțele judecătorești, aceste încheieri se soluționau de catre completele specializate de contencios administrative din cadrul tribunalului.
Față de aceste dispoziții, se reține prin sentință că după intrarea în vigoare a Legii 217/2008 nu mai poate fi sesizată instanța de judecată în vederea reparării prejudiciilor constatate de Curtea de Consturi și angajării răspunderii juridice a persoanelor vinovate de producerea acestora, ci rapoartele se înaintează conducătorilor autoritatilor publice controlate, care sunt obligați prin lege sa ia măsurile necesare în acest sens și cum dispozițiile acestei legi au intrat în vigoare la 27.10.2008, după această dată nu mai poate fi sesizată instanța de judecată cu încheieri ale Curții de Conturi.
Impotriva sentinței a declarat recurs reclamanta CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând disp. art. 304 pct. 9 pr.civ. pe motiv că sentința este dată cu încălcarea disp. art. 1 și art. 4 din OUG nr. 117/200, aprobată prin Legea nr. 49/2004, coroborat cu art.140 din Constituția Romaniei, și că au fost aplicate greșit disp. art. I pct. 12 rap. la pct. 39, pct. 45 și 46 din Legea 217/2008 pentru modificarea și completarea legii 94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.
Arată recurenta că este un caz de ultraactivitate a legii civile, când vechea lege trebuie să continue să-și producă efectele până când o altă reglementare o va înlocui, aspectul de ultraactivitate ține atât de prelungirea efectelor din legea 94/1992 cât și a efectelor disp. art. 4 din OUG nr 117/2003, aprobat de legea nr. 49/2004, până la
înlocuirea lor cu alte norme adoptate potrivit procedurii instituite de lege, respective până la adoptarea regulamentului de valorificare a actelor rezultate din activitatea instituției, în conf. cu art. 12 din Legea 217/2008 și că plenul Curții de Conturi a României este singurul organ abilitat să hotărască asupra modului de valorificare a actelor de control, ceea ce a și făcut cu respectarea dispozițiilor legale, astfel încât sesizarea formulată de recurentă era admisibilă.
Mai arată recurenta că instanța de fond nu a reținut că prin abrogarea prin Legea 217/2008 a disp. art. 40 - 88 din Legea 94/1992, competența materială ce fusese atribuită instanțelor judecătorești ordinare nu a fost înlăturată de legiuitor, raportat la disp. OUG nr. 117/2003, dispoziții prin care au fost investite instanțele de judecată cu încheierile Curții de Conturi pentru repararea prejudiciilor constatate și angajarea răspunderii juridice de persoanele vinovate de producerea acestora.
Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Curtea, examinând sentința prin prisma criticilor din recurs, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul este nefondat pentru considerentele următoare:
Prin Legea nr. 217/2008 pentru modificarea și completarea Legii 94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, au fost abrogate disp. art. 31 al. 2 din Legea nr. 94/1992, care prevedeau că în situația în care cu ocazia controalelor efectuate de Curtea de Conturi au fost abrogate disp. art.31 al.2 din Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, care prevedeau că în situația în care cu ocazia controalelor efectuate de către Curtea de Conturi s-a constatat existența unor prejudicii, asupra rapoartelor încheiate cu ocazia finalizării controalelor completul (format conform disp. art.31 al.1 din aceeași lege) se pronunța încheieri prin care se dispunea sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții sau, după caz, a colegiului jurisdicțional al camerei de conturi, pentru stabilirea răspunderii juridice potrivit legii.
Cum activitatea colegiilor jurisdicționale si a secției jurisdicționale ale Curtii de Conturi a fost preluată de către instanțele judecătorești, aceste încheieri se soluționau de către completele specializate de contencios administrative din cadrul tribunalului.
Dispozițiile Legii nr. 217/2008 au intrat în vigoare la data de 27.10.2008, astfel că după această dată,nu mai poate fi sesizată instanța de judecată cu încheierile Curții de Conturi, în vederea reparării prejudiciilor constatate de către Curtea de Conturi și angajării răspunderii juridice a persoanelor vinovate de producerea acestora, considerente pentru care criticile aduse sentinței de către recurentă că în mod greșit s-a admis excepția inadmisibilității sesizării și respinsă sesizarea ca inadmisibilă, sunt nefondate, instanța de judecată nu mai putea fi sesizată cu încheierile Curții de Conturi.
Dispozițiile privind competența materială a instanțelor judecătorești, sunt de strictă interpretare și cum potrivit dispozițiilor legale imperative mai sus arătate nu mai este de competentța instanței de contencios administrativ sesizările Curții de Conturi, criticile recurentei aduse sentinței sunt total nefondate.
legii, invocată de recurentă, este o excepție de la principiul neretroactivității legii civile noi și principiul aplicării imediate a legii civile noi, potrivit cărora, de îndată ce a fost adoptată, legea nouă se aplică tuturor situațiilor ivite după intrarea în vigoare, excluzând aplicarea legii vechi.
legii, invocată de recurentă, este o excepție de la cele două principii enumerate mai sus, care înseamnă aplicarea, un timp oarecare, a legii vechi, deși a intrat în vigoare legea nouă, însă pentru a-și găsi aplicabilitatea această excepție, ea trebuie să fie stipulată în mod expres în lege. Ori Legea nr. 217/2008 nu face referire în niciun articol la aplicarea în continuare a art. 31 din Legea nr. 94/1992 în forma inițială, nemodificată, excepția fiind de strictă interpretare și aplicare.
Nu pot fi reținute nici celelalte aspecte, invocate de recurentă, în sensul că o hotărâre a Curții de Conturi a stabilit o soluție tranzitorie, intrucțiuni privind valorificarea actelor de control finalizate în trimestrul IV al anului 2008, în baza cărora camerele de conturi au sesizat instanța de judecată cu privire la prejudiciile constatate în timpul controlului.
Forța juridică a unei legi, impune ca aceasta să poată fi modificată sau completată printr-un act normativ de aceeași forță juridică precum legea, nu o hotărâre a Curții de Conturi să modifice o lege.
In nici un caz, actele emise de organisme ale statului (instrucțiuni, regulamente), date în aplicarea legii, nu pot modifica sau completa norme instituite în cuprinsul legii și normele de tehnică legislativă instituie obligativitatea respectării legii în forma în care a fost adoptată, așa cum prevăd dispozițiile art. 56 alin. 2 din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, astfel că pentru toate aceste considerente criticile recurentei sunt nefondate.
Așa fiind, recursul formulat se privește ca nefondat și în temeiul disp. art.312 al. 1 pr.civ. va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI cu sediul în B, sector 1,--24, împotriva sentinței nr. 161 din 7.04.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ,în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMARIA MUNICIPIULUI - P, B-dul. -, nr. 2-4, Județ P, - P,-, Județ P, - P,-, -. 2,. 9, Județ P, - P,-, -. A,. 4,. 14, Județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 30 septembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red. EC/DD
7 ex/1.10.2009
f- Tribunalul Prahova
Președinte:Preda Popescu FlorentinaJudecători:Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica
