Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 1280/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1280
Ședința publică din data de 13 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Nițu Teodor
JUDECĂTORI: Nițu Teodor, Tănăsică Elena Stan Aida
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta Curtea de Conturi a României, cu sediul în B,--24, sector 1 împotriva sentinței nr. 167 din data de 7 aprilie 2009 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâții Primăria comunei, jud. P, prin primar, domiciliat în com., sat, jud. P, domiciliată în Câmpina,-,. 12,. C,.9, jud. P și -, domiciliată în com., sat, nr. 605, jud.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit recurenta-reclamantă Curtea de Conturi a României și intimații-pârâți Primăria comunei, și -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că prin serviciul registratură intimatele-pârâte și - au depus întâmpinare, după care,
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sesizarea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanta Curtea de Conturi a României a solicitat stabilirea răspunderii juridice pentru prejudiciile constatate prin raportul de control după cum urmează: 1) plăți nelegale reprezentând drepturi salariale acordate în sumă de 120.613 lei și dobânzi în sumă de 16.563 lei; răspunderea pentru sumele plătite nelegal reprezentând ajutoare acordate personalului contractual pentru refacerea capacitații de muncă și pentru plata contribuțiilor unității la bugetul consolidat aferente acestora și ajutoare de sărbători (Paște și C), contravaloare masă caldă și contribuție angajator la, revenind pârâților - primar, - referent cheltuieli primărie și - - referent serviciul de distribuție apă; 2) majorări de întârziere în sumă de 743,58 lei, pentru nerespectarea termenelor de plată la bugetul de stat a TVA aferent activității de prestări servicii distribuție apă, răspunderea revenind referentului contabil al serviciului public de distribuție apă, pârâta -.
La termenul de judecata din data de 7.04.2009, instanța din oficiu a invocat excepția inadmisibilității acțiunii.
Prin sentința nr. 167 din data de 7 aprilie 2009 Tribunalul Prahova a admis excepția inadmisibilității sesizării, invocată din oficiu, respingând ca inadmisibilă sesizarea formulată de reclamanta Curtea de Conturi a României în contradictoriu cu pârâții Primăria comunei - prin primar, și -.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că anterior intrării în vigoare a Legii nr.217/2008, dispozițiile art.31 al.2 din Legea nr.94/1992 act. prevedeau ca, în situația în care, cu ocazia controalelor efectuate de catre Curtea de Conturi, se constată existența unor prejudicii, asupra rapoartelor încheiate cu ocazia finalizării controalelor completul (format conform disp. art.31 al.1 din aceeași lege) pronunță încheieri prin care dispune sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții sau, după caz, a colegiului jurisdicțional al camerei de conturi, pentru stabilirea răspunderii juridice potrivit legii. Cum activitatea colegiilor jurisdicționale și a secției jurisdicționale ale Curții de Conturi a fost preluată de către instanțele judecătorești, încheierile Curții de Conturi, prin care se solicită repararea pagubelor și stabilirea răspunderii juridice a persoanelor vinovate de producerea acestora, se soluționau de către completele specializate de contencios administrativ.
Tribunalul a reținut că Legea nr.217/2008 a abrogat dispozițiile legale menționate anterior, reglementând o altă procedură de valorificare și reparare a prejudiciilor constatate cu ocazia controalelor Curții de Conturi, în sensul că "in situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice auditate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității auditate". Ca urmare, tribunalul a constatat că, după intrarea în vigoare a Legii nr.217/2008, nu mai poate fi sesizată instanța de judecată în vederea reparării prejudiciilor constatate de către Curtea de Conturi și a angajării răspunderii juridice a persoanelor vinovate de producerea acestora, ci rapoartele se înaintează conducătorilor autorităților publice controlate, care sunt obligați prin lege să ia măsurile necesare în acest sens.
Legea nr.217/2008 a intrat în vigoare la data de 27.10.2008, astfel că, din acel moment, instanța de judecată nu mai putea fi sesizată cu încheieri ale Curții de Conturi prin care se solicită repararea prejudiciilor constatate de către Curtea de Conturi și angajarea răspunderii juridice a persoanelor vinovate de producerea acestora. Or, Tribunalul Prahovaa fost sesizat cu prezenta încheiere la data de 06.02.2009, deci ulterior intrării in vigoare a Legii nr.217/2008, instanța de judecată neputând să judece, conform noilor dispoziții legale menționate anterior, astfel de actiuni.
Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond a declarat recurs reclamanta Curtea de Conturi a României, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Un prim motiv de recurs este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.9 Cod pr.civilă, instanța de fond interpretând greșit dispozițiile art. 1 și art. 4 din nr.OUG 117/2003, aprobată prin Legea nr. 49/2004, coroborat cu art. 140 din Constituția României, dar și art. I pct.12 raportat la pct.39, 45 și 46 din Legea nr. 217/2008.
Recurenta invocă un caz de ultraactivitate a legii civile, când legea veche trebuie să continue să își producă efectele până când o altă reglementare instituită o va înlocui, astfel că sesizarea formulată de reclamantă este o sesizare procedurală, făcută în strictă corelare cu prevederile legale, solicitând instanței să o califice ca atare.
Totodată, în mod greșit, instanța de fond nu a reținut susținerile reclamantei privind legalitatea actului de sesizare, ignorându-se faptul că prin noua reglementare au fost afectate raporturi și situații juridice născute sub vechea reglementare, care nu și-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări.
Se arată că activitatea de control s-a realizat pe parcursul anului 2008, conform planului anual de control aprobat, în baza reglementărilor legale și de organizare internă în vigoare până la data de 27.10.2008, Curtea de Conturi, prin organul său de conducere, fiind nevoită să suplinească lipsa soluțiilor tranzitorii din actul normativ. În aceste condiții, faptul că încheierea de sesizare a fost emisă și înregistrată ulterior datei de 27.10.2008 nu constituie fundament pentru respingerea ca inadmisibilă a acțiunii introductive.
Recurenta mai invocă și aspectul referitor la faptul că prin abrogarea de către Legea nr. 217/2008 a dispozițiilor art.40-88 din Legea nr. 94/1992, competența materială ce fusese atribuită instanțelor judecătorești ordinare nu a fost înlăturată de legiuitor, raportat la dispozițiile art. nr.OUG 117/2003.
În opinia recurentei, dispozițiile art. 1 și 4 din nr.OUG 117/2003 nu au fost abrogate expres prin Legea nr. 217/2008, astfel că acestea constituie fundamentul legal al investirii instanțelor de judecată de către completul constituit în cadrul Camerei de Conturi a județului P, pentru stabilirea răspunderii juridice, în condițiile legii.
Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimatele-pârâte și - au depus întâmpinare, solicitând, în esență, respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art.304 Cod pr.civilă, precum și sub toate aspectele potrivit art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:
Instanța de fond a interpretat în mod just și legal cauza dedusă judecății, reținând în mod corect faptul că în speță sunt aplicabile dispozițiile exprese ale art. 31 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările intervenite prin Legea nr. 217/2008.
Instanța a stabilit corect faptul că după intrarea în vigoare a Legii nr. 217/2008, respectiv după data de 27.10.2008, instanța de judecată nu mai putea fi sesizată cu încheieri ale Curții de Conturi prin care să se solicite repararea prejudiciilor constatate și angajarea răspunderii persoanelor care administrau bani publici.
În mod just tribunalul a apreciat că după intrarea în vigoare a reglementării sus-amintite, rapoartele de control se înaintează conducătorilor autorităților publice controlate, iar aceștia sunt obligați prin lege să ia măsurile necesare în acest sens. Ca atare, instanța nu mai poate fi sesizată direct de către Curtea de Conturi, în vederea reparării prejudiciilor constatate, prin angajarea răspunderii juridice a persoanelor vinovate de producerea acestora.
În aceste condiții, instanța de fond a pronunțat o hotărâre având la bază un temei legal, cu aplicarea corectă a legii, nefiind incidente în cauză dispozițiile art. 304 pct.9 Cod pr.civilă.
În speță nu este vorba despre un caz de ultraactivitate a legii civile, pur și simplu legiuitorul, datorită faptului că inițiatorul reglementării ce modifica legea-cadru nu a propus, nu a reglementat situațiile tranzitorii, mai ales că activitatea Colegiilor jurisdicționale și a Secției jurisdicționale ale Curții de Conturi a fost preluată de către instanțele judecătorești, competența aparținând în acest sens completelor specializate de contencios administrativ din cadrul tribunalelor, iar în calea de atac, din cadrul curților de apel.
Ca atare, nu se regăsesc în cauză situațiile când vechea lege trebuie să continue să-și producă efectele până când o altă reglementare instituită o va înlocui, legea veche a fost pur și simplu abrogată și modificată substanțial, în ceea ce privește procedura de soluționare a cauzelor privind prejudiciile aduse în administrarea banilor publici din resursele financiare al statului.
Trebuie arătat că prin abrogarea de către Legea nr. 217/2008 a dispozițiilor art. 40-88 din Legea nr. 94/1992, deci și a prevederilor art. 44, competența materială aparține instanțelor judecătorești, dar modalitatea de sesizare s-a schimbat în mod radical, astfel încât dispozițiile nr.OUG 117/2003 privind preluarea activități jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi în acest sens, au fost abrogate în mod implicit, în special dispozițiile art. 1 și 4.
Reținând că sentința recurată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 Cod pr.civilă va respinge ca nefondat recursul, în cauză nefiind incident niciunul din motivele prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat declarat de reclamanta Curtea de Conturi a României, cu sediul în B,--24, sector 1 împotriva sentinței nr. 167 din data de 7 aprilie 2009 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâții Primăria comunei, jud. P, prin primar, domiciliat în com., sat, jud. P, domiciliată în Câmpina,-,. 12,. C,.9, jud. P și -, domiciliată în com., sat, nr. 605, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 octombrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Nițu Teodor, Tănăsică Elena Stan Aida
- - - - - -
Grefier
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / - 7ex. / 28.10.2009
Dosar fond -- Tribunalul Prahova
Jud. fond
Președinte:Nițu TeodorJudecători:Nițu Teodor, Tănăsică Elena Stan Aida
