Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 427/2009. Curtea de Apel Bacau

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA COMERCIALĂ, CONTENCIOS

ADMINISTRATIV SI FISCAL

Dosar nr- Decizia nr. 427/2009

Ședința publică de la 24 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cătălin Șerban președinte

JUDECĂTOR 2: Maria Violeta Chiriac

JUDECĂTOR 3: Lăcrămioara

Grefier

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de reclamanta Curtea de Conturi a României împotriva sentinței civile nr. 419 din 17 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind Curtea de Conturi.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-pârât G, lipsă fiind celelalte părți.

Procedură legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:

Instanța pune în discuție excepția tardivității recursului, invocată din oficiu la termenul anterior.

Intimatul-pârât G solicită admiterea excepției și respingerea recursului, ca tardiv.

Curtea rămâne în pronunțare pe excepție.

CURTEA

- Deliberând -

Asupra recursului de față constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 39/18 decembrie 2007 Curtea de Conturi a României a dispus sesizarea Tribunalului Bacău, solicitând obligarea în solidar pârâților și G la recuperarea prejudiciului în sumă de 15.179,76 lei, cu despăgubiri civile aferente de 1.183 lei, creat bugetului comunei, prin acordarea de sporuri salariale nelegale și un alt prejudiciu de 13.709 lei, cu despăgubiri civile aferente de 1.479 lei, creat aceluiași buget prin acordarea unui spor de izolare rurală personalului didactic auxiliar. Recuperarea acestui din urmă prejudiciu s-a solicitat a fi realizată de la pârâții, -, și .

Prin sentința civilă nr. 419/17 septembrie 2008 Tribunalul Bacău - Secția Comercială și de contencios Administrativ respins ca nefondată sesizarea Curții de Conturi, reținând în motivare următoarele:

Prin raportul de control intermediar nr. 974/03.12.2007 Camera de Conturi a Județului Bac onstata că primarul și viceprimarul comunei au beneficiat în perioada iulie - decembrie 2006 de sporul de dificultate de 50% contrar prevederilor Legii nr. 154/1998 privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar, spor stabilit prin Dispoziția primarului nr. 273/12.07.2006 chestiunea de drept dedusă judecății este dacă temeiul juridic al acestei indemnizații sunt dispozițiile art. II alin.1 din Legea nr. 263/2006 sau art. 1 pct. 4 (2) din aceeași lege.

Instanța constată că textul invocat de Curtea de Conturi reprezintă norma generală iar textul invocat de pârâți reprezintă norma specială care derogă de la norma generală pentru următoarele considerente:

Conform art. 19 din Legea nr. 154/1998 indemnizația lunară este unica formă de remunerare a activității privitoare funcției, respectiv de primar și viceprimar.

Legea nr. 331/2005 pentru aprobarea G nr. 108/2005 reiterează aceeași normă pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică cu mențiunea că acestea nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege.

Același principiu de salarizare a fost menținut și în G nr. 3/2006.

Rezultă deci că toate actele normative invocate în timp se referă exclusiv la funcția de demnitate publică.

Sporul de dificultate de 50% își are sorgintea în dispozițiile art. II alin. 1 din Legea nr. 263/2006 deoarece se referă la toți membrii comisiilor de aplicare a Legii nr. 18/1991 care sunt compuse atât din salariați ai Autorității publice Locale cât și din aleși locali.

Rezultă deci că dreptul a fost acordat prin norma specială astfel încât nimic nu împiedică pârâții să primească aceste sporuri atâta timp cât activează în comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991.

Cu privire la cea de a doua chestiune, cea a sporului salarial de izolare rurală se constată de către Curtea de Conturi că s-a acordat în perioada 2003 - 2004 pentru personalul nedidactic auxiliar și pentru perioada 2004 - 2007 pentru întreg personalul nedidactic un spor de 5% și respectiv 10% deși nu au fost prezentate organelor de control demersurile făcute de directorii de școli sau de organizația sindicală din care să rezulte condițiile concrete de acordare a sporului conform art. 10 și 11 din Legea 130/1996 - republicată.

În cauză s-a făcut dovada că acest spor este cuprins la art. 34 alin. 1 lit. j și anexa nr. 3 Contractului Colectiv de Muncă unic la nivel de ramură învățământ, înregistrat la.F sub nr. -/09.01.2004 și la.S B sub nr. 1138/23.03.2004.

Se mai confirmă valabilitatea în continuare a contractului colectiv de muncă prin adresa nr. 12420/22.10.2007 a SB.

S-a mai făcut și dovada protocoalelor de garantare a contractului colectiv de muncă de către Inspectoratul Școlar B, finanțatorul Consiliul Județean B, depuse la Consiliul Local.

Se mai constată că prin două HCL s-au prevăzut în buget sumele necesare realizării obligațiilor.

În consecință se constată că nu s-au încălcat normele legale în acordarea sporului de izolare rurală pentru persoanele nedidactice.

Împotriva sentinței primei instanțe a declarat recurs Curtea de Conturi arătând în motivare, în esență, următoarele:

Instanța trebuia să facă aplicare corectă a dispozițiilor legale aplicabile în cauză și să constate că acest spor se acordă anual persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite începând cu intrarea în vigoare a nr.OUG 136/2006, respectiv de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României din 28 decembrie 2006.

În ceea ce privește sporurile acordate personalului didactic și nedidactic instanțele nu a ținut seama de dispozițiile art. 12 al. l din Legea nr. 130/1996 potrivit cărora prin contractul colectiv de muncă nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum nu sunt stabilite prin dispoziții legale.

La termenul din 27 martie 2009 Curtea a pus în discuția părților excepția tardivității declarării recursurilor.

Curtea de Conturi, citată cu mențiunea de a formula concluzii cu privire la această excepție, nu și-a precizat punctul de vedere.

Examinând excepția instanței constată că este întemeiată.

Astfel, hotărârea instanței de fond a fost comunicată recurentei la data de 18 decembrie 2008 iar recursul a fost declarat la data de 06 ianuarie 2009.

Cum în raport de dispozițiile art. 301 Cod procedură civilă ultima zi de declarare a recursului a fost 05 ianuarie 2009 acesta apare ca tardiv astfel că va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul contencios administrativ ca tardiv formulat de recurentul - reclamant CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI cu sediul în B, sector 1, nr. 22-24, împotriva sentinței civile nr. 419 din 17 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu partea prejudiciată intimata - intervenientă în nume propriu AUTORITATEA ADMINISTRAIV TERITORIALA A COMUNEI reprezentată prin PRIMARUL COMUNEI cu sediul în comuna, Județ și intimații - pârâți cu domiciliul în comuna, SATUL, Județ B, cu domiciliul în comuna, SATUL, Județ B, cu domiciliul în B, nr. 8,. 8,. D,. 13, Județ B, - B, nr. 2,. 2,. A,. 3, Județ B, cu domiciliul în comuna, SATUL, Județ

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi,24 aprilie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Judecător,

-

Grefier,

Red.

Red.

tehnored. 2 ex.

14 mai 2009

Președinte:Cătălin Șerban
Judecători:Cătălin Șerban, Maria Violeta Chiriac, Lăcrămioara

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 427/2009. Curtea de Apel Bacau