Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 1/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1.660
Ședința publică din data de 13 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 3: Mirela Budiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 52 pronunțată în data de 16 ianuarie 2009, în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj în contradictoriu cu intimații DIRECȚIA GENERALĂ ANTICORUPȚIE, MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal, făcut în cauză la prima și la a doua strigare se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de 07.05.2009 se înregistrează din partea intimatei Direcția Generale Anticorupție întâmpinare prin care se solicită respingerea ca neîntemeiat a recursului promovat și menținerea ca legală a sentinței recurate.
De asemenea, la data de 12.05.2009 se înregistrează din partea intimatului Ministerul Internelor și Reformei Administrative întâmpinare.
Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și reținând că prin întâmpinările depuse nu se evidențiază aspecte noi, rămâne în pronunțare.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 52 pronunțată la data de 16.01.2009 în dosar nr- al Tribunalului Sălaj, a fost admisă excepția lipsei calității de exercițiu invocată de pârâta Direcția generală Anticorupție din cadrul MIRRA; respinsă excepția lipsei de competență materială a Tribunalului invocată de către aceeași pârâtă; respinsă ca nefondată acțiunea reclamantului în contradictoriu cu Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că excepția lipsei de competență a Tribunalului nu este întemeiată, întrucât reclamantul a fost angajat ca ofițer specialist la - Biroul Anticorupție pentru județul S, potrivit legii, a avut statut de funcționar public civil și conform dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanțelor de contencios administrativ.
Referitor la excepția capacității de exercițiu a pârâtei de rând II, de asemenea, se reține că este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Temeiul legal în baza căruia a fost înființată este Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea corupției în cadrul Ministerului Administrației și Internelor.
Potrivit art. 1 din acest act normativ, în cadrul aparatului central al se înființează, ca structură specializată pentru prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu. Această structură este lipsită de personalitate juridică.
Prevederile art. 41 și 42 din Codul d e procedură civilă fac distincția întrecapacitatea de folosințăcare, este capacitatea de a fi parte în proces și capacitatea de exercițiu care înseamnă capacitatea de a sta în judecată.
În sensul celor de mai sus, art. 42 prevede: "Persoanele care nu au exercițiul drepturilor lor nu pot sta în judecată decât dacă sunt reprezentate, asistate ori autorizate în chipul arătat în legile sau statutele care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor".
Pârâta de rândul II este numai o structură a pârâtului de rândul I, situație în care, prima ar fi putut sta în judecată numai în reprezentarea pârâtului de rândul
În cauză nu s-a făcut dovada unei astfel de reprezentări, situație în care, pârâta de rândul II nu îndeplinește condiția prevăzută de art. 42 Cod de procedură civilă.
Cu privire la fondul cauzei, reține instanța, că din scriptul depus la dosar rezultă faptul că în perioada cuprinsă între 25.11.2005-01.07.2008, reclamantul a fost angajat ca ofițer specialist principal la Biroul Anticorupție a Județului S - Serviciul Teritorial Anticorupție C-N din cadrul
Este real că structura la care este angajat reclamantul face parte din, care la rândul ei face parte din aparatul central, dar nu ca structură similară acesteia sau poziționată la același nivel ierarhic și cu aceleași componențe.
Acest aspect este corect relevat în întâmpinarea depusă la dosar de către pârâta de rangul II.
Birourile anticorupție județene sunt entități teritoriale subordonate, aspect relevat de diagrama depusă la dosar și necontestată de reclamant.
Într-o atare împrejurare, reclamantul nu poate invoca cu succes faptul că face parte din categoria persoanelor la care face trimitere anexa 1, pct. 2 din OG30/2003.
Împotriva soluției menționate a declarat recurs reclamantul, susținând că argumentația reținută de instanță este nefondată, întrucât textul nr.OG 38/2003 face referire la personalul din unitățile aparatului central al Ministerului d e Interne fără să se deosebească în vreun fel. Ori o astfel de interpretare echivalează cu o adăugire nepermisă la textul de lege și cu crearea unor drepturi diferite în raport cu membrii aceleiași categorii profesionale care activează în aceeași entitate ().
În motivarea soluției, instanța a ținut seama de o diagramă, menționând că nu ar fi fost contestată. Acest aspect este nereal, întrucât a susținut continuu că este îndreptățit la acordarea drepturilor cât timp a fost angajat al Direcției Generale Anticorupție. Structură ce face parte din aparatul central al ministerului; situația fiind prin analogie aceeași cu a procurorilor care activează în structurile teritoriale ale DNA sau DIICOT, respectiv la serviciile și birourile teritoriale și care beneficiază de toate drepturile conferite magistraților încadrați în aceste structuri.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului în considerarea că reclamantul nu se încadrează în cerințele pct. 2 al notei la anexa nr. 1 la OG nr. 38/2003; personalul birourilor anticorupție are competență numai în județele respective și nu pe întreg teritoriul, cum este cazul personalului din aparatul central al, motiv pentru care nu se încadrează în dispozițiile nr.OG 30/2007.
Tot astfel, arată intimata că în ce privește critica referitoare la actele normative clasificate, instituția nu se face vinovată de faptul că documentele au caracter clasificat, atribuirea clasificării s-a făcut de legiuitor.
Totodată, referitor la invocarea situație procurorilor, arată intimata, că nu are relevanță în cauză, întrucât statutul și legea de salarizare a categoriei de personal indicate sunt diferite de cele ale polițiștilor, calitatea pe care o are recurentul ca angajat al Direcției.
Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Administrației și Internelor a solicitat respingerea recursului ca nefondat fundamentat pe aceea că hotărârea este temeinică și legală. Astfel, în argumentare se arată că structurile aparatului central al au competență teritorială care vizează prevenirea și combaterea corupției în rândul întregului personal al MAI la nivel național, în timp ce serviciile teritoriale și birourile anticorupție județene au competența de a desfășura activități de prevenire și combatere a corupției în rândul personalului din județe.
Față de cele susținute la 13.05.2009, Curtea a invocat ca motiv de ordine publică: necompetența Tribunalului dea soluționa în primă instanță cauza.
În acest sens, se reține că prin cererea introductivă de instanță, recurentul în contradictoriu cu Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Direcția Generală Anticorupție Bas olicitat instanței obligarea pârâților la plata drepturilor salariale cuvenite și neacordate conform nr.OG 38/2003, privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, mai exact plata integrală a drepturilor corespunzătoare majorării cu 50% a coeficientului de ierarhizare.
În motivarea acțiunii s-a susținut că în perioada 25.11.2005-01.07.2008 a fost angajat ca ofițer specialist în cadrul și pentru această perioadă salarizarea polițiștilor s-a realizat în baza nr.OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor iar la calcularea salariului de bază se ținea cont de valoarea de referință teritorială și coeficienții de ierarhizare. Conform anexei la ordonanța menționată pentru personalul din unitățile aparatului central al ministerului, coeficienții se majorează cu 25%, iar acesta revine și personalului din unitățile ministerului, așa cum este și, inclusiv persoanele din structurile subordonate acestei entități.
Din cele susținute, se observă că recurentul atacă refuzul autorităților de a proceda la acordarea coeficientului de ierarhizare statuat în favoarea personalului din unitățile centrale ale ministerului, cererea fiind adresată instanței de contencios în contextul actelor normative ce reglementează organizarea și funcționarea MIRA, salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, statutul funcționarilor publici raportat la calitatea de funcționar cu statut special.
Actul normativ ce reglementează statutul funcționarilor publici, Legea nr. 188/1999 prin art. 109 prevede că acțiunile care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanțelor de contencios, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe.
Norma enunțată relevă că doar atunci când legea specială prevede expres competența de soluționare a cauzelor ce au ca obiect raportul de serviciu al funcționarilor revine unei anume instanțe în lipsa unei reglementări speciale competența revine instanței de contencios după regulile instituite de legea contenciosului.
Acest din urmă act normativ prin dispozițiile art. 10 prevede că litigiile privind actele administrative încheiate de autoritățile locale și județene, precum și cele ce privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 lei, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal al curții de apel dacă prin lege organică nu se prevede altfel.
Cu alte cuvinte, litigiile având ca obiect anularea actelor administrative emise de autoritățile locale și județene, actelor fiscale a căror valoare se ridică până la 500.000 lei, precum și refuzul autorităților publice locale și județene de a soluționa cererea, de a emite actul administrativ se soluționează în fond de tribunale - secțiile de contencios administrativ și fiscal, iar litigiile având ca obiect acte emise de autorități centrale, acte fiscale a căror valoare depășește 500.000 lei, precum și refuzul autorităților instituțiilor centrale de a soluționa cererile, de a emite actul se soluționează de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Cum în speță se atacă refuzul autorităților centrale (MIRA, - structură din aparatul central MIRA) de a acorda drepturi considerate cuvenite în contextul dispozițiilor nr.OG 38/2003, iar prin lege specială nu se prevede altfel, competența de soluționare în fond a cauzei revine după regulile instituite de legea contenciosului secției de contencios administrativ și fiscal al curții de apel.
Prin urmare, nefiind competent tribunalul a soluționa cauza în fond privind refuzul autorităților centrale, motivul de ordine publică invocat este întemeiat și, pe cale de consecință, recursul urmează a fi admis, iar hotărârea casată și trimisă cauza pentru repartizare aleatorie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de - împotriva sentinței civile nr. 52 din 16.01.2009, pronunțate în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, pe care o casează și constatând că instanța competentă să soluționeze pe fond cauza este Curtea de APEL CLUJ, trimite dosarul în vederea repartizării aleatorii.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
red.FT/dact.MM
3ex./20.05.2009
Jud.fond:.
Președinte:Daniela GrigaJudecători:Daniela Griga, Floarea Tămaș, Mirela Budiu
