Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1008/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 1008/R-
Ședința publică din 31 Octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Constantina Duțescu judecător
JUDECĂTOR 2: Gina Achim
JUDECĂTOR 3: Dumitru
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr. 360 din 11 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă- complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în, str. -, -.A,.7, județul A, intimații-chemați în garanție MINISTERUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTĂRII DURABILE B, AGENȚIA NAȚIONALĂ DE PROTECȚIA MEDIULUI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR-PRIN DGFP A- PITEȘTI.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru recurenta-pârâta și intimata-chemată în garanție Agenția Națională de Protecția Mediului, în baza delegației de reprezentare, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Reprezentantul recurentei-pârâte arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra sa.
Reprezentantul recurentei-pârâte și intimatei chemată în garanție, având cuvântul, susține oral recursul așa cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui și casarea sentinței atacate.
CURTEA
Asupra recursului de față,
Constată că prin acțiunea introdusă la data de 22 noiembrie 2007, reclamantul - a chemat în judecată pe pârâta Agenția pentru Protecția Mediului A pentru a fi obligată în calitate de ordonator principal de credite să aloce contravaloarea primelor de vacanță pe perioada 2000-2005 și a diferenței rezultate în urma reactualizării până la momentul plății efective, către el.
În motivarea acțiunii a susținut că a fost angajatul pârâtei în calitate de funcționar public și că potrivit dispozițiilor Legii nr.360/2002 și dispozițiilor art.37 alin.2 din nr.OG38/2003 avea dreptul la prima de vacanță ce nu i-a fost însă acordată pe perioada menționată.
Suspendarea la plată a acestui drept ce a avut loc prin mai multe acte normative nu a atras prescripția dreptului la acțiune.
Pârâta a formulat o cerere de chemare în garanție Ministerului Mediului și, a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a Ministerului Economiei și Finanțelor pentru ca în situația în care va cădea în pretenții să fie obligați să aloce fondurile necesare efectuării plăților în discuție.
Tribunalul Argeș, Secția civilă - Completul specializat contencios administrativ și fiscal prin sentința civilă nr.360/11 iulie 2008 a admis în parte acțiunea și a obligat pe pârâta Agenția pentru Protecția Mediului A să plătească reclamantului prima de vacanță pe perioada 2001-2005 actualizată în raport de perioada în care a avut calitatea de funcționar public, timpul efectiv lucrat și dreptul la concediu avut și efectuat, respingând totodată cererea de chemare în garanție.
Ca să pronunțe această sentință, instanța a reținut că reclamantul a fost angajatul pârâtei având calitatea de funcționar public cu statut special.
Dreptul la prima de vacanță este reglementat de art.37 alin.2 din nr.OG38/2003 și art.33 din Legea nr.188/1999.
Acest drept nu a mai fost acordat funcționarilor publici începând cu anul 2001 fiind suspendat prin nr.OUG33/2001, apoi prin Legea nr.379/2005 care a prevăzut suspendarea până la 31 decembrie 2006.
Instanța a motivat însă, că potrivit art.53 din Constituția României, exercițiul unor drepturi sau libertăți nu poate fi restrâns decât prin lege și numai dacă se impune pentru apărarea securității naționale, a ordinii sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unor calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
De asemenea, a motivat că restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică și că trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței drepturilor sau libertăților.
În raport de dispozițiile constituționale prezentate, instanța a apreciat că suspendarea acordării dreptului ce face obiectul sesizării sale, prin actele normative subsecvente enunțate, contravine situațiilor expres și limitativ prevăzute de art.53 din Constituția României, aducând atingere principiului protecției juridice a drepturilor omului.
Pe de altă parte a reținut că un drept câștigat nu poate fi retras sau restrâns decât printr-un act normativ cu aceeași putere juridică ca cel care a dispus în acest sens.
Așa fiind, a conchis că prima de concediu se cuvine reclamantului, iar în legătură cu perioada la care este îndreptățit a făcut referire la Decizia nr.XII/5 februarie 2007 pronunțată în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pârâta a declarat recurs împotriva sentinței de mai sus pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul art.304 pct.4, 6, 7 și 9 Cod procedură civilă, precum și art.3041Cod procedură civilă, susținând în esență următoarele:
Hotărârea adoptată de instanță este lipsită de temei legal și a fost dată cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, neobservând că la data pronunțării, plata primelor de vacanță datorate funcționarilor publici era reglementată prin nr.OUG146/2007, astfel încât acțiunea reclamantului a rămas fără obiect.
Totodată, a susținut că instanța a respins greșit cererea de chemare în garanție, deși chemații în garanție au obligația de a include în bugetul public fondurile corespunzătoare efectuării plăților solicitate.
Pe de altă parte, instanța a acordat reclamantului mai mult decât a cerut, conferindu-i calitatea de funcționar public cu statut special, respectiv de angajat al Inspectoratului Județean de Poliție A și acordându-i drept la spor de fidelitate.
Față de criticile expuse, corect motivele de recurs se încadrează în disp.art.304 pct.6 și 9 și art.3041Cod procedură civilă.
Recursul este însă nefondat.
Faptul că în prezent dreptul funcționarilor publici la plata primelor de vacanță este reglementat prin nr.OUG146/2007, nu putea determina instanța să aprecieze că acțiunea este lipsită de obiect așa cum se susține, devreme ce a fost admisă pentru perioada 2001-2005.
Or, cum actul normativ evocat acționează pentru viitor și nu retroactiv, nu se aplică pentru perioada menționată așa că punctul de vedere exprimat nu poate fi primit, critica formulată în acest sens fiind nefondată.
În același mod se privește și critica potrivit căreia, instanța a respins cererea de chemare în garanție, întrucât reclamantul a avut raporturi de serviciu cu pârâta și nu cu instituțiile respective, astfel încât obligația de a plăti, eventual de a găsi fondurile necesare, îi revine numai acesteia.
În altă ordine de idei, este inexact că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, în dispozitivul hotărârii ce constituie singura parte a acesteia care se execută, menționându-se obligarea pârâtei la plata drepturilor reprezentând prima de vacanță pe perioada 2001-2005 și nu a altor sume.
Din acest punct de vedere, referirea din considerentele hotărârii la plata sporului de fidelitate ce se cuvine polițiștilor, funcționari publici cu statut special, constituind o eroare care nu are nici o relevanță asupra soluției pronunțate.
În raport de cele expuse rezultă în concluzie că recursul este nefondat și urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta AGENȚIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI, împotriva sentinței civile nr.360 din 11 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă - complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, intimații fiind reclamantul, chemații în garanție MINISTERUL MEDIULUI ȘI DEZVOLTĂRII DURABILE B, AGENȚIA NAȚIONALĂ DE PROTECȚIA MEDIULUI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - prin A- PITEȘTI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
,
Grefier,
Red./6.11.2008
GM/2 ex.
Jud fond:
Președinte:Constantina DuțescuJudecători:Constantina Duțescu, Gina Achim, Dumitru
