Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1031/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ Nr. 1031
Ședința publică de la 06 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Loredana Albescu
JUDECĂTOR 2: Maria Violeta Chiriac
JUDECĂTOR 3: Vasilică
Grefier șef secție comercială
&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi s-a luat în examinare recursul formulat de recurentul - reclamant SINDICATUL C M al angajaților din administrația publică locală N, împotriva sentinței civile nr.249/CA din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța constată recursul la primul termen, declarat în termen și scutit de plata taxelor de timbru.
Având în vedere că, prin cererea de recurs, recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după verificarea actelor și lucrărilor dosarului, cauza s-a reținut în pronunțare.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub nr- din 24.04.2009 reclamantul SINDICATUL " C M" AL DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ - pentru funcționarii publici membri de sindicat din cadrul Primăriei comunei a chemat în judecată pârâta Comuna, pentru ca, prin hotărârea judecătorească ce se va da în cauză, să fie obligați pârâta la plata drepturilor salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25%, începând cu 01.02.2004 și până la data promovării prezentei acțiuni, precum și pentru perioada cât sunt în vigoare dispozițiile art. 31 lit. c și d din Legea nr. 188/1999, republicată, drepturi actualizate la zi cu indicele de inflație.
În motivarea acțiunii arată că în această perioadă reclamanții membri de sindicat au avut calitatea de funcționari publici în cadrul Primăriei și că, în această calitate, sunt îndreptățiți la plata drepturilor prevăzute de dispozițiile art. 31 din Legea nr. 188/1999/R, care prevede că: "pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul de vechime, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
Se menționează că până în prezent nu s-a beneficiat de suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, elemente ce compun salariul funcționarului public, întrucât aplicarea acestor prevederi normative exprese au fost suspendate în perioada 2004 - 2006, prin nr.OUG 92/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 6/2005 și prin nr.OG 2/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006.
Învederează că suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au reintrat în vigoare începând cu data de 01.01.2007, prin dispozițiile art. 13 din Legea nr. 251/2006, că reptul la salariu constituie un drept de remunerare a muncii, care face parte din conținutul complex al dreptului fundamental la muncă și, prin urmare, acest drept nu poate fi restrâns în mod discriminatoriu și contrar echității impuse de o societate democratică, potrivit art. 41 și 53 din Constituție exercițiul unor drepturi poate fi restrâns numai dacă se impune, în condiții expres definite (precum: apărarea securității naționale, sănătății ori moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; calamității naturale, dezastre deosebit de grave)restrângerea exercițiului acestor drepturi putând fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică, astfel încât măsura să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod discriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
Mai precizează că au fost încălcate dispozițiile art. 37 alin. 3 din nr.OG 6/2007, modificată prin nr.OG 9/2008, potrivit cărora "salariile funcționarilor publici nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări, cu excepția reținerilor din salariu efectuate în conformitate cu prevederile legale", iar orice asemenea încălcare a acestui principiu este lovită de nulitate absolută.
În drept, reclamanții au invocat art. 31 din Legea nr. 188/1999; art. 13 din Legea nr. 251/2006, dispozițiile art. 38 și 39 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și art. 37 din nr.OG 6/2007 și practică judiciară în materie.
Prin sentința civilă 249/CA/23 iunie 2009 s-a respins ca nefondată acțiunea.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin dispozițiile art. 31 alin.1 lit. c și d din Legea nr.188/1999 s-a stabilit în favoarea funcționarilor publici dreptul la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare. Acest drept a fost suspendat în perioada 2004-2006 prin OUG nr.92/2004 și OG nr. 2/2006.
Deși începând cu data de 1.01.2007 nici un act normativ nu mai prevede suspendarea acestor drepturi, nu există o bază legală pentru cuantificarea și acordarea lor.
Astfel, pentru a fi posibilă cuantificarea suplimentului postului și a suplimentului gradului, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea (executarea) textului de lege (art.31 lit. c din Legea nr.188/1999) care le prevede, dispoziții care nu au fost date nici de legiuitor, nici de executiv.
Însă, în lipsa acestor dispoziții, în condițiile în care nu este reglementată modalitatea de calculare a suplimentului postului și a suplimentului gradului, acordarea acestor drepturi ar presupune, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume de bani imposibil de calculat, iar pe de altă parte, eventuala cuantificare de către instanță în raport de diverse criterii vine în contradicție cu dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 820/2008, instanța neputând să se substituie legiuitorului ori executivului în privința acordării efective a unui drept care în prezent, în contextul actualei legislații, nu este posibil de exercitare efectivă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții prin reprezentatul Sindicatul " C M" care arata că sporurile solicitate sunt consacrate prin dispozițiile art. 31 alin. 1 lit. c și d din Legea 188/1999 existând astfel baza legală a acordării acestora, iar faptul că nu s-au emis norme de aplicare a legii nu poate constitui un impediment în acordarea acestora. În ceea ce privește procentul de 25% acesta este determinat prin raportare la sporul similar acordat, prin OG32/2008 cu modificările ulterioare, personalului din cadrul cabinetului demnitarului, personalului care efectuează controlul preventiv, precum și de principiul aplicării unitare a legii, existând hotărâri judecătorești care acordă sporul în cuantumul solicitat.
Arată că este nelegal ca instanța să aibă în vedere la pronunțarea hotărârii părerea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la acordarea acestui spor, arătând totodată că instituția se finanțează din surse proprii.
Curtea verificând, cu respectarea dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, sentința recurată în limitele motivelor de recurs formulate constată nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Prin art. 29 din Legea 188/1999 (art. 31 după republicare 2004) sunt stabilite elementele salariului funcționarilor publici în care, așa cum susțin și reclamanții, sunt incluse, ca elemente salariale, suplimentul postului și suplimentului gradului (suplimentar corespunzător treptei de salarizare după modificarea realizată prin Legea 251/2006).
Potrivit alin. 3 al art. 29 (alin. 3 al. art. 31 după republicare din 2004) salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
Interpretând sistematic dispozițiile legale menționate rezultă fără echivoc că elementele componente ale salariului urmează a fi cuantificate prin sistemul unitar de salarizare pentru funcționarii publici, act normativ care nu a fost însă emis de către autoritatea legiuitoare.
În lipsa legii pentru stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici au fost adoptate legii speciale anuale care reglementează sistemul de salarizare ale funcționarilor publici. Astfel pentru anul 2004 sistemul de salarizare al funcționarilor publici a fost reglementat prin OUG82/2004, pentru anul 2005 prin OUG92/2004, pentru anul 2006 prin OG2/2006, pentru anul 2007 prin OG 6/2007 iar pentru 2008 prin OG 9/2008 prin care a fost modificată OG6/2007, aceste din urmă două acte normative menționând, în chiar conținutul lor, că reglementează sistemul de salarizare pentru funcționarii publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare.
Așadar, în raport cu dreptul comun care este reprezentat de Legea 188/1997, în materia salarizării sunt aplicabile exclusiv dispozițiile actelor normative speciale care reglementează elementele sistemului de salarizare până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare pentru funcționarii publici, respectiv legile temporare care au fost deja enumerate.
Stabilind legea aplicabilă instanța constată că în sistemul de salarizare consacrat prin legile speciale nu sunt cuprinse cele două elemente prevăzute în legea generală, respectiv suplimentul postului și cel al gradului (treptei de salarizare), aplicarea prin analogie a legii fiind inadecvată.
Așa cum a reținut și prima instanță chiar dacă s-ar reține ca fiind aplicabile dispozițiile art. 29 alin. 1 lit. e, (31 lit. c, d) din Legea 188/1999, aceste sporuri nu sunt determinate de legiuitor și nu se consacră nici criterii de determinare a acestora, fiind reglementate la nivel de principiu. acestora constituie atribuție a legiuitorului iar instanța nu se poate substitui acestuia decât cu încălcarea principiului constituțional al separației puterilor în stat consacrat prin art. 1 (4) din Constituția României, iar față de Deciziile Curții Constituționale 818/2008, 819/2008, 820/2008, 821/2008 prin care s-a reținut că,Un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței, prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și prevederile art. 61 alin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării."
Recurenții invocă existența unei practici judiciare, în sensul admiterii acțiunii promovate. În speță însă este relevantă Cauza Driha vs. România în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut o încălcare a art. 1 din Protocolul 1 al Convenției printr- hotărâre contrară practicii judiciare constante care era conformă cu caracterul previzibil ale legii.
Or, în cauză dispozițiile legale sunt previzibile, legile speciale (OG 6/2007, 9/2008) consacrând chiar în titlul acestora că reglementează drepturile salariale ale funcționarilor publici,până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare".
Așa fiind, jurisprudența invocată nu poate fi apreciată ca având caracter de practică judiciară constantă, iar pe de altă parte doar o jurisprudență constantă poate constitui temei pentru legitimarea speranței legitime cu privire la un bun în sensul Protocolului 1 și aceasta când este conformă cu dispozițiile legale care sunt suficient de accesibile și previzibile or, în prezenta cauză, voința legiuitorului este cea reținută de către instanță.
Susținerea recurenților privind reținerea de către instanța de fond a unei presupuse păreri a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la acordarea acestui spor nu se confirmă, din conținutul hotărârii recurate nu rezultă o astfel de împrejurare.
În consecință, față de considerentele ce preced, Curtea, în baza art. 312 alin. 1 urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul contencios administrativ formulat de recurentul - reclamant SINDICATUL C M al angajaților din ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ N, împotriva sentinței civile nr.249/CA din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă COMUNA - prin Primar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier șef secție comercială, |
Red.
Red.
4 ex.
23 nov. 2009
Președinte:Loredana AlbescuJudecători:Loredana Albescu, Maria Violeta Chiriac, Vasilică
