Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1132/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 1132/R/CA/2008
Ședința publică de la 22 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 2: Iosif Morcan
JUDECĂTOR 3: Gabriela Costinaș
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei nr. 613/CA/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în instanță reprezentantul intimatei pârâte, consilier juridic, lipsind contestatorul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că prezenta contestație în anulare este motivată, nu a fost timbrată cu taxa judiciară în sumă de 10 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, deși contestatorul a fost legal citat cu această mențiune; s-a atașat prezentului dosar, dosarul nr- în care este acvirat dosarul nr-, dosar în care a fost pronunțată decizia nr. 619/CA/2008 împotriva căreia s-a formulat prezenta contestație în anulare.
Contestatorul a depus la dosar o cerere prin care solicită a califica cererea formulată în prezentul dosar drept contestație în anulare, aceasta fiind intitulată din eroare " cerere de revizuire ".
Reprezentantul intimatei depune la dosar delegația de reprezentare juridică a acesteia și întâmpinare, în două exemplare. Declară că nu are alte cereri de formulat și solicită instanței să anuleze ca netimbrată contestația în anulare formulată de contestatorul.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța lasă cauza în pronunțare pe excepția invocată de reprezentantul intimatei privind timbrajul cererii dedusă judecății.
CURTEA DE APEL
Asupra contestației în anulare de față:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub dosar nr- reclamantul a chemat în judecată Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului H - D solicitând instanței ca prin hotărâre judecătorească să se dispună rectificarea deciziei nr. 250/2003 sau emiterea unei noi decizii de reîncadrare corespunzătoare funcției gradului profesional și treptei de salarizare corespunzătoare funcției publice de consilier juridic superior A/I/I, să se dispună plata drepturilor salariale aferente funcției publice de execuție consilier superior A/I/I începând cu data de 15.07.2003 și până la momentul plății efective actualizat cu indicele de inflație și efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că la data emiterii deciziei nr. 250/15.07.2003 îndeplinea condițiile pentru reîncadrarea sa în funcția publică de execuție de consilier juridic superior A/I/I, având calificative de foarte bine și excepțional, punctaj 8,54 și o vechime în funcție de peste 3 ani.
Prin sentința nr. 2428/CA/2007 Tribunalul Hunedoaraa admis acțiunea reclamantului, a dispus rectificarea Deciziei 250/2003 în sensul de a se trece reclamantul pe funcția de consilier juridic superior A/I/I, a obligat pârâta la plata către reclamant a diferenței de drepturi salariale corespunzătoare noii încadrări în funcția de consilier juridic clasa 1, grad profesional superior, treapta 1 de salarizare începând cu data de 15.07.2003 și până în prezent, actualizate în raport cu rata inflației la data plății efective, a obligat pârâta la plata diferențelor de drepturi asimilate salariului începând cu data de 15.07.2005 și până la zi și a obligat pârâta să facă mențiunile cuvenite în carnetul de muncă al reclamantului.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că, prin Decizia 250/2003, reclamantul a fost reîncadrat în funcția publică de consilier juridic asistent, reîncadrare făcută în baza disp. art. XVI și art. XVII din Legea 161/2003, ale Ordinului 218/2003 și a Notei MF -/2003. La data reîncadrării, în urma evaluării, acesta a obținut 8,54 puncte depășind minimul prevăzut pentru reîncadrarea sa în gradul profesional superior, avea o vechime de aproape 4 ani, calificative de "foarte bine" și "excepțional" și cu toate acestea pârâta nu a dat curs prevederilor art. 4 alin. 1 lit. din Instrucțiunile privind reîncadrarea funcționarilor publici.
Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâta DGFP H care a solicitat modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamantului, ca fiind prescrisă, iar în subsidiar ca nefondată. Pârâta a susținut că instanța nu s-a pronunțat asupra excepției prescripției acțiunii, deși a invocat această excepție prin întâmpinare, reclamantul promovând acțiunea cu depășirea termenului de 3 ani, Decizia 250/2003 fiindu-i adusă la cunoștință prin Adresa de comunicare nr. 1187/15.07.2003, aspect necontestat de reclamant.
Pe fond, soluția instanței are la baza sa o premisă eronată, nedovedită și nesusținută. La nivelul DGFP H s- organizat concurs de promovare în funcție în anul 2006, dar reclamantul nu a participat la acesta. În ceea ce privește reîncadrarea aceasta s-a efectuat cu respectarea Legii 161/2003, act normativ cu putere superioară Ordinului care aprobă instrucțiunile privind reîncadrarea funcționarilor publici.
În drept s-au invocat art. 304 pct. 9 și art. 304/1 cod pr. civilă, Legea 188/1999, Legea 161/2003, Ordinul 218/2003, Legea 24/2000.
Prin Decizia nr.619/CA/2008 Curtea de APEL ALBA IULIAa admis recursul pârâtei ca fondat, a modificat hotărârea în sensul admiterii excepției prescripției dreptului la acțiune și a respins ca prescrisă acțiunea reclamantului,reținând că reclamantul a fost reîncadrat în funcție ca urmare a aplicării Legii 161/2003, fiind emisă Decizia 250/15 07 2003,iar prin adresa 1187/ 15 07 2003 reclamantului i s-a adus la cunoștință că prin această decizie a fost reîncadrat în funcția publică de execuție consilier juridic asistent I cu un salariu de încadrare de 3.455.000 lei, salariu de merit de 15% și spor vechime de 5%,această comunicare fiind semnată de reclamant, aspect necontestat de părți. S-a apreciat că întrucât din comunicarea menționată rezultă care este conținutul actului, termenul de sesizare instanței de contencios administrativ a început să curgă de la data comunicării, fiind cel de 1 an prevăzut de art.5 al. ultim din Legea 29/1990, pentru anularea unui act administrativ.
Împotriva deciziei de mai sus a formulat cerere de revizuire revizuentul înregistrată sub dosar nr- al Curții de APEL ALBA IULIA.
Prin revizuire se invocă prevederile art. 20 al.3 din 554/2004 și se solicită, în contradictoriu cu intimata H, desființarea deciziei și rejudecarea recursului în sensul admiterii acțiunii în contencios administrativ așa cum a fost formulată.
În motivarea cererii de revizuire, revizuentul susține că la pronunțarea soluției s-au încălcat prevederile art. 6 din CEDO, care consacră dreptul părților la un proces echitabil, în sensul că instanța a refuzat să supună controlului judiciar legalitatea deciziei emise de o autoritate publică, aplicând greșit legea și soluționând greșit excepția prescripției dreptului la acțiune al revizuentului, considerând greșit că i s-a comunicat decizia.
Prin decizia atacată s-a încălcat și dreptul revizuentului la o practică unitară, așa cum a fost stabilit de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazul împotriva României, prin aceea că la nivelul Curții de APEL ALBA IULIA au fost pronunțate soluții diferite în situații identice, iar alte instanțe în țară au admis acțiuni similare.
Revizuentul a invocat în acest sens Decizia 480/CA/22.04.2008 pronunțată în dosar nr- și Decizia civilă nr. 266/29.03.2007 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-.
Prin întâmpinare intimata H solicită respingerea cererii de revizuire ca nefondată, susținând că în cauză nu este incident motivul de revizuire prev. de art. 21 al. 2 din 554/2004.
Prin decizia nr. 1041/R/CA/2008 Curtea de Apel a respins cererea de revizuire formulată de revizuent, reținând că:
Potrivit art. 21 al. 2 din 554/2004 " constituie motiv de revizuire care se adaugă la cele prevăzute de Codul d e procedură civilă, pronunțarea hotărârilor rămase definitive și irevocabile prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, reglementat de art. 148 al. 2, coroborat cu art. 20 al. 2 din Constituția României. Cererea de revizuire se introduce în termen de 15 zile de la comunicare, care se face . în termen de 15 zile de la pronunțare, la cererea temeinic motivată a părții ".
Acest caz special de revizuire vizează pronunțarea unor hotărâri irevocabile date cu aplicarea greșită a legii naționale, în situații în care aceasta era contrară unor prevederi ale legislației comunitare, cu aplicabilitate prioritară, preeminentă. Sunt de făcut două observații anterior analizării criticilor revizuentului cu privire la acest caz de revizuire, plecând tocmai de la conținutul textului de lege.
Condiția de admisibilitate privind incidența unor prevederi ale dreptului comunitar de care instanța nu a ținut seama la pronunțarea hotărârii presupune ca revizuentul să indice normele de drept comunitar respective.
S-a mai reținut că art. 6 din CEDO nu constituie normă comunitară, Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale fiind un instrument al Consiliului Europei - organizație distinctă de Comunitățile Economice Europene, respectiv Uniunea Europeană.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu este un act al Uniunii Europene, astfel că nu poate fi inclusă în sintagma " drept comunitar ".
Chiar dacă s-ar depăși acest inconvenient și s-ar face o analiză a cererii de revizuire prin prisma criticilor revizuentului, în speță, instanța nu a pronunțat hotărâri contradictorii în spețe identice, problema prescripției dreptului la acțiune, chiar împotriva unui act al unei autorități publice, impune o analiză de la caz la caz, în funcție de dovezile concrete administrate în fiecare dosar în ce privește comunicarea actului.
Instituirea prin lege a unui termen în care persoanele vătămate pot ataca actele administrativ individuale nu este de natură a afecta liberul acces la justiție și nici dreptul acestora la un proces echitabil.
Dimpotrivă legislația contenciosului administrativ a reglementat în mod expres dreptul părții vătămate de a se adresa instanței de judecată ( art. 1 din 29/1990, art. 1 din 554/2004 ).
Prin urmare împlinirea termenului de prescripție se datorează nu lipsei unui drept de acces la instanță, ci neexercitării în termen a acestui drept.
Termenul de 1 an stipulat de vechea lege a contenciosului administrativ 29/1990 reținut de instanță în decizia atacată nu este un termen scurt care să afecteze exercitarea dreptului de acces la instanță, astfel că în speță nu poate fi vorba de încălcarea niciunuia dintre principiile și drepturile invocate de revizuientă.
Numitul a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 619/CA/14.05.2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA, pe care ulterior a precizat-o ca fiind contestație în anulare împotriva aceleiași decizii.
Prealabil analizării criticilor contestatorului se constată că cererea de contestație în anulare formulată nu este timbrată, deși acesta a fost legal citat cu mențiunea de a achita taxă de timbru în sumă de 10 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, obligație impusă potrivit art. 11 raportat la art. 3 lit. "e" din Legea 146/1997.
Având în vedere faptul că, contestatorul nu a timbrat contestația în anulare până la termenul stabilit pentru judecarea acesteia, se va admite excepția lipsei timbrajului și în temeiul art. 20 al. 3 din Legea 146/1997 se va dispune anularea ca netimbrată a contestației în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E CI D E
Anulează ca netimbrată contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei nr. 619/CA/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. / 2 ex./11.11.2008
Jud. recurs -,
Președinte:Ioan CibuJudecători:Ioan Cibu, Iosif Morcan, Gabriela Costinaș
