Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1183/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 1183/
Ședința publică de la 03 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 2: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 3: Dorina Vasile
Grefier - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în G,-, -.2,.1,.26, jud. G, împotriva sentinței nr. 673 din 27.05.2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G, prin consilier juridic și recurentul personal lipsind intimatul INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat, timbrat, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, pentru considerentele arătate pe larg în motivele de recurs depuse la dosar și potrivit concluziilor scrise pe care le depune la dosar.
Reprezentanta intimatului IPJ G solicită respingerea recursului ca nefondat apreciind ca legală și temeinică hotărârea pronunțată de instanța de fond.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 673/27.05.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu IGPR B, ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut;
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- reclamantul a solicitat în contradictoriu cu IPJ G ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța în cauza să se constate că îndeplinește cumulative condițiile și criteriile de selecție în vederea testării cunoștințelor de limba franceza din 16 02 2009, paratul sa fie obligat să-i permită participarea la testarea cunoștințelor de limba franceza din 16 02 2009, precum si alte concursuri care se vor organiza in viitor, precum si obligarea paratului către reclamant la plata unei sume de 1000 lei cu titlu de daune morale, cu cheltuieli de judecata.
In conformitate cu disp. art. 137 alin. 1.pr.civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum si asupra celor de fond, care fac de prisos, în total și in parte, cercetarea în fond a pricinii.
În legătură cu excepția lipsei calității procesuale pasive a IPJ G invocate în prezenta, instanța o consideră a fi fondată, motiv pentru care o va admite.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titularul dreptului afirmat(în cazul calității procesuale active) si intre persoana pârâtului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecății(in cazul calității procesuale pasive).
Fiind cel care pornește acțiunea, reclamantul trebuia sa justifice, atât calitatea procesuală pasivă, prin indicarea obiectului cererii de chemare in judecată și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
In cazul de față, aceasta excepție este de fond, absolută și peremtorie.
Instanța a avut în vedere faptul că reclamantul nu este angajatul Inspectoratului de Politie al Județului G, acesta își desfășoară activitatea în cadrul Secției Regionale de Politie Transporturi (unitate fără personalitate juridică) subordonată Direcției Generale de Politie Transporturi (de asemeni fără personalitate juridică) din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române(unitate cu personalitate juridică).
Intre IPJ G si G nu există raporturi de subordonare.
Intrucât în teritoriu, structurile de politie transporturi nu au structuri financiar contabile și de resurse umane, prin dispoziții ale Inspectoratului General al Poliției Române s-a dispus că doar din aceste puncte de vedere gestionarea problemelor să se realizeze de structurile similare din cadrul IPJ.
Astfel, s-a apreciat că, în cauza de față, calitatea procesuală pasivă o deține INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE, sens în care a fost introdusă în cauză, în această calitate IGPR
Instanța reține astfel că la 03 02 2009 MAI - Direcția Management și Resurse Umane afișat adresa nr. 217.068 privind desfășurarea cursului de politie civilă, limba franceză, seria a --a și criteriile ce trebuiau îndeplinite pentru ca eventualele persoane interesate să poată participa la aceasta testare a cunoștințelor de limbă franceză.
Reclamantul a dorit să se înscrie la concursul de politie civila,limba franceza,seria a---a unde a fost împiedicat de către conducerea instituției în care își desfășoară activitatea de ofițer, fiind dezavantajat în raport de alți colegi cărora le-a fost permisă participarea, aceștia cunoscând limba engleză și lucrând în cadrul IPJ G, ceea ce a constituit un avantaj în favoarea lor.
Dispozițiile OG nr. 137/2000, prevăd că exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul acestui articol, privește persoanele aflate în situații comparabile.
Conținutul concret diferit al atribuțiilor de serviciu ale reclamanților - polițiști, ofițeri în cadrul IPJ G sau în cadrul Secției Regionale de Poliție Transporturi, cum cazul reclamantului sunt cu toții funcționari cu statut special, fata de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale, fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între alte categorii profesionale.
Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 1225/2007 egalitatea nu înseamnă uniformitate, fiind permisă instituirea unor tratamente juridice distincte pentru anumite categorii de persoane. Or așa cum s-a arătat mai sus, reclamantul beneficiază de aceeași lege specială, emisă în concordanță cu caracteristicile și specificul activității lor.
Mai mult prin deciziile Curții Constituționale nr.818, 819 si 820 / 2008 s-a statuat ca dispozițiile art.2 din OG nr. 137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care oferă instanțelor posibilitatea să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.
Pentru considerentele anterior expuse instanța apreciază că reclamantul nu are posibilitatea legală de a invoca în favoarea sa dispozițiile unor acte legislative ce nu îi sunt aplicabile și care nu 1-a avut în vedere la momentul emiterii lor. Altfel spus, nu poate invoca o situație discriminatorie decât în măsura în care aceasta apare în interiorul aceleași profesii, însă acest aspect nu a fost probat temeinic de către reclamant care s-a mulțumit să învedereze faptul ca alți ofițeri cunoscători de limba engleză ar fi fost favorizați în detrimentul său întrucât ar fi lucrat în sediul IPJ
Instanța nu poate primi solicitarea reclamantului ca pârâta să fie obligată să- permită participarea la testarea cunoștințelor de limba franceza pentru viitor, în măsura în care se vor organiza concursuri, motivate de faptul că înscrierea la un astfel de concurs va fi condiționată de îndeplinirea la acel moment a unor anumite condiții si criterii profesionale pe care instanța nu le poate avea în vedere de acum pentru viitor.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul cu următoarea motivare;
Normele Metodologice privind selecționarea, pregătirea, încadrarea și trimiterea personalului MAI să desfășoare misiuni în-/2001 nu prevede vreo astfel de condiție imperativă sau restrictivă cu privire la depunerea vreunui astfel de certificat sau atestat ci singura condiție de bază era, așa cum reiese și din conținutul anunțului MAI nr.-/3 feb.2009 a MAI, posedare unor cunoștințe foarte bune de limbă franceză (scris, vorbit, citit).
Atâta timp cât legiuitorul nu impune vreo condiție suplimentară față de anunțul MAI nr.-/2009 înseamnă că dovadă cunoștințelor despre vreo limbă străină se poate face prin orice probă (interviu) sau mijloc de probă (înscrisuri) cu condiția să fie legale, verosimile, pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
In speță depunerea unor înscrisuri oficiale emise de instituțiile Ministerului Educației și Cercetării (respectiv a foilor matricole din liceu, și facultate) erau mai mult decât suficiente pentru a dovedi existența unor cunoștințe de limbă franceză.
selecției de limbă franceză nu au impus vreun barem minim sau vreo notă minimă pe care eventualii candidați trebuiau să le aibă la această disciplină ci au solicitat doar cunoștințe în acest domeniu (scris, vorbit și citit) de unde rezultă că nivelul de cunoștințe se putea stabili pentru fiecare candidat abia după susținerea acestei testări, urmând să se stabilească în funcție de rezultate care dintre aceștia sunt apți de a urmă pe viitor cursurile de pregătire intensivă pentru obținerea atestatului de competență lingvistică în domeniul misiunilor internaționale de menținere a.
Așa cum rezultă din celelalte anunțuri ale MAI privind alte forme de perfecționare în domeniul limbilor străine se poate observa că acestea prevăd prevede pe o parte susținerea unor concursuri doar de cei care au pregătire specifică atestată în domeniul limbilor străine prin certificate de absolvire a cursurilor de limbi străine și pe de altă parte susținerea altor concursuri de cei care au doar cunoștințe foarte bune în domeniul limbilor străine.
Rezultă din conținutul unor astfel de anunțuri, că organizatorul cursurilor instituie regula recrutării polițiștilor din rândul absolvenților cursurilor de absolvire în domeniul misiunilor internaționale iar excepția recrutării unor polițiști cu cunoștințe foarte bune de limbă franceză permite candidaților care posedă astfel de cunoștințe să participe și ei la astfel de concursuri, cărora după absolvire li se eliberează certificate de absolvire asemeni celor care se încadrează în regula generală.
Excepția vizează deci numai categoria polițiștilor care au cunoștințe foarte bune de limbă franceză.
Instanța de fond a omis să rețină faptul că au fost înaintate 3 rapoarte către conducerea secției prin care s-a solicitat aprobarea participării reclamantului la acest concurs de evaluare a cunoștințelor și de fiecare dată a întâmpinat dificultăți din partea șefilor ierarhici, în mod nefondat și nejustificat de vreun temei legal cu toate că la acele rapoarte anexasem și documentele justificative solicitate imperativ de adresa MAI -/2009.
De fiecare dată refuzul șefilor ierarhici a fost diferit, fără argumente juridice legale, rezoluția finală a șefului de secției de pe ultimul raport fiind aceea de a se solicita prin adresă de la - IPJ G relații suplimentare privind solicitarea acestuia.
Cu privire la daunele morale solicitate, consideră că instanța trebuia să aprecieze consecința concretă pe care a produs-o această interdicție de a participa la concurs deoarece era singurul concurs la care îndeplinea cumulativ condițiile și pe tot parcursul anului 2009 nu s-a mai organizat un astfel de curs.
Consecințele negative ale prejudiciului creat prin această interdicție de a se prezenta la concurs constau în împiedicarea de a promova pe plan profesional în funcții de conducere pentru ocuparea cărora se solicită absolvirea unor astfel de cursuri, această interdicție având implicații pe toate planurile vieții sociale a persoanei mele deoarece acest curs absolvit mi-ar fi permis plecarea în misiuni internaționale de menținere a ceea ce mi-ar fi permis realizarea unui venit lunar mult mai mare decât cel realizat la locul de muncă.
Curtea, analizând actele dosarului constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, respingând acțiunea reclamantului.
Litigiul a fost generat de adresa nr. 217.068 /03.02.2009 a IGPR- Direcția Management Resurse Umane.
Prin această adresă se făcea cunoscut tuturor instituțiilor de poliție, faptul că în perioada 16.02. -06.03.2009, se va desfășura la Institutul de Studii pentru Ordine Publică al MAI, cursul de poliție civilă, limba franceză, seria a ---
Tot prin aceeași adresă se făcea mențiunea ca la stabilirea nominalizărilor să se țină cont de îndeplinirea cumulativă a mai multor criterii printre care și cunoștințe de limba franceză foarte bune(scris, vorbit, citit).
Dar de fapt, cursul era de poliție civilă, iar desfășurarea cursului era nu limba franceză.
Pe primul raport prezentat de reclamant, prin care acesta solicita aprobarea participării la testarea cunoștințelor de limba franceză din ziua de 16.02.2009, șeful biroului a pus o rezoluție prin care se cerea solicitantului să facă dovada că a absolvit un curs de limba franceză și a altor condiții ce țin de profesiunea de polițist, pentru acesta se afla în perioada de tutelă profesională.
Apoi a mai urmat un raport al reclamantului, pe care același șef al biroului din care face parte, a pus rezoluția, nu sunt de acord,
Al treilea raport a fost înaintat șefului de secție care a pus o rezoluție de verificare a reclamantului cerând relații de la Serviciul Management Resurse Umane IPJ
Problema esențială a acestei cauze este aceea, dacă instanțele de judecată, sunt sau nu abilitate să constate îndeplinirea de către reclamant a unor condiții de participare la o testare, ce a avut loc în data de 16.02.2009 și ca atare să oblige autoritatea pârâtă să permită acestuia la testarea cunoștințelor de limba franceză, din aceeași dată, retroactivă de 16.02.2009, precum și la alte concursuri ce se vor organiza în viitor.
Răspunsul este că, instanța nu se poate substitui, unor comisii sau unor organisme ce țin de organizarea internă a autorității intimate, pentru a evalua îndeplinirea de către reclamant a condiției impuse prin adresa nr.217.068/2009 a IGPR.
Întâi, pentru că este anacronic să se dispună o obligație pentru o testare ce a avut deja loc, iar al doilea, nu se poate ști ce condiții vor fi impuse pentru concursuri viitoare.
Rolul instanței de judecată este să decidă pe baza probelor administrate dacă autoritatea pârâtă a respectat cerințele legale în organizarea unor testări pentru persoanele îndreptățite să urmeze anumite cursuri, și în funcție de această analiză să stabilească sau nu măsuri reparatorii, ce ar consta cel mult în despăgubiri dar nu într-o obligație ca cea solicitată de recurent.
În cauza de față, așa cum a reținut instanța de fond, nu există probe din care să rezulte că recurentului reclamant i s-a interzis în mod abuziv participarea la o asemenea testare, ca atare nu pot fi acordate nici un fel de daune morale, așa cum solicită recurentul, pentru că solicitarea de daune morale, reprezintă un accesoriu al cererii principale formulată de reclamantul recurent.
În concluzie, pe baza celor mai sus expuse și pe temeiul disp.art.312 pr. civ. urmează a respinge ca nefondat recursul reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul, domiciliat în G,-, -.2,.1,.26, jud. G, împotriva sentinței nr. 673 din 27.05.2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 3 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./15.02.2010
Tehnored./22.02.2010/2EX.
Fond -
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Mariana Trofimescu, Dorina Vasile
