Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1223/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal

DOSAR NR-

DECIZIA nr. 1223

Ședința publică din data de 8 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu

JUDECĂTOR 2: Valentin Niță

JUDECĂTOR 3: Maria Pohoață

Grefier - - -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții, și G, toți cu domiciliul ales în B, str. - nr. 48 județul B -la Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național B-, împotriva sentinței nr. 609 din 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâțiiDirecția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național B,cu sediul în B, str. - nr. 48 județul B,Ministerul Culturii și cultelor, cu sediul în B,- sectorul 1 și reclamanții, și, toți cu domiciliul ales în B, str. -, nr. 48

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimata-pârâtă Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național B, reprezentată de directorul său -, lipsind recurenții-reclamanți,G, intimații-reclamanți,, și intimatul-pârât Ministerul Culturii și Cultelor.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că, prin motivele de recurs, recurenții au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar, prin serviciul registratură, s-au depus: cereri prin care recurenții și solicită a se lua act că renunță la judecată și note de concluzii formulate de Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național

Reprezentantul intimatei-pârâte Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național B, menționează că nu are cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbaterea recursului.

Curtea, luând act că nu sunt cereri de formulat, iar recurenții au solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentantul intimatei-pârâte Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național B, numitul -, solicită a se lua act de renunțarea la judecată a recurenților-reclamanți și.

În ceea ce privește recursul declarat de reclamanta, solicită respingerea ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală, deoarece recurenta nu a făcut dovada existenței unui contract individual de muncă, încheiat în condițiile art. 10 și 16 din Codul Muncii și, în prezent nu mai are calitatea de angajat al instituției, astfel încât nu mai poate solicita drepturi de care ar beneficia în viitor.În bugetul de stat pentru anii 2002-2008 nu a fost prevăzută resursa bugetară necesară alocării tichetelor de masă.

CURTEA

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău -Secția comercială și de contencios administrativ sub nr-, reclamanții, și au solicitat în contradictoriu cu pârâții Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național B, în calitate de angajator, și Ministerul Culturii și Cultelor B, ordonator principal de credite, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâților la plata sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă de care trebuiau să beneficieze în temeiul prevederilor Legii nr. 142/09.07.1998, privind acordarea tichetelor de masă, începând cu data de 01.01.2004 și până în prezent, actualizarea cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului, până la data efectuării plății efective și acordarea pentru viitor a acestor tichete.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că, potrivit prevederilor art. 1

din Legea nr. 142/1998, salariații din cadrul societăților comerciale, regiile autonome și sectorul bugetar, precum și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator.

Tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli, aprobate potrivit legii pentru celelalte categorii de angajatori și că, în conformitate cu art. 5 alin.(1) și următoarele din Legea 53/2003 privind Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii.

Reclamanții au mai arătat că, potrivit art. 41 alin. 2 din Constituția României, salariații au dreptul la protecție socială a muncii, iar măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de lucru al femeilor și tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediu de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și alte situații specifice. Așadar, în calitate de salariați la o instituție bugetară, datorită alocării veniturilor de către stat prin organele sale abilitate, aveau și au în continuare dreptul să primească o alocație individuală de hrană lunară, sub forma unor tichete de masă, iar prin încasarea unor asemenea alocații de hrană, li se asigură o protecție privind securitatea muncii.

Pârâtul Ministerul Culturii, Cultelor și Național Baf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) în referire la art. 3 și 7 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958, privitor la prescripția extinctivă dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege de 3 ani, prescripția începând să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită.

În condițiile în care reclamanții au înregistrat cererea de chemare în judecată în anul 2009, parțial, dreptul lor la acțiune s-a stins prin prescripție, pentru perioada anterioară anului 206, perioadă care vizează pretențiile acestora începând cu anul 2004.

S-a invocat și excepția lipsei procedurii prealabile motivat de faptul că Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, la care face trimitere Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarului public, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reglementează expres - ca o cerință obligatorie pentru declanșarea procedurii judiciare - procedura administrativă prealabilă, în cadrul căreia, persoana vătămată solicită autorității publice emitente sau celei ierarhic superioare, după caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, în sensul revocării sau modificării acestuia.

A fost invocată și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Culturii, Cultelor și Național, având în vedere inexistența oricărui raport juridic obligațional între instituție și reclamanți.

Pe fond, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât

tichetele de masă nu pot fi acordate, deoarece în bugetul anual al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național B, nu au fost alocate sume având această destinație, iar nealocarea sumelor reprezentând tichete de masă a fost dispusă expres de legiuitor prin acte normative succesive care vizau salariații din instituțiile publice centrale și locale.

Prin sentința nr. 609 din 19 mai 2009, Tribunalul Buzăua respins atât excepțiile invocate de pârâtul Ministerul Culturii, Cultelor și Național B, cât și acțiunea formulată de reclamanți.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că excepția prescripției dreptului la acțiune nefondată, deoarece prevederile Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă au fost suspendate succesiv prin Legea nr. 511/2004, art. 40, Legea nr. 379/2005, art. 4 OUG nr. 88/2006, art. III și OUG nr. 90/2007, suspendări prin care a fost întrerupt cursul prescripției dreptului la acțiune.

Excepția lipsei procedurii prealabile a fost apreciază ca nefondată, având în vedere că reclamanții au solicitat pârâtului Ministerului Culturii, Cultelor și Național acordarea tichetelor de masă prin cererea înregistrată sub nr. 65/29.01.2009.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Culturii, Cultelor și Național instanța de fond a reținut că că în situația în care reclamanții ar fi îndreptățiți la primirea tichetelor de masă, sumele cu această destinație nu ar putea fi alocate decât prin dispoziția pârâtului, în calitate de ordonator principal de credite, așa încât, acesta are calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, instanța reținut că acțiunea reclamanților ca fiind

neîntemeiată întrucât, conform art.1 alin.1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, reactualizată, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă, suportate integral pe costuri de angajator.

Reclamanții sunt funcționari publici ale căror raporturi de serviciu se și se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis în condițiile legii, conform art. 4 alin.1 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, rezultând că funcționarii publici nu își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, neîncadrându-se astfel în categoriile de persoană prevăzute de art. 1 alin.1 din Legea nr. 142/1998 ce pot beneficia de alocația individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, și susținând ca instanța de fond a reținut greșit motivele pentru respingerea acțiunii.

S-a arătat de către recurenți că prin Legea 142/1998, privind acordarea tichetelor de masă, s-a creat un sistem de protecție socială pentru salariații încadrați în baza unui contract individual de muncă, care permite acordarea, de către angajator, a unei alocații individuale de hrana gratuite, sub forma tichetelor de masă suportată integral ca și costuri de către angajator.

Recurenții au mai precizat că instanța a reținut în mod greșit că sunt funcționari publici ale căror raporturi de serviciu se, și se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis în baza Legii 188/1999 și au arătat că ei sunt încadrați ca și personal contractual, având semnate contracte individuale de muncă în conformitate cu Codul muncii.

Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței civile, în sensul de a admite acțiunea formulată de recurenții reclamanți.

Intimata Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural a formulat Note de concluzii prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La termenul de judecată în fond, recurenții și au depus cereri prin care au solicitat să se ia act de renunțarea la judecata cauzei ce formează obiectul dosarului menționat.

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauza, Curtea reține următoarele:

Având în vedere că recurenții și au solicitat să se ia act de renunțarea la judecata recursului, Curtea va lua act de cererea acestora și va analiza numai recursul declarat de recurenta.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 1 din Legea 142/2008 salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator.

Rezultă că prima condiție pentru a beneficia de tichete de masa este existenta unui contract individual de muncă,condiție care a fost îndeplinita de

recurentă, însă, în prezent, nu mai este valabilă deoarece nu mai este salariată a unitatii intimate.

2 al aceluiași articol prevede că tichetele de masă se acordă în

limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.

Având în vedere aceste dispoziții legale intimata putea acorda tichete de masă numai daca în buget erau prevăzute sume cu această destinație.

Pe de altă parte, acordarea beneficiilor reprezentând tichete de masă apare ca o facultate în sarcina autoritatilor publice și nu ca o obligație, iar punerea în aplicare conduce la efectuarea unei plăti voluntare, care se realizează în raport de dispozițiile privind bugetul de stat.

Se va avea în vedere și faptul ca în legile succesive privind bugetul de stat anual nu au fost prevăzute aceste sume, iar aceste beneficii nu au fost negociate la încheierea contractelor colective de muncă.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 pr.civ, recursul se va respinge ca nefondat, menținându-se că legala și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta, cu domiciliul ales în B, str. - nr. 48 județul B -la Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național B-, împotriva sentinței nr. 609 din 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâțiiDirecția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național B,cu sediul în B, str. - nr. 48 județul B,Ministerul Culturii și Cultelor, cu sediul în B,- sectorul 1, reclamanții, și, toți cu domiciliul ales în B, str. -, nr. 48 la Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național

Ia act de renunțarea recurenților-reclamanțiși G,la judecata recursului formulat împotriva aceleiași sentințe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 8 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

red MP

tehnored. MC/MP

11 ex/ 27.10.2009

- Trib. B

Operator date cu caracter personal

Număr notificare 3120


Red.

Tehnored.A/11 ex.

17.06.2009

Președinte:Alexandrina Urlețeanu
Judecători:Alexandrina Urlețeanu, Valentin Niță, Maria Pohoață

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1223/2009. Curtea de Apel Ploiesti