Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1224/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- Decizia nr. 1224/2009
Ședința publică de la 03 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vera Stănișor judecător
JUDECĂTOR 2: Mona Gabriela Ciopraga
JUDECĂTOR 3: Morina
Grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de pârâta DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ B împotriva sentinței civile nr. 66 din 12 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile au fost lipsă la prima ca și la a doua strigare a cauzei.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care;
Instanța constată recursul ca fiind declarat și motivat în termen, legal scutit de la plata taxei de timbru. Având în vedere că prin cererea de recurs s-a solicitat judecata în lipsă, instanța constatând cauza în stare de judecată reține dosarul în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față în materia contenciosului administrativ, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 66/12 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- s- respins excepția netimbrării, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul Institutul Național de Statistică B, ca rămasă fără obiect, s-a respins excepția lipsei procedurii prealabile și s-a admis acțiunea formulată de pe reclamanta în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ B, în sensul că a fost obligată pârâta să achite reclamantei drepturi salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în cuantumul stabilit de legiuitor, actualizate cu indicele de inflație din momentul efectuării plății.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Excepția netimbrării acțiunii a fost respinsă, în temeiul dispozițiilor art. 15 lit a din Legea 146/1997, constatându-se ca cererea are ca obiect drepturi ce decurg din raportul de muncă.
Excepția lipsei procedurii prealabile a fost apreciată ca nefondată, având în vedere ca cererea se întemeiază pe dispozițiile Legii 188/1999, care nu prevede o atare obligație.
Excepția lipsei calității procesuale pasive intimatului Institutul Național de Statistică B, a fost respinsă ca lipsită de obiect, având în vedere că reclamantul și-a stabilit cadrul procesual în raport de dispozițiile art. 129 pct. 4 și 5. civilă.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanta are calitate de funcționar public aflându-se în raporturi de autoritate cu DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ B și nu a beneficiat de drepturile prevăzute de art. 31 alin.1 lit. c și d din Legea nr.188/1999.
Cele două drepturi salariale respectiv suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare au fost alocate funcționarilor publici prin art.29 din Legea nr.188/1999, care după modificare și renumerotare a devenit art. 31.
Prin G nr.92/2004 acordarea acestor drepturi a fost suspendată până la data de 31.12.2006 prin art.44 al acestui act normativ.
Având în vedere că G nr.92/2004 nu anulează dreptul,ci doar suspendă obligația de executare a autorității publice, tribunalul constată că încetând suspendarea, reclamanta redobândește dreptul de a fi executată obligația legală, redevenind creditor, în sensul Protocolului adițional nr.1 la Convenția pentru Apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Prin urmare, s-a admis acțiunea și a fost obligată pârâta să achite reclamantei drepturile salariale prevăzute de art.31 alin. 1 lit. c și d din Legea nr.188 / 1999,începând cu data 31 octombrie 2005, prin respectarea dreptului general de prescripție prevăzut de Decretul nr.167 / 1958.
Conform art. 1073 Cod civil, pentru o justă despăgubire a fost obligată pârâta să indexeze pro rata temporis drepturile cuvenite, conform indicelui de inflație.
S- respins capătul de cerere privind plata drepturilor salariale solicitate pentru viitor.
Instanța de fond a interpretat dispozițiile art.31 al.1 din Legea 188/1999 republicată, în sensul că acestea stabilesc în mod generic compunerea salariului la care este îndreptățit funcționarul public, arătând că acesta include salariu de bază, sporul de vechime, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, situație în care sunt în imposibilitatea de a realiza prin intermediul instanței de judecată o creanță al cărui cuantum nu este stabilit de lege;
Instanța nu a negat dreptul reclamantei de a primi cele două suplimente prevăzute de art.31 din Legea 188/1999/R din perspectiva faptului că plata lor a fost, ori este suspendată, respectiv a faptului că dreptul reclamantei a încetat ca efect al suspendărilor succesive de până la 31.12.2006. S-a avut în vedere faptul că dreptul invocat de reclamantă nu este cuantificat/cuantificabil în baza unor texte legale în vigoare și care să se aplice reclamanților ca funcționari publici.
Potrivit art.31 al.1 lit. c și d din Legea 188/1999, salariul funcționarilor publici este compus și din suplimentului postului și, respectiv suplimentul corespunzător dreptului de salarizare, fără însă ca legea să precizeze cuantumul suplimentelor sau procentul aplicabil pentru calcularea lor.
Prin urmare, sub aspectul formal, dreptul reclamantei are prevedere legală, însă nu are un conținut legal determinat sau determinabil fie prin legea însăși, fie prin acte normative de aplicare a legii respective.
Determinarea respectivă nu este atributul puterii instanței de judecată și, deci nu poate fi făcută de către aceasta potrivit criteriilor propuse unilateral de către reclamantă, făcând aprecieri asupra complexității muncii acesteia prin analogie cu munca unor categorii anume de funcționari publici, din care nu face parte reclamanta.
Pentru aceste considerente tribunalul a fost obligată pârâta să achite drepturile salariale începând cu data de 31 octombrie 2005, sume ce urmează să fie actualizate cu indicele de inflație din momentul efectuării plății.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ B, care a expus următoarele critici:
- în mod greșit s-a respins excepția de netimbrare a acțiunii, cererea reclamantei fiind supusă taxei de timbru, potrivit dispozițiilor art. 20 din legea 146/1997 raportat la art. 17 al. (2) din legea 554/2004;
- în mod greșit s-a respins excepția de inadmisibilitate a acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile, procedură obligatorie în raport de dispozițiile art. 7 alin. (1) din legea 554/2004;
- pe fondul cauzei nu au fost examinate și înlăturate motivat apărările sale, există contradicție între considerente și dispozitiv, nu s-au cuantificat sporurile acordate, ceea ce face imposibilă executarea hotărârii;
- argumentele reținute de instanța de fond sunt contradictorii și sunt rezultatul unei greșite interpretări a legii.
Analizând sentința recurată, sub aspectul criticilor formulate și în raport de dispozițiile legale incidente, curtea constată întemeiat recursul pârâtei, în limitele și pentru considerentele ce urmau a fi expuse:
Referitor la cele două excepții respinse de instanța de fond și criticate în recurs, curtea constată că motivele invocate de recurentă sunt nefondate.
Cererea reclamantei are ca obiect acordarea unor drepturi salariale, pretinse a fi cuvenite și pentru care pârâta ar refuza achitarea.
În acest context, instanța de fond a reținut în mod corect că în ce privește timbrajul sunt incidente dispozițiile art. 15 lit. (a) din legea 146/1997, întrucât acțiunea are ca obiect drepturi ce decurg din contractul de muncă.
Nu pot fi reținute dispozițiile art. 17 alin. 2 din Legea 554/2004, așa cum susține recurenta, întrucât operează scutirea expresă de la plata taxei de timbru.
În ce privește excepția de inadmisibilitate a acțiunii, pentru lipsa procedurii prealabile, instanța de fond a constatat în mod corect că față de obiectul litigiului și de temeiul juridic al cererii (Legea 188/1999), reclamanta nu avea obligația de a îndeplini procedura prealabilă prevăzută de art. 7 al. (1) din Legea 554/2004.
Legea 188/1999 face trimitere la termenele și condițiile prevăzute de Legea 554/2004 (ceea ce ar include și procedura prealabilă) numai în art. 106, care se referă strict la litigiul având ca obiect încetarea raportului de serviciu al funcționarului public, nefiind aplicabil și în litigii având ca obiect plata unor drepturi bănești solicitate angajatorului.
Pe fondul cauzei, curtea constată că sunt întemeiate criticile recurentei - pârâte, impunându-se modificările sentinței recurate, în raport de dispozițiile art. 304 pct. (9) și art. 3041Cod procedură civilă.
Reclamanta, în calitatea sa de funcționar public în cadrul Direcției Județene de Statistică B, a solicitat în prezenta cauză obligarea instituției pârâte la plata suplimentului postului, în procent de 25 % din salariul de bază și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare, în procent de 25 % din salariul de bază, începând cu data de 01.01.2004 și pe viitor.
Cererea reclamantei se întemeiază pe dispozițiilor art. 31 al. (1) lit. (c) și (4) din Legea 188/1000 privind statutul funcționarilor publici.
Potrivit acestui text de lege, "pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:
salariul de bază;
sporul pentru vechimea în muncă;
suplimentul postului;
suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
În perioada 2004 - 2006, prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin nr.OUG 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005.
În aplicarea dispozițiilor actualului art. 31 (fost art. 29 în numerotarea anterioară republicării din anul 2007), a elaborat un proiect de act normativ prin salarizarea funcționarilor publici, proiect care stabilea mecanismul de stabilire a salariului funcționarilor publici. Acest proiect de act normativ nu a fost promovat până în prezent, situație în care, curtea reține că nu există o bază legală pentru calcularea (cuantificarea) și acordarea celor două suplimente solicitate.
de a cuantifica cele două suplimente revine exclusiv legiuitorului, prin promovarea unui act normativ dat în aplicarea dispozițiilor art. 31 lit. (c) și (d) din Legea 188/1000, sau executivului.
de către instanțe a drepturilor solicitate de către reclamanți reprezintă nesocotire a dispozițiilor Deciziei Curții Constituționale nr. 820/2008 (publicată în Monitorul Oficial nr. 537/16 iulie 2008), care reține că "instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative", astfel că nu au nici competența de a se substitui legiuitorului ori executivului în privința acordării efective a unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este pasibil de exercitare efectivă.
Ori, în cazul suplimentului postului și al suplimentului corespunzător treptei de salarizarenu există nici o dispoziție legală care să permită instanțelor să stabilească un cuantum al acestor sporuri, în condițiile în care instanțele nu au competența de a stabili ele însele acest cuantum, conform deciziei Curții Constituționale nr. 820/2008.
Pe de altă parte, soluția primei instanțe, de admitere a acțiunii, în sensul obligării pârâtei la plata celor două sporuri, fără cuantificarea acestora, nu corespunde exigențelor art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, sub aspectul punerii în executare a unei asemenea hotărâri.
În mod constant, în jurisprudența O s-a reținut că executarea unei hotărâri judecătorești trebuie să fie considerată ca fiind parte integrantă din "proces", în sensul art. 6 din Convenție, iar dreptul de a apela la o instanță ar fi iluzoriu, dacă ordinea juridică internă a unui stat ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie să fie ineficientă în detrimentul unei părți (Imobiliare Saffi c/a Italia - Hotărârea din 28 iulie 1999, par. 63, Dorneanu c/a România, Hotărârea din 26 iulie 2006, par. 23).
Or, prin pronunțarea unei hotărâri de admitere a acțiunii reclamantului, fără indicarea unor criterii pe baza cărora creanța conținută de titlul executoriu să devină certă, se lasă posibilitatea debitorului (instituția publică angajatoare), de a refuza ori de a stabili el însuși întinderea și aplicarea titlului executoriu.
Față de considerentele expuse, curtea apreciază că sentința recurată este rezultatul unei greșite interpretări a legii, iar pe de altă parte, reține ca întemeiate și celelalte critici ale recurentei, referitoare la argumentele contradictorii reținute de prima instanță și la neanalizarea apărărilor sale.
Un argument în plus în sprijinul acestei soluții este faptul că, sesizată cu un recurs în interesul legii în această problemă, Înalta Curte de Casație și justiție a stabilit, prin decizia 20 din 21 septembrie 2009 (încă nepublicată), că în lipsa unei cuantificări legale, nu se pot acorda pe cale judecătorească drepturile salariale constând în suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Pe cale de consecință, în raport de dispozițiile art. 312 al. (1) Cod procedură civilă, curtea va admite recursul de față și va modifica în parte sentința recurată, în sensul că va respinge acțiunea reclamantului ca nefondată.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței, privind excepțiile soluționate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul contencios administrativ formulat de recurenta - pârâtă DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ B, str. - - nr. 51, împotriva sentinței civile nr. 51 din 12 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul - pârât INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ B,-, Sectorul 5 și intimata - reclamantă ,cu domiciliul în B,-.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Respinge ca nefondată acțiunea.
Menține dispozițiile sentinței privind soluționarea excepțiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
red. St.
tehnored. 6 ex.
15 dec. 2009
Președinte:Vera StănișorJudecători:Vera Stănișor, Mona Gabriela Ciopraga, Morina
