Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 1485/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1485/2009
Ședința publică din data de 27 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărcuț
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanți, -, )., împotriva sentinței civile nr. 69 din 12.01.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu intimații PRIMARUL MUNICIPIULUI S M, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI S M, MUNICIPIUL SMR EPREZENTAT DE PRIMAR și SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în cauză s-a nu prezentat nimeni.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care, Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.69 din 12 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții, (), în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului S M, Consiliul Local al Municipiului S M, Municipiul SMp rin Primar și Serviciul Public Comunitar De Asistență Socială.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 496/28.07.2003 pentru modificarea și completarea Ordinului Ministrului de Interne nr. 275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar și civil din Ministerul d e Interne, nu a fost publicat în Monitorul Oficial, situație în care nu produce efecte juridice.
În conformitate cu prevederile art. 10 din Legea 24/2000 republicată privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele normative, inclusiv ordinele și instrucțiunile emise de organele administrației publice centrale se publică în Of. al României partea 1.
Intrarea în circuitul civil al unui act administrativ nu are nici o legătură cu intrarea în vigoare a actelor administrative cu caracter normativ. Această intrare în vigoare are loc potrivit legii invocate mai sus. Intrarea în circuitul civil este relevantă atunci când se pune problema revocării unui act administrativ individual, acesta nu poate fi făcut de emitent dacă actul a intrat în circuitul civil.
OUG 63/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, în prezent abrogată, a fost publicată în Of. 462/28.06.2003. La o lună după aceasta s-a emis Ordinul 496/28.07.2003 invocat de reclamanți.
Ordinul 496/28.07.2003 nu este un act administrativ normativ emis în aplicarea OUG 63/2003, ci este o actualizare a unui ordin anterior emis sub nr. 275/2002 de Ministerul d e Interne.
Ordinul nr. 275/2002 și 496/2003 sunt date în aplicarea Legii 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar și civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Prin Ordinul 496/2003 a fost modificată Anexa 1 la Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor cu privire la salarizarea personalului militar din instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi personalului civil din aceste instituții.
Din cele menționate mai sus rezultă că Ordinul 496/2003 nu se aplică personalului civil din instituțiile publice altele decât cele de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Un act administrativ normativ emis de un ministru nu poate extinde sfera de aplicare a unei legi pe care este chemat să o aplice, deoarece prin aceasta ar adăuga la lege.
Dacă la adoptarea lor, Legea 138/1999 și Ordinul 275/2002, se adresează unei categorii limitate de salariați, printr-o modificare de ordin, sfera de adresabilitate a legii nu se poate extinde la funcționarii publici din administrația locală.
În accepțiunea instanței, trimiterea din art. 9.2 al Ordinului 496/2003 la "personalul civil din administrația publică" trebuie înțeleasă în sensul că și personalul civil angajat al instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională beneficiază de sporul de dispozitiv, dar numai cei de la instituțiile respective pe care legiuitorul le-a avut în vedere la adoptarea Legii 138/1999.
Este vorba de o politică salarială diferențiată față de funcționarii publici care nu sunt salarizați în mod unitar și nu de o discriminare în sensul Legii nr. 137/2000.
Curtea Constituțională a stabilit de altfel, prin mai multe decizii (818, 820, 821/2008) că instanțele judecătorești nu au competența să stabilească drepturi salariale, recurgând la înlocuirea sau împrumutarea unor prevederi legale, pe motiv de discriminare.
Împotriva mai sus menționatei sentințe au formulat recurs reclamanții, (), solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate cu consecința admiterii acțiunii introductive de instanță și a dispune obligarea pârâților la alocarea, calcularea și plata către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând "indemnizația de dispozitiv" lunară, în cuantum de 25% din salariul de bază, retroactiv începând cu luna noiembrie a anului 2004 inclusiv și în continuare până la încetarea raporturilor de serviciu, respectiv a contractului de muncă, sume ce urmează a fi actualizate în funcție de rata inflației de la data scadenței fiecăreia și până la data efectuării plății; obligarea pârâtului de rândul 4 de a dispune consemnarea în carnetele de muncă ale funcționarilor publici și personalului contractual a indemnizației de dispozitiv retroactiv, începând cu luna noiembrie a anului 2004 și în continuare până la încetarea raporturilor de serviciu, respectiv a contractului de muncă cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că, prin sentința atacată a fost respinsă acțiunea reclamanților vizând acordarea indemnizației de dispozitiv pentru personalul civil din cadrul structurilor pârâților, instanța apreciind că Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr.496/2003 nu se aplică personalului civil din instituțiile publice altele decât cele de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Apreciează sentinta ca fiind nelegală și netemeinică. În primul rând trebuie adus la cunoștința instanței faptul că în baza sentințelor civile nr.22/2008 și 3388/2008 ale Tribunalului Maramureș toți angajații Primăriei municipiului S M, în afară de reclamanții, beneficiază de sporul de dispozitiv solicitat, fiind în această situație chiar unii colegi de birou de-ai reclamanților care au aceeași pregătire profesională și prestează exact aceeași muncă, având aceeași încadrare și aceleași atribuții cu reclamanții. În atare situație, în condițiile în care nu s-a schimbat absolut nimic în legislație cu privire la aspectul dedus judecății de la data pronunțării acelor sentințe și până la data de azi, cererea reclamanților se impune a fi admisă pentru identitate de rațiune, respectarea principiului nediscriminării, cât și pentru respectarea principiului previziunii actului de justiție, consacrat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și care vizează " legitimă" a reclamantului de a obține aceleași drepturi cu cele obținute prin hotărâri judecătorești irevocabile pronunțate în situații similare.
Aceștia mai arată că prinOrdinul Ministrului Administrației și Internelor nr.496/28.07.2003s-a procedat la uniformizarea sistemului de acordare a veniturilor salariale pentru personalul care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților administrației publice, punctul 9.2 stipulând în mod expres că Indemnizatia de dispozitiv se acordă si personalului civil ce-si desfăsoară activitatea în domeniul adminstratiei publice", iar cuantumul acestei indemnizații este potrivit art.I3 din Legea nr.138/1999 de 25%;" din salariul de bază pentru fiecare angajat în parte.
Acest ordin a fost emis în aplicarea prevederilor nr.OUG63/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, precum și a Legii nr.138/. Ministerul Administrației și Internelor a fost creat prin comasarea fostului Minister de Interne și a fostului Minister al Administrației Publice, noua structură preluând practic, dar și teoretic, toate atribuțiile avute de cele două instituții publice anterior comasării. Astfel, conform art.l alin.2 din OUG 63/2003 Ministerul Administrației și Internelor (AJ.) are competențe, între altele, în domeniul funcției și funcționarului public, al realizării strategiilor în domeniul administrației publice. Potrivit art.5 alin.2 din OUG nr.63/2003 în cadrul activează ministrul delegat pentru administrația publică, cu atribuții de a coordona activitățile din domeniul pentru care a fost investit, iar în aplicarea prevederilor legale ministrul administrației și internelor emite, în conformitate cu dispozițiile art.9 alin.4 din actul normativ indicat mai sus, ordine și instrucțiuni, ce urmează a fi contrasemnate de către ministrul delegat pentru administrația publică dacă privesc acest domeniu.
Din enunțarea acestor texte legale rezultă în mod expres și fără echivoccompetenta de reglementare a MA. in cazul administratiei publice, fără a se face vreo distinctie intre autoritățile centrale $i locale,prerogativa ministrului delegat pentru administrație publică de a reglementa în domeniul administrației publice fiind chiar rezultanta atribuțiilor sale legale. Astfel, conform art.14 pctl, 4 și 8 din OUG nr.63/2003 monitorizează programele de restructurare și reformă în în administrația publică centrală și locală, îndrumă autoritățile locale și aparatul propriu al acestora în aplicarea corectă și unitară a prevederilor legale, după cum, împreună cu autoritatea publică locală, colaborează la realizarea unor programe.
Așadar, dreptul de reglementare și pentru autoritatea publică locală derivă din lege și nu poate fi tăgăduit sau înlăturat, prin ignorarea chiar a prevederilor constituționale, legea fundamentală a țării impunând în cap.V premisa unui regim unitar de reglementare, iar Legea nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare consacrând în mod expres principiul egalității între cetățeni și al excluderii oricăror discriminări și privilegii. Este prin urmare evident că prin Ordinul nr.496/28.07.2003 s-a urmărit ca în rândul personalului care beneficiază de indemnizația de dispozitiv să fie cuprins și personalul civil ce-și desfășoară activitate a în domeniul administrației publice, asigurându-se astfel egalitate de tratament salarial tuturor salariaților din cadrul aceleiași autorități.
Din prevederile art.14 din OUG nr.192/2002 rezultă elementele sistemului de salarizare general, aplicabil funcționarilor publici, care cuprinde salariile de bază, premii, stimulente și alte drepturi, această indemnizație făcând parte din categoria altor drepturi pe care ordonatoml de credite le poate acorda personalului. În ceea ce privește situația personalului contractual, acesta desfășurându-și activitatea în temeiul unui contract individual de muncă, sunt aplicabile prevederile Legii nr.53/2003 care permit prin art.153 acordarea unei asemenea indemnizații. Rezultă așadar că prin acordarea sporului de dispozitiv nu se încalcă nici o prevedere legală, ci dimpotrivă se asigură egalitatea de tratament salarial personalului din cadrul aceleiași autorități, sporul fiind întemeiat pe prevederile Ordinului nr.496/2003, care se aplică și autorităților administrației publice locale.
Prin neaplicarea prevederilor acestui act normativ angajaților din cadrul structurilor pârâților este încălcată voința legiuitorului, reclamanți fiind văduviți de un drept patrimonial de care ar trebui să beneficieze conform legii. Iar întrucât această indemnizație are caracterul unui spor cu caracter permanent ce va fi luat în considerare la calculul pensiilor beneficiarilor săi, solicită a admite și petitul al doilea vizând obligarea pârâților de rândul 1 și 4 de a dispune serviciului competent consemnarea în carnetele de muncă ale funcționarilor publici și personalului contractual a "indemnizației de dispozitiv" retroactiv, începând cu luna noiembrie a anului 2004 și în continuare până la încetarea raporturilor de serviciu, respectiva contractului de muncă.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Cele două acte administrative respectiv Ordinul nr. 275/2002 și Ordinul nr. 496/2003 emise de către Ministerul Administrației și Internelor au fost date în considerarea dispozițiilor Legii nr. 138/1999, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
Se poate constata, chiar din textul menționat anterior, că Legea nr. 138/1999 reglementează salarizarea a două categorii de personal, militar și civil, angajați în cadrul acelorași instituții, respectiv instituții publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Față de această prevedere expresă cuprinsă chiar în titlul legii, singura concluzie ce se poate desprinde este că doar categoriile de personal ce se încadrează în dispozițiile legii pot pretinde aplicarea drepturilor conferite de către aceasta.
Așa cum s-a arătat anterior de beneficiul Legii nr. 138/1999 se pot bucura doar personalul militar și cel civil angajat în instituțiile publice expres prevăzute, respectiv de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Reclamantul este funcționar public angajat în aparatul propriu al unei unități administrativ teritoriale și nu în cadrul unei instituții publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
În privința Ordinului nr. 426 din 28 iulie 2003 emis de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative indicat de către reclamant ca temei juridic al cererii de chemare în judecată, Curtea constată următoarele:
În conformitate cu art. 10 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele normative inclusiv ordinele și instrucțiunile emise de organele administrației publice centrale se publică în Monitorul Oficial al României partea
Nici Ordinul nr. 496/2003 și nici cel anterior, respectiv nr. 275/2002 nu au fost publicate în Monitorul Oficial, astfel încât, nu au puterea de lege ce le este conferită de faptul publicării.
Prin Ordinul nr. 496/2003 s-a extins în mod nejustificat sfera de aplicare a unei legi, act normativ de valoare superioară, adăugând astfel la lege. Atât Legea nr. 138/1999 cât și Ordinul nr. 275/2002 se adresează unei categorii limitate de salariați, astfel încât printr-o modificare adusă ultimului act administrativ nu poate fi extinsă sfera de adresabilitate a legii și funcționarilor publici din administrația locală.
În conformitate cu caracterul limitat, sub aspectul subiectului căruia i se adresează, al Legii nr. 138/1999, trimiterea din art. 9 pct. 2 al Ordinului nr. 496/2003 la personalul civil din administrația publică trebuie înțeleasă în sensul că și personalul civil al instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de sporul de dispozitiv dar numai cei din instituțiile pe care legiuitorul le-a avut în vedere la adoptarea Legii nr. 138/1999.
Nu se poate reține discriminarea în sensul nr.OG 137/2000 deoarece salarizarea diferită este determinată de condițiile de muncă diferite, de specificul muncii și de diferența dintre unitățile în care sunt încadrați funcționarii publici.
Față de cele menționate anterior în temeiul art. 304 pct. 9.pr.civ. se va respinge recursul formulat și se va păstra în întregime hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 69 din 12.01.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
G - - - -
GREFIER
- -
Red./
2 ex./13.05.2009
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărcuț
