Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 15/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA Nr. 15
Ședința publică de la 13 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carla Maria Cojocaru
JUDECĂTOR 2: Iosif Morcan
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ privind pe reclamanții, G, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PT.AGRICULTURĂ, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru reclamanți, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care avocata reclamanților învederează instanței că aceștia sunt funcționari publici, angajați la.B, punct de lucru
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocata reclamanților solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, în sensul obligării pârâtei la plata primei de vacanță pe anul 2006, actualizată în funcție de rata inflației, precum și la plata dobânzii aferentă sumelor datorate. Solicită cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru și onorarul avocațial conform chitanței de la dosar.
- CURTEA DE APEL -
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Alba - Secția Comercială și Contencios Administrativ sub dosar nr.2868/107/27.07.2007, reclamanții, G, au chemat în judecată pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ B solicitând prin hotărâre judecătorească să se dispună:
-obligarea pârâtei să plătească fiecărui reclamant prima de concediu pe anul 2006 actualizată în funcție de rata inflației la data scadenței și până la achitarea efectivă;
-obligarea pârâtei să plătească dobânda aferentă sumelor datorate începând cu data scadenței și până la achitarea efectivă.
-obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt funcționari publici încadrați la pârâta - Sucursala Județeană A, calitate în care sunt îndreptățiți la prima de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, însă pârâta nu le-a achitat aceste drepturi, susținând că prin Legea nr.380/2005 acordarea primei de vacanță a fost suspendată, însă refuzul plății nu este justificat, întrucât suspendarea a expirat și dreptul respectiv nu a fost anulat efectiv ca urmare a suspendării plății sau printr-un alt act normativ.
În drept s-au invocat dispozițiile art.33 din Legea nr.188/1999.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru conform prevederilor art.15 lit.a din Legea nr.146/1997.
Pârâta a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Alba, iar pe fond a solicitat ca instanța să se pronunțe asupra legalității și temeiniciei acțiunii conform prevederilor legale în vigoare.
Prin sentința civilă nr.1336/CA/6.11.2007 Tribunalul Albaa declinat competența soluționării acțiunii în favoarea Curții de Apel având în vedere calitatea pârâtei de autoritate publică centrală și prevederile art.3 pct.1 Cod pr.civilă.
În urma declinării competenței, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA - Secția Contencios Administrativ și Fiscal sub nr.2868/10717.01.2008.
În fața acestei instanțe, pârâta nu s-a prezentat și nici nu a mai depus o altă întâmpinare, iar reclamanții prin avocatul lor au susținut acțiunea așa cum a fost formulată.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanții au calitatea de funcționari publici și își desfășoară activitatea în cadrul - Sucursala Județeană A după cum rezultă din deciziile emise de către directorul general al pârâtei.
Potrivit art.33 devenit art.34 după republicare și renumerotare, funcționarii publici au dreptul pe lângă indemnizația de concediu la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat. De asemenea, potrivit art.4 alin.2 din nr.OUG192/2002 privind drepturile de natură salarială ale funcționarilor publici, sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi, iar în art.23 din aceeași ordonanță se stabilește că funcționarii publici au dreptul la concediul de odihnă în condițiile legii.
În anul 2001 fost adoptată nr.OUG33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcționarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, ordonanță intrată în vigoare pe data de 2.03.2001, care prevede prin art.3 că aplicarea prevederilor privind prima de vacanță se suspendă până la data de 01.01.2002, ulterior prin legile bugetare anuale s-a dispus în continuare suspendarea plății primei de concediu până la data de 31.12.2006.
Este adevărat că aplicarea prevederilor privind primele de concediu a fost suspendată prin aceste acte normative succesive, dar această suspendare nu înseamnă și abrogarea textelor de lege care prevăd acordarea și plata primelor de concediu. Suspendarea aplicării unor dispoziții legale dispuse de legiuitor pentru diferite considerente este o măsură cu caracter temporar anual, iar după epuizarea duratei suspendării, textul legal devine aplicabil în scopul pentru care a fost edictat.
În consecință, acordare a primei de concediu este un drept consacrat printr-o lege specială, drept care nu a fost abrogat prin alt act normativ, astfel că după epuizarea perioadei de suspendare, respectiv 31.12.2006, reclamanții sunt îndreptățiți să primească prima de concediu.
Așa fiind, în baza art.34 din Legea nr.188/1999 republicată și actualizată, acțiunea reclamanților se impune a fi admisă, iar pârâta obligată la plata primei de concediu cuvenită pe anul 2006, actualizată în raport cu rata inflației, calculată începând cu data nașterii dreptului și până la data achitării efective.
Obligarea la daune interese reprezentând rata inflației este legală, întrucât reclamanții au dreptul la recuperarea reală a daunei produsă prin întârzierea plății primelor de concediu potrivit art.1084 cod civil în condițiile devalorizării monedei naționale și creșterii ratei inflației pe această perioadă de timp.
În ce privește capătul de cerere referitor la obligarea pârâtei și la plata dobânzilor legale pe aceeași perioadă, instanța va respinge cererea, întrucât s-a admis în întregime primul capăt din acțiune, respectiv plata primelor de concediu actualizate în raport cu rata inflației, astfel că reclamanții recuperează efectiv și real daunele produse prin întârzierea plății acestor prime de concediu.
Ca urmare, acțiunea va fi admisă doar în parte.
În baza art.274 Cod pr.civilă, pârâta va fi obligată să plătească fiecărui reclamant câte 100 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții domiciliată în loc. nr.163, jud.A, domiciliată în, nr.332, jud.A, G domiciliat în A I,-, -OR 1,.20, domiciliat în A I,-, -T 19,.15, jud.A, domiciliat în A I,-, jud.A, domiciliată în A I, b-dul -, nl.54,.3,.6, jud.A, domiciliată în A I, str.-, - 11,.6, jud.A, domiciliat în A I,-, jud.A, domiciliată în A I,-, - 14,.3,.82, jud.A, domiciliat în A I, str.-, - 10,.4, jud.A, domiciliată în, nr.195, jud.A împotriva pârâtei AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ cu sediul în B,-, sector 2 și în consecință:
Obligă pârâta să plătească fiecărui reclamant prima de concediu aferentă anului 2006 actualizată în raport de rata inflației calculată începând cu data nașterii dreptului și până la data achitării efective a primei de concediu.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzilor.
Obligă pârâta să plătească fiecărui reclamant câte 100 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 13 Februarie 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.
14 ex./21.02.2008
Președinte:Carla Maria CojocaruJudecători:Carla Maria Cojocaru, Iosif Morcan
