Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1616/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1616/2008
Ședința publică din 01 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 3: Augusta Chichișan
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile promovate de INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S ÎN NUMELE MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, împotriva sentinței civile nr. 588 din 21.03.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, cauza privind și pe intimații - și MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999).
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat pentru recurentul C, consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de către S este scutit de plata taxelor de timbru.
Recursul declarat de C nu este timbrat, lipsind 19,5 lei tacă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 26.08.2008 s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea intimatului -eontin, prin care a solicitat respingerea recursurilor și judecarea cauzei în lipsă, la care s-a anexat dovada ce atestă achitarea diferenței de taxă judiciară de timbru pentru fondul litigiului în sumă de 35 lei ( 13 -15).
Reprezentanta recurentului C susține că, în toate litigiile de acest gen instituția pe care o reprezintă a fost citată să timbreze cu 2 lei taxă judiciară de timbru, iar pentru acest litigiu a fost citată cu mențiunea să timbreze cu 19,5 lei, sumă despre care instituția nu are cunoștință și că, nu știe dacă corespunde realității, sau este o eroare, iar în situația în care este real, solicită comunicarea întâmpinării și amânarea cauzei pentru achitarea taxei de timbru.
Curtea, a adus la cunoștința reprezentantei recurentului C că, modalitatea de a cunoaște cuantumul corect al taxei de timbru, este reglementată de Codul d e procedură civilă, dacă nu a uzat de acea cale, în situația în care nu va timbra instanța va dispune în consecință.
Reprezentanta recurentului Cas olicitat lăsarea cauzei la a doua strigarea, pentru a achita taxa de timbru stabilită, din buzunarul său.
Curtea, în urma deliberării, analizând cererea formulată de către reprezentanta recurentului Coa preciază ca fiind întemeiată și o admite, sens în care lasă cauza la a doua strigare, pentru ora 1000.
La a doua strigare a cauzei s-a prezentat pentru recurentul C, consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Reprezentanta recurentului Cad epus la dosarul cauzei dovada privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 19,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei și a învederat instanței că, nu are de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune.
Curtea, a apreciat că, recursul declarat de C este legal timbrat cu 19,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, a comunicat cu reprezentanta recurentei un exemplar din întâmpinarea depusă de intimatul -eontin. Din oficiu, în temeiul prevederilor dispozițiilor art. 137.pr.civ. pus în discuția părții excepția lipsei calității procesuale active a S în promovarea recursului în cauză.
Reprezentanta recurentului Cas usținut că, lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a excepției puse în discuție.
Curtea, în urma deliberării, reținând că, nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat alte cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri judiciare asupra recursului promovat, reprezentantei recurentului
Reprezentanta recurentului Cas olicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, pentru toate motivele expuse pe larg în scris.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 588 din 21 martie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălajs -a admis în parte acțiunea reclamantului - împotriva pârâților INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE C ȘI MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE.
Pârâții au fost obligați să achite reclamantului suma de 898 lei reprezentând spor de fidelitate cuvenit pentru perioada 15.08-31.12.2005, care va fi actualizat cu coeficientul de inflație calculat de la data nașterii dreptului până în ziua plății efective.
S-a respins ca nefondată cererea pentru obligarea la plata primei de vacanță, aferentă aceleiași perioade.
S-a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Inspectoratul Județean De Poliție C și Ministerul Internelor Și Reformei Administrative împotriva Ministerului Economiei Și Finanțelor, pe care l-a obligat să avanseze sumele necesare plății.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de chematul în garanție.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea sa, reclamantul -eontin a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Județean De Poliție C și Ministerul Internelor și Reformei Administrative să pronunțe o hotărâre prin care să se dispună obligarea pârâților la plata sporului de fidelitate și a primei de vacanță pentru anul 2005 (intervalul 15.08-31.12), actualizate cu rata inflației.
Cererea de chemare în judecată a fost motivată, în esență, cu aceea că drepturile pretinse au o reglementare expresă în prevederile art.6 și respectiv 37 punctul 2 din OG.38/2003, iar suspendarea plății lor, prin legile succesive ale bugetului, nu echivalează cu însă și înlăturarea lor.
Prin întâmpinare, Ministerul Internelor și Reformei Administrative a solicitat respingerea acțiunii susținând că, prin efectul suspendării, prevederile legale invocate de reclamant nu produc efecte juridice.
În ședința publică din 01.02.2008 acest pârât a formulat și o cerere de chemare în garanție în contra Ministerului Economiei și Finanțelor, solicitând ca în cazul admiterii acțiunii, acesta să fie obligat a avansa sumele necesare plății.
Aceiași poziție procesuală a fost adoptată de către pârâtul IPJ C, și acesta solicitând respingerea acțiunii și formulând o cerere de chemare în garanție împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor.
Prin întâmpinare, chematul în garanție a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, solicitând pe fond respingerea acțiunii.
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive, invocată de către Ministerul Economiei și Finanțelor:
Această excepție a fost motivată prin aceea că cererile de chemare în garanție formulate în legătură cu raporturile de muncă sunt inadmisibile. Raportul dintre pârâți și chematul în garanție nu este un raport de dreptul muncii, astfel că este nejustificată cererea de chemare în garanție în cadrului raportului dedus prezentei judecăți. Nu există nici o obligație de garanție față de pârâți, în situația în care aceștia ar fi obligați să plătească drepturile reclamantului.
Ministerul Economiei și Finanțelor are atribuții bine stabilite prin lege și nici una din aceste atribuții nu-l obligă să garanteze sumele la care ar urma să fie obligați pârâții.
Apărarea chematului în garanție nu a putut fi primită pentru următoarele argumente:
În conformitate cu art. 60 din Codul d e procedură civilă chemarea în garanție poate fi definită ca fiind acea formă de participare a terților la activitatea judiciară care conferă uneia dintre părți posibilitatea de a solicita introducerea în proces a acelor persoane care ar avea obligația de garanție în ipoteza în care ar pierde procesul.
Ministerul Economiei și Finanțelor se găsește într-o astfel de situație chiar dacă raportul juridic dedus judecății este un raport de dreptul muncii.
Reclamantul face parte din categoria salariaților care beneficiază de sporul de fidelitate astfel cum este reglementat de art.6 din nr.OG 38/2003, pentru perioada 15.08-31.12.2005, când a fost funcționar public în cadrul
Prin art. 2 alin. 1 din nr.OUG 118/2004 s-a dispus suspendarea aplicării dispozițiilor art. 6 din nr.OG 38/2003 pentru anul 2005.
Față de o astfel de împrejurare, susține pârâtul de rândul I, actul normativ fiind suspendat, dispozițiile lui nu mai produc efecte.
Susținerea pârâtului este reală, numai că suspendarea, în speță, s-a dispus pentru anul 2005.
Potrivit art. 63 alin. 2 din Legea 24/2000,La expirarea duratei de suspendare, actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare".
În acest context la începutul anului 2006 prevederile art. 6 din nr.OG 38/2003 sunt scoase de sub incidența suspendării, devenind aplicabile. Din acest moment dreptul la sporul de fidelitate reglementat în favoarea reclamantului devine un drept a cărui executare poate fi solicitată prin mijloacele prevăzute de lege.
În privința capătului de cerere privind plat primei de concediu, instanța reține că potrivit art.37 pct.2 din OG38/2003 la plecarea în concediu, polițistul primește o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu.
Din verificările instanței a rezultat că reclamantului i s- acordat prima de concediu aferentă anului 2005 prin sentința civilă nr.550/2008 a Tribunalului Sălaj, iar din adresa emisă de către pârâtul IPJ C rezultă că în perioada în care reclamantul a fost angajatul acestuia ( 15.08-31.12.2005), nu a efectuat concediul de odihnă.
Prin urmare, cererea de obligare a IPJ C la plata primei de vacanță apare nefondată, reclamantul neavând posibilitatea legală de a solicita acest drept de la cele două instituții la care a fost angajat succesiv în anul 2005, în cadrul
Referitor la cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, instanța a reținut faptul că potrivit art.57 din nr.OG38/2003, activitatea reclamanților este finanțată de la bugetul de stat, iar potrivit art.19 din Legea nr.200/2002, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetelor.
În această situație, în baza art.60 și următoarele Cod procedură civilă, cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor a fost admisă, în sensul obligării chematului în garanție să vireze Ministerului Administrației și Internelor sumele ce urmează a fi plătite pârâților.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI
Recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S solicită admiterea recursului, desființarea hotărârii atacate ca netemeinică și nelegală, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată a Ministerului Economiei și Finanțelor ca nefondată.
În dezvoltarea motivelor, recurenta invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a MEF.
Instanța de fond în mod nelegal a admis acțiunea reclamantului și a obligat chematul în garanție MEF să avanseze sumele necesare efectuării plății drepturilor bănești, reprezentând sporul de fidelitate pe anul 2005, actualizat cu rata inflației calculate de la data nașterii dreptului pretins până la data plății efective.
În conformitate cu prevederile art. 3 alin 1 lit A pct 2 din HG nr. 386/2007 privind organizarea și funcționarea MEF, cu modificările și completările ulterioare Ministerului Economiei și Finanțelor "elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Potrivit art 4 alin 1 și 2 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare: "Legea bugetară anuală prevede și autorizează, pentru anul bugetar, veniturile și cheltuielile bugetare, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Potrivit art. 4 din OG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările și completările ulterioare " ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii".
Recurentul IPJ C solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul respingerii în totalitate a acțiunii reclamantului în contradictoriu cu IPJ C ca neîntemeiată, iar în caz contrar, menținerea obligării MEF la avansarea fondurilor necesare achitării către reclamant a sporului de fidelitate aferent perioadei 15 august 2005-31 decembrie 2005.
Analizând recursurile promovate prin prisma motivelor de recurs invocate a prevederilor art 3041Cod procedură civilă și a dispozițiilor art 20 din Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004 ontenciosului administrativ, Curtea reține următoarele:
Instanța din oficiu, și în raport de dispozițiile art. 137.pr. civilă a invocat excepția lipsei calității procesuale active a MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR în promovarea recursului.
Hotărârile judecătorești produc efecte partes litigantes care au luat parte la judecarea pricinii astfel că, din punctul de vedere al părților, cadrul procesual stabilit la judecata în primă instanță este același și la judecata în recurs.
Dreptul de a exercita această cale de atac este recunoscut doar părților de la judecata în primă instanță, nici uneia dintre părți neputându-i-se îngrădi dreptul de recura hotărârea pronunțată în defavoarea sa după cum nici unei persoane din afara procesului nu i se poate pretinde sau permite să promoveze calea de ataca recursului, fără a se fi judecat mai întâi în fața instanțelor de fond.
Recurentul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR nu a fost parte în litigiu în fața instanței de fond astfel că se poate susține cu temei că aceasta nu poate recura hotărârea care trebuie să producă efecte în raport de alte persoane.
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului afirmat, iar în situațiile juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală aparține celui ce se poate prevala de acest interes.
Delimitarea dintre calitate procesuală și interes, ca și condiții în promovarea unei acțiuni și prin extrapolare a unei căi de atac, în cursul derulării demersului judiciar nu este ușor de făcut.
care nu au fost părți în proces nu au dreptul de a declara recurs chiar și în ipoteza în care ar justifica un interes astfel că s-a apreciat că recurentul nu poate justifica, în speță, calitatea procesuală activă și în consecință se va admite excepția lipsei calității procesuale active a MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și va respinge recursul declarat de IPJ C împotriva sentinței civile nr. 588/21 martie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj pe care o va menține în întregime.
Analizând recursul declarat de IPJ C, Curtea a apreciat că nu sunt incidente dispozițiile art. 304 pct 9 Cod procedură civilă întrucât instanța de fond a realizat o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente.
Apărările recurentului vizând împrejurarea că dispozițiile art. 6 din OG nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor au fost suspendate pentru anul 2005 potrivit art. 2 alin (1) din OUG nr. 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului nu pot fi primite atâta timp cât prin suspendarea invocată ar fi golit de conținut însuși dreptul acordat fără ca acesta să fie suprimat printr-un act normativ ceea ce nu poate fi primit într-un stat de drept.
Prima instanță a reținut în mod corect că subsecvent încetării suspendării potrivit dispozițiilor art. 63 alin (2) din Legea nr. 24/2000 la expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare astfel că, durata suspendării fiind determinată la sfârșitul perioadei de suspendare dispozițiile suspendate au redevenit aplicabile iar în acest moment s-a născut dreptul reclamanților de a pretinde drepturile stabilite prin textele legale indicate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția lipsei calității procesuale active a DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE.
Respinge recursul declarat de INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C împotriva sentinței civile nr. 588/21.03.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 01 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - G - - - - -
Red./
2 ex./1.10.2008
Jud.fond.-
-
Președinte:Mihaela SărăcuțJudecători:Mihaela Sărăcuț, Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan
