Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1678/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
5 ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1678/2008
Ședința publică de la 4 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Brehar
JUDECĂTOR 2: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 3: Delia Marusciac
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 138/ca/2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bistrița -N, privind și pe intimata-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B-N, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr.188/1999) - tichete de masă.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 alin 2.pr.civ.
Se constată că, deși recurenta a fost citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru pentru recurs în valoare de 2 lei și timbru judiciar mobil în valoare de 0,15 lei, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare de la fila 11, aceasta nu s-a conformat dispozițiilor instanței.
Raportat la această împrejurare, curtea, după deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin 3 din Legea nr.146/1997, invocă din oficiu excepția netimbrării recursului și reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
CURTEA:
asupra prezentei acțiuni în contencios administrativ, constată:
Prin sentința civilă nr. 138/CA/2008 din data de 25 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Bistrița N în dosarul nr-, s-a respins acțiunea în contencios administrativ, ulterior precizată, formulată de reclamanta, împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii B
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că eclamanta are calitatea de funcționar public, ca angajat al Casei Județene de Pensii B-N și de la data angajării până în prezent nu a beneficiat de tichete de masă, așa cum reiese și din întâmpinarea formulată de pârâtă.
Din prevederile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, rezultă că funcționarii publici pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, iar în alin. 2 al aceluiași articol de lege, este prevăzut că tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat, sau, după caz, al bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.
Așa fiind, acordarea tichetelor de masă funcționarilor publici este stabilită prin norme legale cu caracter dispozitiv, iar nu imperativ și astfel, acordarea tichetelor de masă apare ca o facultate în sarcina autorităților publice și nu ca o obligație a acestora.
Așa cum s-a mai arătat tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate pentru celelalte categorii de angajatori, ceea ce înseamnă că Legea nr. 142/1998 nu instituie o egalitate de tratament juridic în acordarea de tichete de masă pentru toți salariații. În acest sens, trebuie menționat că în art. 2 din Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998, aprobate prin HG nr. 5/1999, se prevede că angajatorii, împreună cu organizațiile sindicale legal constituite sau cu reprezentanții sindicatelor, după caz, vor stabili prin contracte colective de muncă clauze privind acordarea alocației individuale de hrană sub forma tichetelor de masă, în timp ce pentru instituțiile publice, dispozițiile art. 5 din aceleași norme, prevăd că tichetele de masă pot fi acordate în limita sumelor prevăzute distinct cu această destinație în bugetele de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, fiecărui ordonator de credite, la articolul bugetar "Tichete de masă".
În legile bugetului de stat anuale de după intrarea în vigoare a Legii nr. 142/1998 nu au fost cuprinse cheltuieli pentru acordarea tichetelor de masă. Mai mult, prin aceleași legi, respectiv art. 49 alin. 3 din Legea nr. 743/2001, art. 39 alin. 4 din Legea nr. 507/2003, art. 40 din Legea nr. 511/2004 și art. 24 din Legea nr. 379/2005 s-a interzis instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, să aprobe sume pentru acordarea tichetelor de masă.
Prin urmare, pârâta nu putea în mod legal să depună diligențe pentru includerea în bugetul de stat a unor sume destinate tichetelor de masă, astfel că susținerile reclamantei, conform cărora pârâta nu ar fi depus diligențele necesare pentru cuprinderea în bugetul de stat a unor sume destinate tichetelor de masă sunt neîntemeiate.
Este adevărat că potrivit art. 29 alin 2 (devenit ulterior art. 31 alin. 2) din Legea nr. 188/1999, pe lângă salariu, funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii. Conform alin. 3 din același articol de lege, salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
Prin nr.OUG 245/2000 a fost reglementată stabilirea sistemului de salarizare pentru funcționarii publici, inclusiv pentru cei care au statute proprii, aprobate prin legi speciale, în măsura în care acestea nu dispun altfel, în art. 20 fiind prevăzut că funcționarii publici beneficiază de tichete de masă potrivit legii, însă această ordonanță s-a putut aplica doar în perioada 1 martie - 13 decembrie 2001 deoarece, prin Legea nr. 725/2001, ordonanța a fost respinsă.
Prin OG nr. 6/2007 s-au stabilit unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, dar nici în acest act normativ nu se prevede acordarea tichetelor de masă funcționarilor publici.
În concluzie, s-a reținut că în condițiile în care bugetul de stat nu sunt incluse sume destinate tichetelor de masă, iar în actele normative privind salarizarea și alte drepturi salariale ale funcționarilor publici nu se prevede acordarea tichetelor de masă, tichetele de masă nu pot fi acordate și prin urmare, tribunalul a respins acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal, reclamanta, solicitând modificarea sentinței recurate în sensul de a admite acțiunea și pe cale de consecință obligarea pârâtei la plata sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă de care reclamanta trebuia să beneficieze în temeiul prevederilor Legii nr. 142/09.07.1998 privind acordarea tichetelor de masă, începând cu data de 01.02.2001 și până în prezent, suma actualizată cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului, până la data efectuării plății efective, pentru următoarele motive: hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, iar obiectul dedus judecății a fost interpretat greșit, schimbând în acest fel înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
În motivarea recursului reclamanta a arătat că, n perioada anilor 2001 și până în prezent pentru care solicită acordarea sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masa are calitatea de funcționar public în cadrul Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Se mai susține că în conformitate cu prevederile Legii nr. 142/1998, pârâta avea obligația să acorde reclamantei tichetele de masă, la valorile stabilite prin Ordinele Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, privind stabilirea valorii nominale a unui tichet de masa.
Pârâta, deși legal citată ( 12) nu a depus la dosar întâmpinare așa cum avea obligația potrivit dispozițiilor art. 308 alin. 2 pr.civ.
Examinând recursul formulat prin prisma motivelor invocate Curtea, reține următoarele:
Înainte de a antama fondul recursului Curtea a examinat cu prioritate conform art. 137 alin. 1.pr.civ. excepția netimbrării recursului pusă în discuție, din oficiu, la termenul de astăzi.
În adevăr, excepția netimbrării recursului vizează regularitatea învestirii instanței de recurs și precedă orice alte aprecieri și analize ale chestiunilor conexe recursului.
Conform dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, auzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competenta instanțelor de contencios administrativ, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenta altor instanțe.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 29 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare privind corelarea terminologică, ori de câte ori într-o lege specială anterioară acestei legi se face trimitere generic la instanța de contencios administrativ, trimiterea se va socoti ca fiind făcută la dispozițiile corespunzătoare din legea contenciosului administrativ.
Prin urmare, norma de trimitere conținută de art. 109 din Legea nr. 188/1999 citată mai sus, trimițând generic la instanțele de contencios administrativ, trimite conform art. 29 din Legea nr. 554/2004 la normele corespunzătoare conținute de această din urmă lege.
Curtea mai notează că deși norma de trimitere vizează în special competența soluționării litigiilor care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, norma de trimitere se aplică și pentru procedura de judecată și celelalte aspecte conexe acestor tipuri de litigii.
Așa fiind, în lipsă de dispoziții speciale exprese derogatorii, litigiile ce au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanțelor de contencios administrativ și se soluționează cu procedura prevăzută de Legea nr. 554/2004.
Această concluzie are importante semnificații inclusiv pe terenul aplicării normelor legale privitoare la taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar.
Astfel, conform art. 17 alin. 2 din Legea nr. 554/2004,entru p. cererile formulate in baza prezentei legi se percep taxele de timbru prevăzute de <LLNK 11997 146 10 201 0 18> Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările si completările ulterioare, pentru cauzele neevaluabile in bani, cu excepția celor care au ca obiect contractele administrative, care se vor taxa la valoare.
Așa fiind, contenciosul funcției publice obiect al prezentului dosar nu este scuti de taxă judiciară de timbru încât conform art. 20 alin. 2 din Legea nr. 146/1997 Curtea a procedat la stabilirea taxei judiciare de timbru în valoare de 2 lei prin aplicarea dispozițiilor art. 3 alin.1 lit. m) prima liniuța corelat cu art. 11 alin. 1 prima liniuță din aceeași lege, recurenta fiind citată pentru termenul din data de 4 septembrie 2008 cu această obligația sub sancțiunea prevăzută la art. 20 alin. 3 din aceeași lege. De asemenea, recurenta a fost citată și cu mențiunea de a aplica pe cererea de recurs timbrul mobil judiciar în valoare de 0,15 lei conform art. 3 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar cu modificările și completările ulterioare sub sancțiunea prevăzută la art. 9 din același act normativ.
Cum la termenul de astăzi, legal citată cu această mențiune (11) recurenta nu a procedat conform dispozițiilor Curții, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, corelat cu art. 9 alin. 2 din OG nr. 32/1995 și a art. 35 din Ordinul nr. 760/C/1999 se va proceda la anularea recursului ca netimbrat.
Raportat la această soluție Curtea este dispensată a mai analiza celelalte aspecte referitoare la recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 138/25.03.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bistrița -N, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
RED.
DACT. /
2 EX./ 08.09.2008.
JUD.FOND.,
Președinte:Lucia BreharJudecători:Lucia Brehar, Liviu Ungur, Delia Marusciac