Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 188/2010. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR--23.12.2009

DECIZIA CIVILĂ NR.188

Ședința publică din 09.02.2010

PREȘEDINTE: Maria Cornelia Dascălu

JUDECĂTOR 2: Adina Pokker

JUDECĂTOR 3: Rodica

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul declarat de anții, -, -, și intervenientul împotriva sentinței civile nr. 896/11.XI.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală T, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic în reprezentarea pârâtei intimate, lipsă fiind anții recurenți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată a depus întâmpinare.

Reprezentantul pârâtei intimate depune delegație.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de instanța de fond, pentru motivele arătate în întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Asupra recursului de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 896/11.XI.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins ca nefondată acțiunea anților, -, -, și intervenientului, împotriva pârâtei Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală T, având ca obiect cererea de obligare la plata suplimentului postului în procent de 25 % din salariul de baza și suplimentului corespunzător treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul de bază, drepturi prevăzute de art.31 alin.(l) lit.) si d) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, calculate și plătite începând cu data apariției dreptului și până la încetarea raporturilor de serviciu.

În motivare s-a reținut că așa cum se poate observa, la art. 31 alin. 1 lit. c și d, din Legea 188/1999 republicată, face referire la suplimentul postului și respectiv la suplimentul corespunzător treptei de salarizare, dar nu se prevede nici un procent pentru aceste două suplimente, astfel că Tribunalul a apreciat că dispozițiile menționate nu sunt aplicabile atâta timp cât legea nu prevede ce valoare au cele două suplimente.

Astfel, cu privire la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, nu există nici o prevedere legală care să stabilească cuantumul acestora și modul de calcul, fiind evident astfel că aceste două suplimente nu pot fi acordate, nefiind prevăzute de lege.

În acest sens în ședința din 21 septembrie 2009 Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, a soluționat un dosar în care a fost declarat recurs în interesul legii de către Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pronunțând următoarea soluție:

- Prin decizia nr. 20, admițându-se recursul în interesul legii s-a stabilit:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 31 alin. 1 lit. "c" și "d" din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, stabilesc că în lipsa unei cuantificări legale nu se pot acorda pe calea judecătorească drepturile salariale constând în suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.

Pe de altă parte, prin legea privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice Nr. 330 din 5 noiembrie 2009 publicată în monitorul oficial nr. 762 din 9 noiembrie 2009 fost stabilită și salarizarea funcționarilor publici aceste sporuri nemaifiind prevăzute în noua grilă de salarizare.

Potrivit art. 50 din Legea nr. 330 /2009 "La 3 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, încetează următoarele drepturi salariale suplimentare stabilite prin acte juridice în favoarea personalului autorităților și instituțiilor publice:

a) suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare;

b) sporul de mobilitate."

Prin urmare legea salarizării unitare nu mai acordă aceste drepturi salariale funcționarilor publici.

Pentru motivele arătate mai sus Tribunalul a respins acțiunea și cererea de intervenție ca neîntemeiată.

În cauză au declarat recurs anții, -, -, și intervenientul solicitând modificarea sentinței cu art.304 pct.9 Cod procedură civilă și admiterea acțiunii.

În motivare recurenții susțin că suplimentele în litigiu au fost suspendate prin art.44 din OUG nr.92/2004 aprobată prin Legea nr.76/2005, prin art.48 din OG nr.2/2006 aprobată prin Legea nr.417/2006, suspendare care a operat până în decembrie 2006.

Astfel s-a ajuns la negarea unui drept fundamental, dreptul la plata corespunzătoare a muncii prestate, drept accesoriu celui la muncă, fapt contrar dispozițiilor art.53 din Constituția României.

Potrivit acestui text legal (2)"Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a generat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere dreptului sau a libertății".

Or, în cauză nu s-a justificat caracterul necesar și proporționalitatea restrângerii cu situația care a determinat-o în sensul dispozițiilor art.53 alin.(2) din Constituția României.

Referitor la cuantumul celor două sporuri și modul de calcul al acestora, recurenții solicită să se observe că pârâta intimată prin răspunsurile date anților din data de 18.03.2009 și intervenientului, nu contestă cuantumul acestor sporuri.

Mai mult decât atât, prin precizările depuse de aceasta la dosarul cauzei, arată că prin sentința civilă nr.163/10.02.2009, definitivă, irevocabilă și executorie, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, intimata Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Taf ost obligată să plătească foștilor colegi de serviciu suplimentul postului în cuantum de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în cuantum de 25% din salariul de bază, sume actualizate cu rata inflației în momentul plății, hotărâre pusă în executare în luna martie 2009.

Recurenții apreciază că sunt discriminați față de situația mai sus redată. Astfel, au fost încălcate dispozițiile art.41 alin.2, art.53 din Constituție, precum și art.2 pct.1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, apărătorul oricăror discriminări, prevederile art.14 din această normă internațională, care interzice orice discriminare între salariați din punct de vedere al protecției sociale din același sector de activitate, în speță sectorul bugetar. Mai mult decât atât, la același loc de muncă, unii foști colegi au beneficiat de aceste drepturi salariale, drepturi câștigate prin instanță, iar recurenților le-au fost respinse aceste drepturi.

De asemenea au fost încălcate în plan intern prevederile art.5 alin.3 din Codul Muncii, care interzice discriminarea directă sau indirectă față de un salariat în cadrul relațiilor de muncă.

Totodată, mai arată recurenții, au fost încălcate și prevederile art.1.1 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Discriminarea este evidentă în cazul recurentului intervenient, care pentru perioada începând cu 15.02.2005 și în continuare a încasat drepturile salariale privind suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, actualizate ținând cont de rata inflației la momentul plății în luna martie 2009, iar pentru perioada 01.01.2004-15.02.2005 i se refuză acordarea acestor drepturi.

Examinând recursul în raport cu motivele invocate și cu cele din oficiu prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, se respinge ca nefondat pentru că:

În rezolvarea problemei puse în dosar Curtea observă că prin Decizia nr.20/21.09.2009 privind examinarea recursului în interesul legii, declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.31 alin.1 lit.c și d din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, referitor la posibilitatea acordării și cuantificării drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare - decizie publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.880/16.12.2009 - Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat asupra dispozițiilor legale referitoare la acordarea drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, stabilind, în dispozitiv, că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.31 alin.1 lit.c și d din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, stabilesc că în lipsa unei cuantificări legale nu se pot acorda pe cale judecătorească drepturile salariale constând în suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare".

În privința acestei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea observă că aceasta a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea uni recurs în interesul legii promovat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție "pentru a se asigura" - potrivit art.329 alin.1 Cod procedură civilă - "interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României". Fiind pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, această decizie este obligatorie pentru viitor, având în vedere dispozițiile art.329 alin.3 teza a doua Cod procedură civilă, conform cărora "dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe".

În consecință, în prezenta cauză, Curtea va da eficiență acestor dispoziții legale și va respecta interpretarea obligatorie dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, interpretarea dată de aceasta fiind incidentă în prezentul litigiu.

În raport cu interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea reține că anții și intervenientul - funcționari publici - nu pot beneficia de drepturile bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.

În consecință recursul este nefondat și se respinge cu aplicarea art.312 alin.1 Cod procedură civilă, neavând nici o relevanță juridică criticile legate de încălcarea unor norme din Constituție, din OG nr.137/2000 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, că pentru a anume perioadă, intervenientul a beneficiat de aceste drepturi sau că pârâta intimată nu contestă cuantumul suplimentelor solicitate, deciziile pronunțate în recurs în interesul legii având efect general obligatoriu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de anții, -, -, și intervenientul împotriva sentinței civile nr. 896/11.XI.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, 9.II.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

Red./16.02.2010

Tehnored./23.02.2010

Ex.2

Primă instanță: Tribunalul Timiș - judecător

Președinte:Maria Cornelia Dascălu
Judecători:Maria Cornelia Dascălu, Adina Pokker, Rodica

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 188/2010. Curtea de Apel Timisoara