Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 193/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- secția de contencios administrativ și fiscal
Decizia civilă nr.193/R/-. Dosar nr.1763/119/R/-./2008
Ședința publică din data de:-17 Martie 2009
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă judecător
- - - - judecător
- - - judecător
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții -, -, -, și, împotriva Sentinței civile nr.1725/AF din 27 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul nr-, având ca obiect "litigiu privind funcționarii publici".
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc asupra recursului în ședința publică din data de 10 martie 2009, când părțile au lipsit, conform celor consemnate prin încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Pentru a da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 17 martie 2009.
În urma deliberării, instanța a pronunțat hotărârea de mai jos:
CURTEA:
Prin Sentința civilă nr.1725/27 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții -, -, -, și împotriva pârâtului SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR JUDEȚEAN DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Reclamanții sunt funcționari publici în cadrul instituției parate (împrejurare de fapt necontestată de pârât).
Conform art.31 din Legea nr.188/1999 - republicată în anul 2007- pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază; sporul pentru vechime în muncă; suplimentul postului; suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Prin același articol, la alin.3 se prevede că "salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici"
Norma referitoare la compunerea salariului a fost introdusă prima dată prin art.29 al Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.
În perioada 2004 - 2006 aplicarea prevederilor referitoare la suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare au fost suspendate prin art.44 din OUG nr.92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, aprobată prin Legea nr.75/2005, art.48 din OG nr.2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.417/2006.
În Legea nr.251/2006, la art.XIII s- prevăzut că "prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilorart. 29,56,57,58^1și aleart. 60^1alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007".
De asemenea, art.3 din OG nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșteri salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007 prevedecă "gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare și în numărul maxim de posturi aprobat de lege".
De principiu, suspendarea acordării suplimentului postului si a suplimentului corespunzător treptei de salarizare prin actele normative sus menționate contravine prevederilor art.41 și prevederilor art.53 alin.2 din Constituția României care limitează restrângerea exercițiului unor drepturi doar la situații în care această măsură se impune într-o societate democratică, fiind necesar ca măsura să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului.
Sub acest aspect, actele normative prin care s-a suspendat acordarea suplimentului postului si a suplimentului corespunzător treptei de salarizare pentru funcționarii publici contravin dispozițiilor constituționale menționate care de altfel prevăd posibilitatea restrângerii unor drepturi și nu a suspendării lor.
Suspendarea exercițiului dreptului nu poate suprima un drept recunoscut de lege deoarece ar contraveni dispozițiilor constituționale precum și Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale conform cărora, nu se poate aduce atingere sau îngrădiri unui drept deja câștigat, iar suspendarea aplicării unor dispoziții dintr-un act normativ, în speță a dispozițiilor art.29, alin.1, lit.c și lit.d din Legea nr.188/1999 (devenit art.31 în forma republicată a legii), nu echivalează cu abrogarea acestora, respectiv cu suprimarea dreptului subiectiv recunoscut prin aceste prevederi legale.
Dreptul ca atare, la plata suplimentului postului și al treptei de salarizare, subzistă, iar prin suspendarea repetată, Guvernul a încălcat normele constituționale și cele ale Codului muncii.
În actele normative prin care s-a dispus suspendarea acordării drepturilor de natură salarială, nu s- dat nici o explicație și nu s-a făcut nici o referire la situația care ar fi impus- Ca urmare, nu putem trage o altă concluzie decât aceea că Guvernul a urmărit practic să aducă atingere însăși existenței dreptului.
Conduita Guvernului poate fi apreciată în acest context ca fiind puțin responsabilă și de natură a aduce o atingere serioasă principiului încrederii în statul de drept, principiu care impune aplicarea efectivă actelor normative adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricăror tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive cu consecința obstacolării titularilor drepturilor de a se bucura efectiv de acestea
Cu toate considerentele mai sus menționate, în ce privește acordarea suplimentului postului și al treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază - pe perioada suspendării acestor drepturi și ulterior, cu începere de la 01.01.2007 - instanța este pusă în situația de analiza în ce măsură procentul solicitat de reclamanți, de 25%, este fondat sau nu.
Deși a fost legiferat ca parte componentă salariului funcționarilor publici, suplimentul postului și al treptei de salarizare nu fost cuantificat (calculat) în nici una din legile ori ordonanțele de completare și modificare a Legii nr.188/1999.
Pentru a fi posibilă cuantificarea este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea (executarea) art.29 alin.1 lit.c și d (actualmente art.31) din Legea nr.188/1999, atribuție care revine fie legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie Guvernului în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor legii.
De principiu, obligarea Guvernului la promovarea unui act normativ cu forță juridică, în sensul menționat, nu este posibilă.
Sub acest aspect, astfel cum a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal (Decizia nr.1257 din 28.02.2007, în Jurisprudența Secției pe anul 2007 - semestrul I, p. 17-20), este inadmisibilă în condițiile art.1 din Legea nr.554/2004, cerere de chemare în judecată a Guvernului pentru emiterea unui act normativ cu conținut special.
În condițiile în care nu este reglementată modalitatea de calculare a suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare, acordarea acestor drepturi ar presupune, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume de bani imposibil de calculat, iar pe de altă parte, cuantificarea de către instanță - indiferent de criteriile abordate- ar reprezenta nesocotire a Deciziei nr.820/2008 a Curții constituționale.
Prin decizia respectivă - cu toate că a fost pronunțată într-o altă materie - s-a reținut în mod expres că "instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative"
Decizia Curții Constituționale este obligatorie potrivit art.31 din Legea nr.47/1992 republicată.
Prin decizie se stabilește o regulă de principiu și anume aceea că instanța nu are competența de a se substitui legiuitorului ori executivului în privința acordării efective a unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este pasibil de exercitare efectivă.
Împrejurarea că practica instanțelor este neuniformă și că unele instanțe au dispus plata efectivă a unor astfel de drepturi nu poate constitui un temei de drept al acestei acțiuni. Sub acest aspect, în practica judiciară, în afară de considerațiunile generale privind încălcarea normelor constituționale și cele ale Codului muncii - care de altfel sunt adevărate - nu s-a adus nici o precizare la modul în care suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare au fost cuantificate la procentul de 25%.
Instanța de fond a reținut că, în speță nu se poate face analogie nici cu situația litigiilor având ca obiect plata primelor de vacanță deoarece există o deosebire fundamentală. Astfel, în cazul acordării primei de concediu, dispozițiile Legii nr.188/1999 sunt fără echivoc:"funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat".
Ca o concluzie, față de cele expuse, instanța de fond a reținut că fără existența unui act normativ, dat de legiuitor ori de Guvern, ori a uni act administrativ dat de ordonatorul de credit prin care să se cuantifice drepturile salariale pretinse, acordarea suplimentului postului și al suplimentului treptei de salarizare de 25% din salariul de bază nu poate fi dispusă.
Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs, în termenul legal, reclamanții -, -, -, și, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii.
În motivare, recurenții au arătat că instanța de fond a pronunța o hotărâre lipsită de temei legal, dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii. Aceștia au arătat că potrivit art.31, alin.1, lit.c și d din Legea nr.188/1999, republicată, au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Recurenții au arătat că, potrivit art.1, alin.1 din nr.OG6/2007, sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
În susținerea recursului, recurenții au mai invocat prevederile art.11, alin.2 din Constituția României și ale art.1 din primul Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Recurenții au susținut că dacă s-ar admite teza îmbrățișată de instanța de fond potrivit căreia neadoptarea unei reglementări subsidiare ulterioare pentru concretizarea dreptului ar conduce la imposibilitatea acordării acestuia de către autoritățile angajatoare sau de către instanța de judecată, ar însemna ca reglementarea privind cele două sporuri să fie iluzorie și teoretică. Aceștia au invocat și prevederile art.3 din Codul civil, potrivit cărora judecătorul care refuză să judece pe motiv că legea nu prevede sau că este neîndestulătoare, este susceptibil de denegare de dreptate, astfel că judecătorul nu va putea respinge acțiunea pe motiv că dreptul consacrat într-o lege nu a căpătat o reglementare suficient de clară ulterior. unei reglementări subsidiare ulterioare se datorează culpei legiuitorului sau executivului.
Recurenții au mai arătat că hotărârea cuprinde motive contradictorii. Astfel, deși instanța reține existența în sine a dreptului la aceste sporuri, cât și caracterul neconstituțional și nelegal al suspendărilor acordării acestora, nu acordă eficiență juridică dispozițiilor legale care consacră aceste drepturi.
Intimatul Serviciul Public Comunitar Județean de Evidență a Persoanelor Cad epus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că recurenții reclamanți au beneficiat de toate drepturile conferite funcționarilor publici.
Acesta a susținut că acordarea suplimentelor prevăzute de art.31, lit.c și d din Legea nr.188/1999 este inadmisibilă, deoarece aceste drepturi au fost suspendate succesiv prin acte normative, respectiv nr.OUG92/2004, nr.OG76/2005, nr.OG2/2006 și nr.OG6/2007.
S-a mai arătat că, astfel cum a reținut și instanța de fond, modalitatea de calculare a acestor suplimente nu este reglementată, astfel că acordarea acestor drepturi ar presupune obligarea angajatorului la plata unor sume de bani imposibil de calculat.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, instanța de control judiciar constată că recursul promovat împotriva Sentinței civile nr.1725/27 noiembrie 2008 Tribunalului Covasna este fondat.
În mod greșit instanța de fond a reținut că reclamanții nu sunt îndreptățiți să beneficieze de suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare prevăzute de art.31, lit.c și d din Legea nr.188/1999.
Aceste drepturi au fost suspendate prin nr.OUG92/2004 și nr.OG2/2006, însă nu au fost abrogate expres sau implicit și nici nu au fost desființate.
Aceste suplimente, astfel cum rezultă din prevederile legale menționate anterior, sunt elemente componente ale salariului de bază al funcționarului public, motiv pentru care se impune acordarea acestora odată cu încetarea motivelor care au dus la suspendarea lor.
Referitor la cuantumul acestor sporuri, Curtea constată că art.31, lit.c și d din Legea nr.188/1999 republicată, nu prevăd un cuantum al acestor sporuri și nici o modalitate de calculare a acestora, pe cale de consecință nu se poate stabili un procent determinat, deoarece instanța nu se poate substitui legiuitorului și nu poate adăuga la lege.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art.312, alin.1 și 2 Cod procedură civilă, va admite recursul declarat de recurenții -, -, -, și, împotriva Sentinței civile nr.1725/25 noiembrie 2008 Tribunalului Covasna, va modifica în tot sentința atacată, în sensul că va admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Public Județean de Evidență a Persoanelor C, va obliga pârâtul să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, actualizate cu indicele de inflație, de la data nașterii acestui drept pentru fiecare reclamant în parte și până la data plății efective, precum și pentru viitor, până la schimbarea situației de fapt și/sau de drept și va respinge restul pretențiilor reclamanților.
Pentru aceste motive,
În Numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenții -, -, -, -, și, împotriva Sentinței civile nr.1725/27 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința atacată, în sensul că:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții -, -, -, -, și (toți cu domiciliul ales la avocat din G,-,.2,.A,.1, jud.C) în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Public Județean de Evidență a Persoanelor C (cu sediul în G,-, jud.C).
Obligă pârâtul să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, actualizate cu indicele de inflație, de la data nașterii acestui drept pentru fiecare reclamant în parte și până la data plății efective, precum și pentru viitor, până la schimbarea situației de fapt și/sau de drept.
Respinge restul pretențiilor reclamanților.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 martie 2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Marcela Comșa
- - - - - -
Grefier,
Red.:-/10.04.2009
Dact.:-/3 ex./10.04.2009
Jud.fond:-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- secția de contencios administrativ și fiscal
Dosar nr.1763/119/R/-./2008
.:-10.04.2009
Către,
TRIBUNALUL COVASNA
- Secția civilă
Vă comunicăm alăturat, spre a fi avută în vedere la evidența practicii de casare, copia Deciziei civile nr.193/R/-./17.03.2009 pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV - Secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr.1763/119/R/CA-./2008, având ca obiect recursul declarat de recurenții -, -, -, -, și, împotriva Sentinței civile nr.1725/27 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă
- - - Grefier,
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Marcela Comșa, Lorența
