Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 198/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA OPERATOR 2928

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR--01.02.2008

DECIZIA CIVILĂ NR.198

Ședința publică din 20 februarie 2008

PREȘEDINTE: Pătru Răzvan

JUDECĂTOR 2: Barbă Ionel

JUDECĂTOR 3: Olaru Rodica

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul formulat, în numele membrilor de sindicat, de reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul Ministerului Administrației și Internelor - Organizația Teritorială T împotriva sentinței civile nr. 979/17.12.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul de Poliție al Județului T și chematul în garanție intimat Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.

La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare din partea chematului în garanție intimat Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice T, în 3 exemplare.

Se constată că s-a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare din partea pârâtului intimat Ministerul Internelor și Reformei Administrative, în 2 exemplare.

Se constată că s-a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare din partea pârâtului intimat Inspectoratul de Poliție al Județului T, în 2 exemplare

Se constată că pârâții intimați Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul de Poliție al Județului T și chematul în garanție intimat Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice T, prin întâmpinările depuse la dosar, au solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

CURTEA

Deliberând asupra recursului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr-la data de 14.12.2006, reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din - Biroul Teritorial a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor si Reformei Administrative si Inspectoratul de Poliție Al Județului T, să dispună: obligarea pârâților la recalcularea impozitului pe salariile obținute de membrii sindicatului în conformitate cu dispozițiile art.10 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, începând cu data introducerii acțiunii și pentru viitor, prin reducerea impozitului cu 30%, 40% și respectiv 50%, potrivit semnului onorific acordat la împlinirea a 15 ani, 20 de ani, respectiv 25 de ani de activitate; obligarea pârâtului la calcularea și restituirea sumelor reținute nelegal cu titlu de impozit pe salariu, ca urmare a neaplicării reducerilor de impozit prevăzute de art. 10 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, pentru perioada noiembrie 2003 - noiembrie 2006, sume reactualizate cu indicele de inflație aplicat de la data nașterii dreptului la acțiune și până la data plății efective.

Reclamanții au invocat dispozițiile art. 269 alin.2, art. 281 din Codul Muncii, art. 10 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României și Legea nr. 360/2002 privind statutul polițiștilor.

Pârâtul Taf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată. A invocat, de asemenea, excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, excepția prescripției dreptului la acțiune întrucât, în temeiul art. 1 alin.1 coroborat cu art. 3 alin.1 din Decretul nr. 67/1958 dreptul de a solicita restituirea sumelor aferente perioadei noiembrie 2003 - 14.12.2003 este prescris. Pârâta a invocat, de asemenea si excepția lipsei calității procesuale pasive a T, având în vedere că ordonatorul principal de credite este A solicită chemarea în garanție a Ministerului Finanțelor întrucât impozitul calculat, reținut și virat la bugetul de stat este gestionat de acest minister.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, Tas olicitat constatarea lipsei calității procesuale pasive ca și chemat în garanție a Ministerului Economiei si Finanțelor întrucât între membrii Sindicatului Național al Polițiștilor și personalul contractual din A - Biroul Teritorial T și Ministerul Finanțelor Publice nu există nici o relație de serviciu sau de muncă.

În consecință, nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 60-63 Cod procedură civilă potrivit cărora instituția chemării în garanție se întemeiază pe existența unei obligații de garanție sau despăgubire.

Prin sentința civilă nr.175/CA/27.02.2007, pronunțată in dosarul nr-, Tribunalul Timiș, a respins acțiunea reclamantului ca inadmisibilă pentru lipsa dovezii de îndeplinire a procedurii prealabile anterior introducerii cererii de chemare in judecata.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din - Biroul Teritorial, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.

În motivarea recursului se susține că din interpretarea prevederilor Legii nr.554/2004, rezultă că plângerea prealabilă este obligatorie exclusiv în ipoteza în care obiectul acțiunii judiciare îl constituie anularea unui act administrativ.

Doar în această situație se justifică efectuarea unei proceduri prealabile, în scopul de a se acorda autorității administrative emitente a actului nelegal posibilitatea de a-l revoca.

Această concluzie se desprinde indubitabil din însăși definiția adusă prin lege instituției plângerii prealabile.

Prin decizia civilă nr. 522/7.06.2007, pronunțată în dosarul nr-, Curtea de Apel Timișoaraa admis recursul reclamantului, motivând cu aceea că dispozițiile art.91 si art.93 din nr.188/1999, rep. stabilesc atât competenta materiala de soluționare a cauzelor care au ca obiect raport de serviciu al funcționalului public, cât și procedurile de soluționare a unor astfel de litigii, derogatorii de la dreptul comun in materia contenciosului administrativ si că in aceste genuri de litigii, actul normativ nu prevede obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile.

Cauza a fost înregistrată din nou la Tribunalul Timiș secția de contencios-administrativ, sub nr- la data de 19.07.2007.

Prin sentința civilă nr. 979/17.12.2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins excepția prescripției si lipsei calității procesuale pasive a T, a respins acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din A - Biroul Teritorial, împotriva pârâților Ministerul Internelor si Reformei Administrative și Inspectoratul de Poliție al Județului T, ca neîntemeiata și a respins cererea de chemare in garanție a Ministerului Economiei si Finanțelor.

Procedând la rejudecare după casare, față de dispozițiile art.315 Cod procedură civilă, tribunalul, in baza actelor si lucrărilor dosarului, a reținut următoarea stare de fapt si de drept:

Reclamanții (membrii Sindicatului Național al Polițiștilor și personalul contractual din A - Biroul Teritorial T) au calitatea de polițiști, fiindu-le aplicabilă Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.

Această lege prevede la art. 78 alin.1 faptul că "dispozițiile prezentei legi se completează, după caz, cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public cu motivările și completările ulterioare și ale altor acte normative în vigoare."

Prin art.91 ind.1 al legii speciale - Legea nr. 188/1999, s-a reglementat competența materială în favoarea instanțelor de contencios administrativ pentru soluționarea cauzelor care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public.

Reclamanții conform susținerilor acestora si scriptelor atașate la dosarul cauzei, au calitatea de funcționari publici cu statut speciali de polițist, fiind decorați cu Ordinul " Meritul Militar" si semnul onorific "In Serviciul Patriei"

Aceasta distincție, a avut ca efect reducerea impozitului pe salariu in considerarea prevederilor art.10 din nr.80/1995, potrivit căruia " cadrele militare in activitate decorate cu Ordinul Meritul Militar, clasele -a III-a, a-II-a si I, beneficiază de reducerea impozitului pe venit cu 30 %, 40% si respectiv 50%.

Conform art.87 din nr.29/2000, privind sistemul național de decorații denumirea de meritul militar, a fost înlocuita cu denumirea semnul onorific, In Serviciul Patriei, astfel încât se justifica de către reclamant existenta unei echivalente intre Ordinul Meritul Militar, semnul onorific In Serviciul Armatei si semnul onorific In Serviciul Patriei.

In schimb, insa, instanța constata ca, prin emiterea OG nr.73/1999, la art.5 si 6, au fost restrânse categoriile de venituri care anterior erau scutite de impozitare, iar prin art.86-9, au fost abrogate prevederile art.9 lit.c, si art.10 privitoare la reducerea impozitului pe venit din nr.80/1995, dispoziții apreciate de Curtea Constituționala prin.nr.174/2001, ca fiind in concordanta cu prevederile Constituției României.

Susținerea reclamantului potrivit căreia respingerea OG nr.73/1999, prin nr.206/2002, nu are un caracter definitiv, este una eronata, deoarece respingerea OG nr.73/1999, prin nr.206/2002, s-a realizat după abrogarea acestui act normativ prin OG nr.7/2001, iar pe cale de consecința respingerea ordonanței nu a avut nici un efect, de vreme ce conform art.1 civil si art.15 al.2 din Constituția României, legea dispune doar pentru viitor, adică nu se putea respinge un act normativ care a fost deja abrogat.

Mai mult, nr.571/2003, intrata in vigoare la 1.01.2004, nu conține dispoziții referitoare la reducerea impozitului pe veniturile aferente drepturilor de solda /salariu ale cadrelor militare si polițiștilor, iar potrivit art.1 al.3 din codul fiscal " in materie fiscala, dispozițiile prezentului cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, in caz de conflict intre acestea aplicându-se dispozițiile codului fiscal".

Așa fiind, Tribunalul a constat ca abrogarea dispusă prin art.86-9 din OG nr.73/1999, este una definitivă, in sensul in care s-a pronunțat si J, prin dec.nr.3076/2005 si nr.55/2007, astfel că in temeiul art.1, art.10 si art.18 din nr.554/2004, acțiunea reclamantului a fost respinsă.

Totodată Tribunalul a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a IPJ T care are calitatea de ordonator secundar de credite, cat si excepția prescripției privitor la perioada noiembrie 2003-14.12.2003, cererea fiind introdusa in cadrul termenului general de prescripte prevăzut de.nr.167/1958.

Ca urmare a respingerii acțiunii principale, Tribunalul a respins si cererea de chemare in garanție a Ministerului Economiei si Finanțelor.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul Ministerului Administrației și Internelor - Organizația Teritorialăsolicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul admiteri cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul recurent.

În motivarea recursului, reclamantul recurent Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul Ministerului Administrației și Internelor - Organizația Teritorială arată că Tribunalul Timișa respins cererea de chemare în judecată cu motivarea că dispozițiile art. 10 din Legea nr. 80/1995 au fost abrogate prin OG nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.

Această soluție este rezultatul interpretării și aplicări greșite a legii, fiind în totalitate eludate prevederile art. 60 al. 3 din Legea nr. 24/2000 privind nomele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Astfel, instanța de fond a ignorat existența Legi nr. 206/2002 pentru respingerea OG nr. 73/1999, ce a avut ca efect imediat punerea în vigoare ca dispozițiilor de lege abrogate pin OG nr. 73/1999, în conformitate cu excepția reglementată prin art. 602 al.3 teza II din Legea nr. 24/2000.

Această excepție este incidentă în cauză, cu atât mai mult cu cât, la data intrări în vigoare a OG nr. 7/2001, OG nr. 73/1999 își încetare efectele, fiind încălcate atât prevederile Legi nr. 140/1999 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe, cât și dispozițiile art. 115 al.3 din Constituția României, astfel instanța de fond trebuia să rețină incidența în cauză a dispozițiilor imperative și exprese ale art. 60 al.3 teza a II din Legea nr. 24/2000, ce trebuie aplicate cu prioritate și, în consecință, să constate că, la data respingerii prin lege a OG nr. 73/1999, dispozițiile legale abrogate prin acest act normativ au fost repuse în vigoare.

Având în vedere că, la data respingerii prin lege a OG nr. 73/1999, dispozițiile legale abrogate prin acest act normativ au fost repuse în vigoare, în condițiile prevăzute prin art. 60 al.3 teza II din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, solicită instanței, să constate că, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 206/19.04.2002, art. 10 din Legea nr. 80/1995 a fost repus în vigoare.

În drept reclamantul recurent invocă dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 2999 și următoarele Cod procedură civilă.

Chematul în garanție intimat Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Tad epus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului reclamantului recurent, menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate, constatarea pe cale de excepție a lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, iar pe fondul cauzei, respingerea acțiunii.

În motivarea întâmpinării chematul în garanție intimat Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice arată că rolul său este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementată în Legea nr. 500/2002, modificată privind finanțele publice, potrivit art. 16-30.

Potrivit art.18 al.2 lit. b și art. 28 lit. e din Legea nr. 500/2002, modificată privind finanțele publice, prevede că: " - Guvernul asigură - B) elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale și transmiterea acestora spre adoptarea documentului, în cadrul limită prevăzut de prezenta lege".

Totodată arată că în conformitate cu art. 28 "elaborarea bugetelor, proiectelor legilor bugetare anuale și ale bugetelor se elaborează de către Guvern prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice pe baza: - E) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite -"

Ministerul Internelor și Reformei Administrative este ordonator principal de credite bugetare, la fel ca și Ministerul Economiei și Finanțelor, astfel încât pentru sumele necesare acoperirii cheltuielilor de personal, în ceea ce privește pe angajații Ministerului Internelor și Reformei Administrative, nu poate fi obligat la plată un alt ordonator de credite, respectiv Ministerul Economiei și Finanțelor.

Pârâtul intimat Ministerul Internelor și Reformei Administrative a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate.

În motivarea întâmpinării pârâtul intimat Ministerul Internelor și Reformei Administrative a arătat că instanța de fond a respins în mod corect acțiunea reclamantului, reținând că abrogarea art. 10 referitoare la reducerea impozitului pe venit din Legea nr. 80/19555 privind Statutul cadrelor militare, prin art. 86 liniuța a noua din OG nr. 73/1999 este una definitivă și că Legea nr. 571 privind codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare de la data de 01.01.2004, nu conține dispoziții referitoare la reducerea impozitului pe veniturile aferente drepturilor de soldă/salariu ale cadrelor militare și polițiștilor iar, potrivit art. 1 al.3 din lege, în materie fiscala, dispozițiile codului fiscal "prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, iar în caz de conflict între acestea aplicându-se dispozițiile codului fiscal". În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 55/04.06.2007 care a statuat că "dispozițiile art. 10 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, potrivit cărora cadrele militare în activitate decorate cu ordinul Meritul Militar, clasele a III-a, a II-a, și I, beneficiază de reducerea impozitului pe venit cu 30%, 40% și, respectiv, 50%, au fost abrogate cu caracter definitiv, prin OG nr. 73/1999 privind impozitul pe venit", această hotărâre fiind obligatorie pentru instanțe potrivit art. 329 al.3 Cod procedură civilă.

Pârâtul intimat Inspectoratul de Poliție al Județului Tad epus la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului.

În motivarea recursului pârâtul intimat Inspectoratul de Poliție al Județului arată că prin decizia nr. 55/04.06.2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că "dispozițiile art. 10 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, potrivit cărora cadrele militare în activitate decorate cu ordinul Meritul Militar, clasele a III-a, a II-a, și I, beneficiază de reducerea impozitului pe venit cu 30%, 40% și, respectiv, 50%, au fost abrogate cu caracter definitiv, prin OG nr. 73/1999 privind impozitul pe venit".

De asemenea, prin decizia nr. 174/23.05.2001 Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86 cratima 9 din OG nr. 73/1999 privind impozitul pe venit și a dispozițiilor art. 3 din OUG nr. 136/2000 privind modul de stabilire a plăților compensatorii și a ajutoarelor care se acordă personalului militar și polițiștilor, astfel că sentința primei instanțe este legală și temeinică.

Analizând actele dosarului, criticile recurentului prin prisma dispozițiilor art. 304 din Codul d e procedură civilă și examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 3041din Codul d e procedură civilă,Curtea de Apel constată următoarele:

Astfel, reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul Ministerului Administrației și Internelor - Organizația Teritorială T, a solicitat instanței - în numele membrilor de sindicat - obligarea pârâtului Inspectoratului de Poliție al Județului T și a Ministerului Internelor și Reformei Administrative la plata drepturilor salariale cuvenite domniei sale în temeiul art. 10 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, care prevedea reducerea impozitului pe salariu pentru persoanele decorate cu ordinul "Meritul Militar".

Instanța constată că stabilirea temeiniciei cererii reclamantului este determinată de stabilirea efectelor dispozițiilor art. 10 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, respectiv de determinarea momentului ieșirii din vigoare a acestei norme juridice.

Curtea apreciază că în măsura în care art. 10 din Legea nr.80/1995 era în vigoare în perioada pentru care se solicită prin acțiune acordarea reducerii de impozit, reclamantul este îndreptățit să primească sumele respective.

În privința momentului ieșirii din vigoare a dispozițiile art. 10 din Legea nr.80/1995, instanța constată că Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat pe calea unui recurs în interesul legii, respectiv prin Decizia nr. 55/4 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 138 din 22 februarie 2008.

Conform dispozitivului deciziei respective, art.10 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, potrivit căruia cadrele militare în activitate decorate cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de reducere a impozitului pe venit cu 30%, 40% și, respectiv, 50%,a fost abrogat, cu caracter definitiv, prin nr.OG73/1999 privind impozitul pe venit.

Instanța observă că decizia respectivă a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii promovat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justițiepentru a se asigura- potrivit art. 329 al. 1 Cod de Procedură Civilă -interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României. Fiind pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, această decizie este obligatorie pentru viitor, având în vedere dispozițiile art. 329 alin. 3 teza a doua Cod de Procedură Civilă, conform căroradezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.

În consecință, în prezenta cauză Curtea va da eficiență acestor dispoziții legale și va respecta interpretarea obligatorie dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în măsura în care această decizie este incidentă în prezentul litigiu.

În consecință, ținând seama de dispozițiile deciziei nr. 55/4.06.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea reține că art. 10 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare a fost abrogat, cu caracter definitiv, prin dispozițiile art. 86 din nr.OG73/1999 privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 419 din 31 august 1999.

Conform dispozițiilor art. 70 din nr.OG73/1999, acest act normativ a intrat în vigoare la data de 1.01.2000, aceasta fiind data de la care a încetat să producă efecte art. 10 din Legea nr.80/1995.

Drept urmare, temeiul legal al cererii reclamantului nu mai era în vigoare în perioada pentru care se pretinde reducerea impozitului pe venit determinată de acordarea ordinului "Meritul militar", respectiv pentru perioada 2003-2006.

În consecință - ținând seama de interpretarea obligatorie dată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la momentul abrogării art. 10 din Legea nr.80/1995 - Curtea apreciază că soluția Tribunalului Timiș este temeinică și legală, recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 979/17.12.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în numele membrilor de sindicat, de reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul Ministerului Administrației și Internelor - Organizația Teritorială T urmând a fi respins ca nefondat, în temeiul art. 312 al. 1 Cod de Procedură Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat, în numele membrilor de sindicat, de reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul Ministerului Administrației și Internelor - Organizația Teritorială T împotriva sentinței civile nr. 979/17.12.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 20 februarie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

Red. /20.03.2008

Tehnored. /25.03.2008/ 2 ex.

Primă instanță: Tribunalul Timiș

Judecători:,

Președinte:Pătru Răzvan
Judecători:Pătru Răzvan, Barbă Ionel, Olaru Rodica

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 198/2008. Curtea de Apel Timisoara