Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 2/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 2.042/2009

Ședința publică de la 18 Iunie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Delia Marusciac

JUDECĂTOR 2: Lucia Brehar

JUDECĂTOR 3: Liviu Ungur

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamantul SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR " PRO " împotriva sentinței civile nr. 500 din 4 martie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, privind și pe intimații MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI M, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari drepturi bănești - aplicarea coeficienților de inflație.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2.pr.civ.

Se constată că la data de 17 iunie 2009 intimatul Ministerul Administrației și Internelor a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.

Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150.pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

CURTEA:

Prin sentința civilă nr. 500 din data de 04.03.2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Maramureșa fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO " B, în numele a 23 membrii de sindicat din cadrul INSPECTORATULUI DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI M, menționați în tabelul, depus la dosar și care face parte integrantă din prezenta, împotriva pârâților MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR B și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI M având ca obiect plata de drepturi bănești.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor sunt reglementate de nr.OG 38/2003 modificată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 353/2003, iar acest act normativ a fost modificat până în prezent de 13 ori, ultima modificare fiind prin nr.OUG 1/2009.

Față de aceste dispoziții legale, instanța a constatat că drepturile pretinse de reclamanți nu se regăsesc în cuprinsul actului normativ care reglementează materia salarizării pentru polițiști și, ca atare, nu pot fi acordate deoarece, în caz contrar, s-ar încălca principiul legalității care guvernează materia acordării de drepturi bănești pentru funcționarii publici.

Deciziile Curții Constituționale nr. 818, 819, 820 și nr. 821/03.07.2008 au stabilit că instanțele judecătorești, pe motiv de discriminare, nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară ori cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Situația din speță, a arătat prima instanță, este tocmai cea reglementată mai sus de Curtea Constituțională, reclamanții cerând instanței să aplice în salarizarea polițiștilor dispoziții legale aplicabile altor categorii de funcționari, ceea ce nu este întemeiat.

În final, instanța a relevat că drepturile salariale prevăzute de nr.OG 10/2007 se aplică personalului salarizat potrivit nr.OUG 24/2000 și nu celui salarizat de nr.OG 38/2003 care se aplică reclamanților.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamantul SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO " B, solicitând admiterea recursului cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată.

În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul a arătat că prin Legea nr. 232/2007 pentru aprobarea nr.OG 6/2007, au fost prevăzute majorări salariale pentru toți funcționarii publici.

În același timp, în baza art. 43 din nr.OG 38/2003, salariile stabilite potrivit acelui act normativ, se vor indexa în baza reglementărilor care privesc salarizarea personalului din sectorul bugetar, astfel încât, susține reclamantul, majorarea salarială urma a se face în condițiile enunțate anterior, precum și în temeiul art. 48 din nr.OG 6/2007.

A susținut reclamantul că motivarea instanței de fond conform căreia polițiștii sunt excluși de la indexarea salariilor, așa cum a fost ea aplicată funcționarilor publici, pe motiv că primii sunt încadrați în baza Legii nr. 360/2002, contravine chiar textelor din legea specială, respectiv nr.OG 38/2003.

Susține reclamantul în finalul motivării că nu a fost extinsă sfera de aplicabilitate a disp. Legii nr. 232/2007 întrucât din chiar conținutul acestui act normativ rezultă îndreptățirea polițiștilor de a solicita aceste majorări salariale.

Pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR s-a opus admiterii recursului, invocând incidența Curții Constituționale nr. 819/2008 ( 10).

Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente.

Art. 78 alin. 1 din Legea nr. 360/2002, privind Statutul polițistului, prevede următoarele: "Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile <LLNK 11999 188 11 211 0 18>Legii nr. 188/1999privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, și ale altor acte normative în vigoare aplicabile funcționarului public, în situația în care domeniile respective nu sunt reglementate în legislația specifica politistului."

Referitor la drepturile salariale ale polițiștilor, art. 78 alin. 2 din același act normativ prevede: " la intrarea în vigoare a legii privind salarizarea politistilor, acestora le sunt aplicabile dispozițiile legale referitoare la salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publica și siguranța naționala."

Se poate observa că în ambele texte legale, aplicarea Legii nr. 188/1999 este limitată în timp (alin. 2), cât și din perspectiva existenței altor dispoziții legale care să reglementeze acea situație în legea privind Statutul polițistului.

Aceleași texte oferă suficiente criterii pentru individualizarea actelor normative care definesc salarizarea polițiștilor.

Pentru identificarea acelor acte normative este necesar a se constata existența unei legi de salarizare proprii doar polițiștilor (alin. 2), iar acel act normativ să cuprindă reglementările drepturilor salariale specifice doar polițiștilor (alin. 1).

Așa cum prevede alin. 1 al art. 78 din Legea nr. 360/2002, Legea nr. 188/1999 se aplică doar în situația în care "domeniilerespective nu sunt reglementate în legislația specifica politistului."

Dacă prin ipoteză, drepturile salariale ale polițiștilor nu ar fi fost reglementate printr-un act normativ distinct, atunci ar fi fost incidente dispozițiile art. 78 alin. 1, care fac trimitere la Legea nr. 188/1999, iar polițiștii ar fi avut acces la legislația ce reglementează salarizarea tuturor funcționarilor publici.

Se poate observa deci că trimiterea la dispozițiile Legii nr. 188/1999 nu este generală, ci selectivă, aplicabilitatea fiind limitată doar la situațiile de excepție.

OG nr. 6/2007, privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007, indicată ca temei legal, face trimitere, în art. 48 unde se arată următoarele: "Prezenta ordonanta se completeaza cu prevederile <LLNK 11999 188 11 201 0 18>Legii nr. 188/1999, republicata, precum si cu dispozitiile actelor normative speciale care reglementeaza salarizarea si alte drepturi pentru personalul bugetar.", la dispozițiile Legii nr. 188/1999 precum și ladispozițiile normative specialecare reglementează salarizarea și alte drepturi pentru personalul bugetar.

Existând un act normativ special, ( norma specială derogatorie urmând a se aplica cu prioritate pentru toate situațiile pe care le reglementează )în mod evident art. 48 trimite la acel act. În speță, este vorba de Legea nr. 360/2002, care în art. 78 prevede cele arătate și analizate anterior.

Având în vedere aceste considerente, se va respinge recursul formulat și se va menține în întregime hotărârea recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamantul SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR " PRO " împotriva sentinței civile nr. 500 din 4 martie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 18 iunie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

- - - - - - - -

Red.

Dact./2 ex/03.07.2009

Jud.fond: Șt.

Președinte:Delia Marusciac
Judecători:Delia Marusciac, Lucia Brehar, Liviu Ungur

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 2/2009. Curtea de Apel Cluj