Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 2323/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.2323
Ședința publică din data de 24 octombrie 2008
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: Sergiu Leon Rus
JUDECĂTOR 2: Rodica Filip
JUDECĂTOR 3: Eleonora
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE împotriva sentinței civile nr. 754/CA pronunțată în data de 26 iunie 2008, în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N în contradictoriu cu intimații, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI B N, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari-drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în cauză, la a doua strigare se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat, cu suma de 2 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că intimatul, a înregistrat întâmpinare.
Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și reținând că părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă, rămâne în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.754 din 26 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr-, a fost admisă în parte acțiunea în contencios administrativ precizată formulată de reclamantul împotriva pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative, reprezentat prin Direcția Generală Juridică și Inspectoratul de Poliție al Județului B-
A fost respinsă ca nefondată cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative împotriva chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor. Au fost obligați în solidar pârâții să plătească reclamantului primele de concediu aferente anilor 2004, 2005 și 2006, precum și contravaloarea unui număr de 112 ore lucrate suplimentar în perioada iunie-decembrie 2006, sume ce vor fi actualizate până la data plății efective, în raport cu rata inflației.
A fost respins capătul de cerere referitor la plata celorlalte ore suplimentare și a daunelor morale și au fost obligați în solidar pârâții să plătească reclamantului suma de 39,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin art. 37 alin. 2 teza I din nr.OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, s-a prevăzut că "la plecarea în concediul de odihnă, polițistul primește o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu", cu aplicabilitate de la data de 01 ianuarie 2004 (art. 60).
Acest drept al polițiștilor a fost suspendat de la plată pentru anii 2004, 2005 și 2006 prin legile bugetului de stat pentru fiecare din acești ani, respectiv prin Legea 507/1003 (art. 9 alin. 7), Legea nr. 511/2004 (art. 8 alin. 7) și Legea nr. 379/2005 (art. 5 alin. 5).
Se reține că, prin aceste acte normative temporare, plata primei de concediu de odihnă a fost suspendată pentru fiecare an, până la data de 31 decembrie a anului respectiv.
Potrivit art. 64 alin. 2 din Legea nr. 24/2000 republicată, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, la expirarea duratei de suspendare, actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare.
Așadar, se impune a se considera că această suspendare succesivă nu echivalează cu stingerea dreptului, ci a avut ca efect doar imposibilitatea realizării acestuia în intervalul de timp pentru care a fost suspendat exercițiul său.
Dreptul la prima de concediu s-a născut din lege, ca drept subiectiv care conferă titularilor prerogativele în virtutea cărora pot pretinde subiectului pasiv al raportului juridic născut, să efectueze o anumită prestație subiectivă, respectiv de a plăti suma de bani ce reprezintă prima de concediu.
Ministerul Administrației și Internelor nu a contestat drepturile cuvenite reclamantului, ci s-a referit la faptul că nu i-au fost alocate fondurile necesare pentru plata acestor drepturi suspendate succesiv, însă această apărare nu este de natură să paralizeze acțiunea reclamantului care se întemeiază pe dispozițiile art. 37 alin. 2 din nr.OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu atât mai mult cu cât prin legea bugetului de stat pe anul 2007 (Legea nr. 486/2006) nu a mai fost prevăzută suspendarea aplicării dispozițiilor legale referitoare la prima de concediu.
De altfel, prin Decizia nr. XII din data de 5 februarie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (obligatorie prin prisma prevederilor art. 329 alin. 2 Cod procedură civilă), ca urmare a admiterii unui recurs în interesul legii, a statuat că în aplicarea dispozițiilor art. 37 alin. 2 din OG nr. 38/2003, prima de concediu, respectiv o sumă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, pe lângă indemnizația de concediu, se cuvine pentru perioada anilor 2005-2006 astfel cum a fost reglementată prin dispoziția legală menționată.
Referitor la cele 140 de ore lucrate peste norma legală și la cele 360 de ore lucrate în zilele de repaus săptămânal și sărbători legale, în cauză s-a făcut dovada unui număr de numai 112 ore efectuate suplimentar.
Cu privire la daunele morale în cuantum de 5000 Ron, instanța apreciază că reclamantul nu justifică și nu dovedește în nici un fel acest capăt de cerere.
Având în vedere prevederile nr.OUG 146/2007 pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, precum și faptul că Ministerul Economiei și Finanțelor nu are raporturi juridice cu reclamantul, instanța consideră că în cauză nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 60-63 Cod procedură civilă, și, în consecință, a fost respinsă cererea de chemare în garanție.
Pentru considerentele menționate, tribunalul a admis numai în parte acțiunea reclamantului potrivit dispozitivului prezentei sentințe.
În baza prevederilor art. 274 Cod procedură civilă, instanța a obligat în solidar pârâții să plătească reclamantului suma de 39,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative solicitând admiterea excepției așa cum a fost formulată și respingerea acțiunii reclamantului ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În motivare se arată că instanța de fond în mod greșit a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Internelor și Reformei Administrative arătând că plata și calculul oricăror drepturi bănești către intimat s-a făcut exclusiv de către inspectoratul județean de poliție în cadrul căruia și-a desfășurat activitatea unitate al cărei șef are calitate de ordonator tețiar de credite.
Potrivit art.7 alin.2 din OUG nr.30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, "ministrul internelor și reformei administrative are calitate de ordonator de credite".
Astfel, potrivit Tabelului cuprinzând unitățile din subordinea Inspectoratului General al Poliției Române ai căror șefi au calitatea de ordonatori terțiari de credite din Anexa nr.8 la Ordinul MAI Nr.621/2005 privind împuternicirea ordonatorilor de credite din unitățile MIRA, șeful Inspectoratului de Poliție al Județului B-N are calitate de ordonator terțiar de credite.
Conform regulii instituite de prevederile art.21 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice ministrul internelor și reformei administrative în calitatea sa de ordonator principal de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetele instituțiilor publice ierarhice inferioare ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite după caz, în raport cu sarcinile acestora potrivit legii.
Referitor la efectuarea și plata orelor suplimentare, dispozițiile art.16 din OG nr.38/2003 cu modificările și completările ulterioare, stabilesc reguli și condiții stricte care trebuie îndeplinite, iar asupra acestora, singurul în măsură să se pronunțe este Inspectoratul de Poliție al Județului B-N, unitate din care face parte și intimatul așa cum reiese din cererea de chemare în judecată.
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea constată că acesta este întemeiat pentru următoarele motive:
Obligarea în solidar a recurentului la plata primelor de concediu aferente anilor, 2004, 2005 și 2006 contravine prevederilor art.12 alin.5 din OUG nr.30/2007 care statuează că "ministrul internelor și reformei administrative are calitatea de ordonator principal de credite, precum și Anexei nr.14 la același ordin care stabilește drepturile și îndatoririle ordonatorilor secundari și terțiari de credite din MIRA.
Sub acest aspect este legală soluția pronunțată privind obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție al județului B-N la plata sumelor în litigiu întrucât acesta în calitatea sa de ordonator terțiar de credite are dreptul de a angaja, lichida și ordona cheltuieli în limita alocațiilor bugetare aprobate cu condiția ca respectiva cheltuială să fie prevăzută în mod expres într-un act normativ și să fie vizată pentru controlul financiar preventiv, dar recurentul în calitatea sa de ordonator principal de credite chiar dacă are calitate procesuală pasivă nu poate fi obligat în solidar întrucât solidaritatea pasivă poate izvorî direct din lege sau din convenția părților, nici una din aceste situații nefiind incidentă în cauză.
În consecință, pentru acest considerent raportat la prevederile art.312 (1) pr.civ. Curtea urmează a admite recursul și a modifica în parte sentința recurată în sensul respingerii acțiunii față de pârâtul recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative împotriva sentinței civile nr. 754 din 26 iunie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N pe care o modifică în parte în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul împotriva Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 24 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red./
3 ex./27.10.2008
Președinte:Sergiu Leon RusJudecători:Sergiu Leon Rus, Rodica Filip, Eleonora
